Specimen recoltat – sânge venos.

Recipient de recoltare  – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare.

Volum probă – minim 2 mL ser.

Stabilitate probă – serul separat este stabil 24 ore la 2-8°C şi timp îndelungat la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi⁵.

PROGRAM DE SĂRBĂTORI

Testele de sânge trebuie efectuate periodic, însă știm că pentru copii vizita în centrele de recoltare poate fi o experiență traumatizantă. De aceea, când vine vorba despre cei mici, părinții sunt cei cărora le revine sarcina de a-i forma corespunzător înainte de “proba acului” de la primele analize. O pregătire corectă va preveni crizele de opoziție și momentele explozive la care asistăm deseori în cabinetele medicale. Teama instinctivă și necunoașterea în detaliu a celor ce urmează să se întâmple declanșează uneori copiilor adevărate scene (așa zisele tantrum-uri). Vestea bună este că aceste episoade deranjante pentru cei din jur și traumatizante pentru copii pot fi evitate cu ușurință printr-o bună îndrumare prealabilă.

Ca să înveți cum să îți instruiești copilul corespunzător în astfel de situații, am pregătit pentru tine un articol special, scris de către medicul psiholog Alessandra Mustăreaţă, iar pentru cel mic o cărticică de povești, ca să îi fie mai ușor să înțeleagă necesitatea de a ne cunoaște starea de sănătate, precum și faptul că nu are de ce să se teamă de acest proces, totul fiind spre binele lui. De asemenea, înainte de a veni în centrul de recoltare, pentru a se simți mai familiar față de situație și pentru a avea niște “ancore” pe care să se sprijine, îi puteți citi Povestea fluturaşului Flu Flu pentru a-l ajuta să înțeleagă că, deși nu este plăcut, trebuie făcut acest efort pentru a siguranţa sa.

Intră AICI ca să citeşti articolul!

Te așteptăm în centrele noastre de recoltare.

TEHNICI DE TESTARE GENETICĂ

CITOGENETICĂ

CARIOTIPUL CONSTITUȚIONAL PENTRU DIAGNOSTIC PRENATAL DIN LICHID AMNIOTIC

Principiul metodei

Principiul analizei cromozomilor din lichid amniotic constă în cultivarea amniocitelor fetale pentru obținerea de cromozomi și blocarea diviziunii celulelor în etapa de metafază a mitozei. Cromozomii obținuți sunt bandați și colorați în scopul introducerii unui pattern specific pentru fiecare cromozom în parte și sunt cariotipați cu softul Gen ASIs.

CARIOTIPUL CONSTITUȚIONAL PENTRU DIAGNOSTIC POSTNATAL DIN SÂNGE PERIFERIC

 Principiul metodei

Principiul analizei cromozomilor din sânge periferic constă în stimularea proliferării limfocitelor T cu phitohemaglutinină pentru obținerea de cromozomi și blocarea diviziunii celulelor în etapa de metafază a mitozei. Cromozomii obținuți sunt bandați și colorați pentru inducerea unui pattern specific pentru fiecare cromozom în parte și sunt cariotipați.

CARIOTIP SPECTRAL:

• detecție microdeleții pe brațul scurt al cromozomuluI Y
• detecție duplicații cromozom 22q11,2

 Principiul metodei

Hibridizarea fluorescent în situ (FISH) este o tehnică de citogenetică moleculară utilizată în scopul identificării anomaliilor cromozomiale, numerice și structurale (care nu pot fi determinate prin cariotipare).

Principiul acestei metode constă în atașarea la secvența-țintă a unei sonde de ADN monocatenar (de circa 40kb), marcată fluorescent, pe baza complementarității, de o secvență-țintă a unui cromozom. Hibridizarea sondei cu ADN-ul celular este vizualizată la microscopul cu fluorescent echipat cu filtre de excitație și emisie, ceea ce permite citirea semnalelor zonei țintă.

Sonda pentru gena SRY, marcată cu roșu, este formată din două secvențe care nu se suprapun, 30Kb și 50kb. Secvențele acoperă întreaga genă SRY și AND-ul care o flanchează, inclusiv gena RPS4Y1. Sondele conțin, de asemenea, o sondă de control pentru centromerul cromozomului X(DXZ1) marcat în bleu și pentru cromozomul Y (DYZ1, regiunea heterocromaticăYq12) marcat în verde.

Examinarea preparatelor pe lamă se face cu ajutorul microscopului Zeiss.

GENETICA MOLECULARĂ

CARIOTIP MOLECULAR PENTRU DIAGNOSTIC POSTNATAL-ARRAY CGH (array-based Comparative Genomic Hybridization)

Principiul metodei

Principiul aCGH se bazează pe compararea cantitativă a ADN-ului testat cu ADN-ul de referință (de obicei aparținând unui individ sănătos). ADN-ul (testat și de refetință) este marcat cu 2 substanțe fluorescente diferite:

• ADN testat – fluorocrom roșu
• ADN referință – fluorocrom verde

Array CGH se lucrează pe scanner Agilent.

Rezultatul cariotipului molecular array CGH descrie, conform ISCN (International System of Human Cytogenetic Nomenclature), modificările numerice și structurale neechilibrate identificate (pierdere sau câștig de material genetic), punctele de ruptură, dimensiunile exacte ale modificărilor.

NEXT GENERATION SEQUENCING

TESTARE MUTAȚII ÎN GENELE BRCA1 ȘI BRCA2 PRIN METODA NGS

Principiul Metodei

ADN-ul extras va fi secvențiat prin tehnica de secvențiere masivă paralelă de ultimă generație (NGS – Next Generation Sequencing) Miseq, pentru regiunile codante ale genelor BRCA1 și BRCA2.

Inițial se amplifică prin tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction), toate regiunile codante ale genelor BRCA utilizând un mix de primeri. Ampliconii rezultați în urma reacției PCR vor fi marcați și biblioteca de ampliconi astfel creată va fi secvențiată. Secvențele astfel rezultate vor fi comparate cu secvența de referință a genelor BRCA (Human Gene Mutation Database) pentru identificarea poziției variantelor identificate prin testare.

Medicul genetician informează pacientul prin consilierea genetică pretestare asupra utilității și aplicabilității testului, avantajelor, dezavantejelor și riscurilor implicate, modalității de testare și implicațiilor medicale ale unui rezultat pozitiv sau negativ.

Consilierea genetică posttestare presupune prezentarea și explicarea rezultatelor și a consecințelor acestora asupra posibilului risc de cancer pentru pacient și rudele acestuia, discutarea riscului de transmitere a mutație la descendenți precum și expunerea planului de monitorizare, prevenție și/sau terapie pe termen lung.

REAL TIME PCR

DIAGNOSTIC FIBROZĂ CHISTICĂ

Principiul Metodei

Metoda se bazează pe amplificarea prin PCR multiplex a moleculelor de ADN cu primeri specifici biotinilați, apoi revershibridizarea pe stripuri a acestor produși PCR; aceste stripuri (strips) constau în membrane pe care sunt fixate sonde oligonucleotidice specifice pentru detecția celor 38 de mutații din gena CFTR. Recunoașterea și legarea exactă, pe bază de complementaritate, a produșilor PCR biotinilați la sondele specifice acestora sunt apoi vizualizate colorimetric, cu ajutorul sistemului de colorare biotină-streptavidină conjugată cu fosfataza alcalină și a unui substrat (“developer”) colorat.

Metoda detectează simultan 38 de mutații/variante în gena CFTR, și anume: F508del, I507del, F508C, I502T, 1706del17, 1677del TA, G542X, 1717-1G>A, R553X, Q552X, G551D, S549R A>C, N1303K, 4016insT, R1162X, R1158X, W1282X, G1244E, 2789+5G>A, 2183AA>G, 711+5G>A, 711+1G>T, G85E, 3849+10kbC>T, 621+1G>T, R117H, D1152H, L1065P, R1066H, L1077P, 4382delA, 1259insA, 852del 22, R347P, T338I, S912X, I148T, 3199del6, Allele 5T-7T-9T.

EVIDENȚIERE MICRODELEȚII AZF

Principiul metodei

ADN genomic izolat din sânge venos este amplificat cu primeri specifici regiunilor de interes AZF prin tehnica PCR multiplex. Analiza fragmentelor fluorescente rezultate este realizată prin electroforeza capilară utilizând analizorul ABI3500.

DETERMINARE EGFR ȚESUT ȘI PLASMĂ

Principiul Metodei

Test Cobas EGFR are la bază 2 procese majore: prepararea probei și obținerea AND-ului din FFPET (formalin fixed paraffin embedded – țesut fixat în formol și inclus în parafină) și amplificarea prin PCR multiplex a moleculelor de AND cu primeri specifici și sonde oligonucleotidice specific marcate cu fluorochrome (Real-Time PCR).

Această metodă Real-Time PCR detectează simultan 42 de mutații în gena EGFR la nivelul exonilor:

• Exon 18: grupul de mutații (G719X, G719A, GG719C, G719S)
• Exon 19: grupul de deleții
• Exon 20: grupul de mutații (S768I, T790M) și inserții
• Exon 21: grupul de mutații (L858R, L861Q)

INTRODUCERE

MATERIAL. METODĂ

Lotul de studiu a cuprins 8 copii cu varste de peste 1 an. Modificarile fenotipice observate si indicatiile clinice de testare (diagnosticul clinic prezumtiv) pentru acesti pacienti au fost: encefalopatie, hipotonie, intarziere de dezvoltare psihomotorie, diferite forme de epilepsie, microcefalie, retard mental.
Cariotipul constitutional a fost efectuat la toti cei 8 pacienti, anterior efectuarii analizei aCGH, cu rezultat normal (cariotip normal). Cariotipul molecular (aCGH) a reprezentat urmatoarea etapa diagnostica in evaluarea pacientilor.

REZULTATE

Rezultatele analizei au evidentiat variante patogene in 4 dintre cele 8 cazuri, restul de 4 prezentand modificari cu semnificiatie patologica benigna sau necunoscuta:
– 2 cazuri de microduplicatii cu semnificiatie patogena (care se coreleaza cu diagnosticul clinic / prezumtiv) – 1p36.32, 8p23.1
– 2 cazuri de microdeletii cu semnificatie patogena (care explica fenotipul pacintului): 14q31.1-q32.11, 1p36.33-p36.23.

Pacient 15q11.1-11.2

Pacient del 1p36

DISCUŢII

Literatura de specialitate descrie sindroame cunoscute de microdeletii si microduplicatii in regiunile observate in urma analizei aCHH la cei 4 pacienti identificati cu modificari patologice. Tablourile clinice ale acestor sindroame se suprapun peste simptomatologia evidentiata la acesti pacienti.
Sindromul de microdeletie 1p36.33-36.23, rezultat la unul dintre pacienti, cuprinde printre manifestarile clinice hipotonia musculara, retardul psihomotor sever si epilepsia, elemente fenotipice care au reprezentat indicatiile de testare ale pacientului.
Retardul mental sever si episoadele epileptice sunt atat manifestari fenotipice descrise in sindromul de microdeletie 14q31 cat si elemente clinice observate la un alt pacient.
Utilizarea pe scara larga a noilor tehnici de analiza genetica a condus la cresterea continua a numarului de sindroame de microdeletie/microduplicatie. Identificarea acestora se bazeaza pe trasaturi fenotipice recognoscibile clinic ce sunt associate cu modificari la nivelul unor regiuni cromozomiale comune.

CONCLUZII

In cazul pacientilor cu manifestari clinice (intarziere de dezvoltare, epilepsie, anomalii congenitale multiple, afectiuni neurologice, afectiuni din spectrul autist), dar cu rezultat normal in urma cariotipului constitutional, este indicata efectuarea analizei aCGH pentru identificarea cu acuratete a unor modificari genomice neechilibrate de mici dimensiuni, greu sau ne-detectabile prin intermediul tehnicilor clasice de citogenetica.
Cariotipul molecular tinde sa devina analiza genetica de electie in cazul patologiilor mai sus mentionate, numeroase sindroame de microdeletie sau microduplicatie identificabile prin aceasta tehnica putand fi corelate cu aceste modificari fenotipice.
Utilitatea clinica pentru pacientii care prezinta astfel de modificari genomice este extrem de importanta, atat in diagnostic, cat si in managementul de lunga durata si stabilirea riscului de recurenta. Utilitatea stiintifica este de asemenea semnificativa, noi sindroame de microdeletie sau microduplicatie fiind recunoscute si delimitate clinic.

Anomaliile cromozomiale sunt modificări de număr sau de structură produse la nivelul cromozomilor umani. Cele mai multe dintre anomaliile cromozomiale determină dezechilibre la nivelul cantității de material genetic, având astfel manifestări clinice. Frecvența anomaliilor cromozomiale la nou născut este de 0,7-1%.

Utilizarea pe scară largă a noilor tehnici de analiză genetică a condus la creșterea continuă a numărului de sindroame de microdeleție/microduplicație. Identificarea acestora se bazează pe trăsături fenotipice consistente, recognoscibile clinic ce sunt asociate cu modificări la nivelul unor regiuni cromozomiale comune.

Trăsături clinice:

• Întârziere în dezvoltare
• Dificultăți de învățare
• Hipotonie / modificări ale coloanei vertebrale
• Dificultăți de alimentație
• Convulsii (debut de la naștere sau până la vărsta de 3 ani)
• Cardiomiopatie/ probleme cardiace
• Tulburări de văz și de auz
• Infecții recurente
• Trăsături faciale distincte: microcefalie (cap de dimensiuni mici), bose frontale (frunte bombată), bărbie mică, urechi jos inserate și cu anomalii de formă.

Comportament

În general, pacienții cu deleție de 1p36 sunt calmi și afectuoși, uneori vulnerabili la frustrare și cu dificultăți de comunicare. Unii dintre ei prezintă o timiditate accentuată în situații necunoscute și cu persoane cu care nu sunt familiarizate, având dificultăți în a stabili contactul vizual.

Diagnosticul se poate pune pe baza analizei cromozomiale constituționale, dacă deleția are dimensiuni de peste 5 mb sau prin realizarea cariotipului molecular (hibridizare genomică comparativă).

Pentru a stabili riscul de recurență în familie poate fi nevoie de analiza cariotipului constituțional/cariotipului molecular la părinți.

PREZENTARE GENERALĂ

I.1. Informații generale

Sindromul cancerului ereditar de sân și ovar (HBOC – Hereditary Breast and Ovarian Cancer) reprezintă predispoziția moștenită pentru cancerul de sân și/sau ovar cauzată de mutații germinale patogene la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2 (BReast Cancer Associated).

De asemenea, este cunoscută implicarea genelor BRCA1/2 în predispoziția pentru alte tipuri de cancere (de prostată, pancreatic, uterin, cervical, gastric, vezical, de duct biliar sau melanoame).

Această predispoziție se identifică prin testarea genetică pentru mutații în genele BRCA1/2 iar pacienții identificați cu mutații patogene beneficiază de screening și metode de prevenție menite să reducă riscul de a dezvolta HBOC.

I.2. Genele BRCA1 și BRCA2 și rolul lor

Genele BRCA1 (cu localizare pe brațul lung al cromozomului 17 – 17q21) și BRCA2 (localizare citogenetică pe brațul lung al cromozomului 13 – 13q12.3) sunt gene cu rol de supresor al creșterii tumorale, fiind implicate în repararea rupturilor de la nivelul ADN dublu catenar, controlul ciclului celular și menținerea stabilității genomice.

Ambele gene sintetizează proteine (BRCA1, respectiv BRCA2) care participă la formarea unor complexe multiproteice cu diferite alte proteine adaptoare pentru efectuarea funcțiilor specifice. Un astfel de complex proteic este complexul BASC (BRCA1 Associated genome Surveillance), care conține un număr de proteine care sunt implicate în repararea eficientă a leziunilor ADN.

Mutații la nivelul acestor gene determină alterarea sau incapacitatea efectuării acestor funcții și predispoziție crescută pentru tipurile de cancer mai sus prezentate.

BRCA1 și 2 sunt gene esențiale pentru dezvoltarea celulară. În absența unor gene BRCA funcționale, celulele sunt ineficiente în repararea leziunilor ADN prin recombinare omoloagă, ducând la apoptoza sau la transformarea malignă a acestora.

Persoanele cu mutații patogene în BRCA1/BRCA2 au un risc mai mare decât cel din populația generală de a dezvolta la un moment dat în viață un astfel de cancer (risc estimat până la 70 de ani):

I.3. Prevalența mutațiilor BRCA1/2

HBOC apare în toate grupurile etnice și în toate tipurile de populație.

Prevalența mutațiilor patogene BRCA1/2 în populația generală (frecvența purtătorilor) este 1/400 (excluzând evreii Ashkenazi, unde există o frecvență mai crescută).

Diagnosticul de HBOC se face prin testarea genetică pentru mutații în genele BRCA1/BRCA2.

Diagnostic diferențial

Uneori testarea genetică este necesară pentru efectuarea unui diagnostic diferențial deoarece nu întotdeauna un cancer de sân sindromic poate fi distins de un cancer de sân din cadrul unui HBOC doar pe baza tabloului clinic ( constelația de tumori prezentă într-o familie). Următoarele sindroame care se caracterizează prin predispoziție pentru multiple tipuri de cancere printre care și cancer de sân trebuiesc diferențiate de HBOC:

• Sindromul Li-Fraumeni
• Sindromul Cowden
• Cancerul gastric difuz ereditar
• Ataxia -telangiectazia
• Sindromul Linch ( cancer colorectal non-polipozic ereditar)
• Sindromul Peutz- Jeghers
• Sindromul Bloom
• Sindromul Werner
• Xeroderma pigmentosum

I.4. Utilitatea testării

Importanța testării rezidă în faptul că managementul unui pacient cu cancer de sân/ovar care prezintă mutații patogene în genele BRCA1/BRCA2 se va modifica foarte mult comparativ cu cel practicat în cazul formelor sporadice.

• Tratamentul va include molecule ce acționează specific la nivelul căilor de semnalizare celulară implicate în activitatea genelor BRCA
• Prevenția va include posibilitatea practicării mastectomiei profilactice sau ovarectomiei profilactice precum și a chemoprofilaxiei cu tamoxifen
• Monitorizarea se modifică astfel:

• autoexaminare lunară a sânilor- examinare clinică anuală/semianuală a sânilor
• mamografie anuală
• RMN sâni anual
• tuseu rectal anual
• test PSA anual
• examen dermatologic și oftalmologic anual (risc crescut de melanom în cazul mutațiilor patogene în BRCA2)

• Evaluarea riscului relativ în cazul celorlalți membri ai familiei aflați la risc.Dacă persoana testată prezintă o mutație germinală patogenă în BRCA1/BRCA2, ceilalți membri ai familiei aflați cu risc crescut pot fi testați pentru a se verifica statusul de purtător al respectivei mutații patogene. De asemenea, managementul purtătorilor va fi modificat în sensul că monitorizarea va fi mai atentă și va exista posibilitatea unei intervenții precoce dacă la un moment dat vor dezvolta HBOC.
• Consilierea genetică.

Dacă mutația este deja cunoscută la nivel familial, există posibilitatea diagnosticului prenatal în cazul unei sarcini dar acesta se practică rar și sfatul genetic va trebui acordat cu foarte mare grijă în acest caz.

Deși ne-am aștepta ca fiecare purtător de mutație să aibă la rândul său un părinte afectat de o formă de cancer sau măcar purtător, acest lucru nu va fi o regulă în practică datorită următorilor factori:

• penetranța incompletă
• vârsta variabilă de apariție a cancerului
• practicarea chirurgiei profilactice pentru reducerea riscului
• decesul precoce

  SELECȚIA PACIENȚILOR ȘI INDICAȚII DE TESTARE

Diagnosticul de HBOC se face prin testarea genetică pentru mutații în genele BRCA1/BRCA2. Selecția pacienților care pot fi testați se face pe baza suspiciunii unei probabilități crescute de a identifica o mutație patogenă în funcție de istoricul personal și familial caracteristic și de unele criterii clinice bine stabilite.

II.1. Selecția pacienților

Investigarea riscului genetic (urmată de testarea pentru mutațiile BRCA) este un proces în mai multi pași care implică identificarea persoanelor cu risc crescut de a fi purtătoare de mutații patogene apoi consilierea genetică a acestora de către medicul genetician și în final testarea genetică a persoanelor identificate a avea risc crescut.

Există urmatoarele situații în care o persoană poate beneficia de testare:

• Persoanele fără istoric personal de cancer de sân/ovar dar care au o rudă afectată care poate fi testată. În acest caz testarea se va face mai întâi rudei afectate.
• Persoanele fără istoric personal de cancer de sân/ovar și care nu au o rudă afectată care să poată fi testată dar care solicită la cerere testarea genetică. În acest caz testarea genetică se va face direct solicitantului.
• Persoanele care au deja cancer sân/ovar pentru selecția celor BRCA1/2 pozitivi.

II.2. Indicații de testare BRCA1/2

Estimarea probabilității crescute de a fi purtător de mutație se va face pe baza criteriilor de mai sus și a istoricului personal sau familial (rude de gradul I,II sau III în aceeași linie parentală – maternă sau paternă) pentru oricare din următoarele caracteristici (conform ESMO – European Society of Medical Oncology, 2015 și ASCO – American Society of Clinical Oncology, 2015):

• Cancer de sân diagnosticat sub 50 de ani
• Cancere de sân primare multiple în același sân sau în ambii sâni
• Cancer de sân și cancer de ovar
• Cancer de sân la un bărbat
• Cancer de sân triplu negativ (pentru receptorul de estrogen, receptorul de progesteron și HER2/neu)
• Cancer pancreatic asociat cu cancer de sân /ovar prezent la aceeași persoană sau în aceeași linie parentală
• Evrei Ashkenazi în ascendență
• 2 sau mai multe rude cu cancer de sân sau o singură rudă cu cancer de sân dar cu vârsta <50 ani
• 3 sau mai multe rude cu cancer de sân diagnosticat la orice vârstă
• Mutație patogenă BRCA1/BRCA2 deja identificată în familie

METODA

Analiza se efectuează din sânge venos prelevat pe EDTA în cantitate de 6-10 ml. Stabilitatea probei stocate este de 7 zile (refrigerată) și nu mai mult de 3 zile ( la temperatura camerei).

Pacienții transfuzați pot fi analizați la 2 săptămâni de la o transfuzie cu masă eritrocitară și la cel puțin 4 săptămâni după o transfuzie cu sânge integral.

Pentru pacienții care fac chimioterapie poate fi necesară o probă suplimentară dacă au făcut tratament în ultimele 120 de zile.

ADN-ul extras va fi secvențiat prin tehnica de secvențiere masivă paralelă de ultimă generație (NGS – Next Generation Sequencing) pentru regiunile codante ale genelor BRCA1 și BRCA2.

Inițial se amplifică prin tehnica PCR (Polymerase Chain Reaction), toate regiunile codante ale genelor BRCA utilizând un mix de primeri. Ampliconii rezultați în urma reacției PCR vor fi marcați și biblioteca de ampliconi astfel creată va fi secvențiată. Secvențele astfel rezultate vor fi comparate cu secvența de referință a genelor BRCA (Human Gene Mutation Database) pentru identificarea poziției variantelor identificate prin testare.

REZULTATE. INTERPRETARE

Analiza va identifica mai multe mutații a căror semnificație clinică va fi interpretată de către medicul genetician deoarece nu toate variantele detectate (mutații) sunt automat patogene. De asemenea, va furniza informații despre exonul în care se găsește varianta, poziția la nivel cromozomial, tipul de mutație (deleție/inserție/duplicație/SNV – Single Nucleotide Variant).

Interpretarea acestor rezultate este însă un proces complex care se bazează pe:

• rezultatele analizei de secvențiere
• datele furnizate de literatura de specialitate
• datele furnizate de bazele de date recunoscute
• datele furnizate de baza proprie de date (“in house”)
• statusul clinic și istoricul personal și familial al pacientului
• experiența medicului genetician

Rezultatul testului se raportează sub forma:

• pozitiv – semnifică identificarea de mutații patogene sau cu potențial patogen. Identificarea unor astfel de variante este sinonimă cu riscul crescut de a dezvolta HBOC.
• varianta cu semnificație clinică incertă (VUS – variants with uncertain/unknown significance). Sunt variante referitoare la care nu există în momentul de față informații care să le coreleze cu HBOC.
• negativ – semnifică prezența doar a variantelor cu semnificație clinică benignă, fară mutații patogene. Este de menționat faptul că rezultatul negativ nu exclude riscul de a dezvolta HBOC la persoanele cu indicații/istoric.

Rezultat pozitiv

MANAGEMENT

Rezultatul interpretat necesită consiliere genetică posttestare. Explicarea rezultatului și a consecințelor sale este apanajul medicului genetician iar managementul cazului posttestare va fi stabilit multidisciplinar într-o echipă care cuprinde medicul oncolog, chirurgul oncolog, medicul de familie, psiholog și medicul genetician.

Consilierea genetică pre și posttestare.

Medicul genetician informează pacientul prin consilierea genetică pretestare asupra utilității și aplicabilității testului, avantajelor, dezavantejelor și riscurilor implicate, modalității de testare și implicațiilor medicale ale unui rezultat pozitiv sau negativ.

Consilierea genetică posttestare presupune prezentarea și explicarea rezultatelor și a consecințelor acestora asupra posibilului risc de cancer pentru pacient și rudele acestuia, discutarea riscului de transmitere a mutație la descendenți precum și expunerea planului de monitorizare, prevenție și/sau terapie pe termen lung.

Practic, consilierea genetică va cuprinde următoarele teme:

• ce este testul genetic pentru mutații în genele BRCA;
• motivul testării și percepția pacientului asupra testului și a riscului său de a dezvolta un cancer (unii membri asimptomatici ai familiei unui purtător/bolnav vor dori pur și simplu doar să știe ce risc au, alții însă vor solicita testarea cu scopul de a lua anumite decizii legate de planificarea unei sarcini, a unei cariere, rezolvarea unor probleme financiare….);
• alternativele de testare ( există bănci de ADN care oferă posibilitatea unei testări ulterioare a indivizilor afectați, atunci când metodologia de testare și cunoștințele avansate  în domeniu ar permite poate o înțelegere mai bună a bolii);
• ce metodă se folosește și cum funcționează aceasta;
• în cât timp va primi un rezultat;
• ce fel de rezultat va furniza testul și ce implicații are fiecare dintre acestea ( consecințele unui rezultat pozitiv/negativ/neinformativ asupra riscului de cancer, protocolului de screening al cancerului, riscului altor membri ai familiei);
• inabilitatea testului de a identifica prezența/absența cancerului ( înțelegerea corectă a noțiunii de predispoziție);
• identificarea altor rude afectate care ar putea fi testate ( istoric familial de cancere pe cel puțin 3 generații);
• consilierea posttestare pentru explicarea rezultatului;
• plan de monitorizare posttestare dacă rezultatul este negativ;
• opțiuni posttestare dacă rezultatul este pozitiv (chemoprevenție, chirurgie preventivă);
• posibilitatea testării prenatale în situația când se planifică o sarcină;
• starea emoțională a pacientului (vina de a fi putătorii și transmițătorii unei astfel de mutații de predispoziție, teama de boală, chiar depresia sunt aspecte ce nu pot fi neglijate într-o discuție pre-testare indiferent că individul este deja bolnav sau doar posibil purtător);
• semnarea unui consimțământ informat pentru testare.

În mod concret, în practică pot fi întâlnite următoarele situații în care trebuie stabilit riscul de purtător de mutație patogenă în cazul altor membri ai familiei unei persoane care a fost testată și i s-a identificat o mutație patogenă BRCA1/2:

• Părinții probandului

Abordarea corectă  indică efectuarea testului genetic ambilor părinți pentru a vedea de care parte a familiei este riscul. Deși teoretic unul dintre părinți ar trebui să fie purtător de mutație patogenă (fiind sau nu afectat de boală), în practică există situații în care nici unul dintre părinți nu va fi identificat ca purtător. În această situație (foarte rară) mutația probandului este aparută “de novo”.

• Frații/surorile probandului

Riscul lor de a fi moștenit mutația depinde de statusul genetic al părinților, fiind de 50% pentru fiecare dintre ei, dacă unul dintre părinți are mutație;

Riscul de a dezvolta HBOC depinde însă de penetranța respectivei mutații, de sexul și vârsta individului.

• Copiii probandului

Au același risc de 50% de a moșteni mutația patogenă iar riscul de a dezvolta HBOC la un moment dat depinde de aceleași variabile (penetranță, sex, vârstă).

• Alți membri ai familiei probandului

Riscul lor depinde de asemenea de statusul genetic al părinților probandului. Dacă unul dintre parinții probandului este purtător de mutație, ceilalți membri ai familiei vor avea riscuri diferite în funcție de gradul de înrudire.

Figura 1 – Arbore genealogic al unei familii cu istoric de cancer

Numărul din paranteze semnifică vârsta la momentul diagnosticului. Săgeata indică probandul.  cancer de sân, BC = cancer de sân

Sindromul X fragil este cea mai frecventă cauză de retard mental moștenit și reprezintă 30% din retardul mental legat de X.

În mod normal, gena FMR1 conține în porțiunea 5’UTR a exonului 1 între 6 și 54 de repetiții ale codonului CGG. Expansiunea (mutația completă) numărului de repetiții peste 200 determină metilarea ADN și blocarea expresiei proteinei FMRP care are rol important în dezvoltarea neuronală. Metilarea locusului FMR1 în banda Xq27.3 produce o construcție a cromatidelor care se observă la microscop ca un situs fragil.

Mutația completă

Dacă expansiunea este mare (mutație completă, 200-2000 CGG), va produce sindromul X fragil ale cărui manifestări tipice sunt: retard mental, facies alungit, urechi mari/proeminente și macroorhidism. Totuși, 15% dintre femei și 70% din bărbați au QI peste 70 și manifestă doar dificultăți de învățare sau au probleme emoționale. Frecvența alelei mutante este 1 la 2500.

Premutația

Dacă expansiunea este mică (premutație, 55-200 de repetiții CGG) nu apare deficit cognitiv dar, uneori, la mai mult de 100 de repetiții, se poate asocia cu ADHD și probleme de comportament în copilărie iar la adulți poate determina insuficiență ovariană primară și sindromul X fragil asociat cu ataxie și tremor ( FXTAS). Incidența premutației în populația generală este mai mare la femei (1 la 130-259 ) decât la bărbați (1 la 250-813).

Manifestări clinice

Aspectul clinic caracteristic apare doar la indivizii cu mutație completă (de obicei bărbați), dar și unii indivizi cu premutație pot prezenta modificări fenotipice.

Fenotipul mutației complete

Copiii prezintă manifestări nespecifice, de obicei cu întârziere marcată în dezvoltarea limbajului comparativ cu dezvoltarea motorie care e relativ normală, ADHD, comportament autist.

Bărbații afectați prezintă triada: dismorfism facial, macroorhidism și retard mental moderat cu note autiste. Dismorfismul facial constă în: față alungită cu fruntea înaltă, urechi mari/proeminente și prognatism iar macroorhidismul devine evident postpubertar. Majoritatea asociază și anomalii de țesut conjunctiv (tegumente catifelate, hipermobilitatea articulațiilor degetelor, subluxația policelui, picior plat, prolaps de valvă mitrală.

Femeile cu mutație completă vor fi mult mai puțin afectate decât bărbații. Au intelect normal/liminar și risc crescut pentru tulburări de învățare și/sau de personalitate.

Fenotipul premutației

Majoritatea indivizilor cu premutație au intelect normal dar bărbații sunt predispuși la probleme de atenție, disfuncții executive, deficite sociale și comportament obsesiv compulsiv.

Femeile au inteligență normală/borderline. Prezintă frecvent depresie, gravitatea afectării fiind în funcție de numărul repetițiilor dar este discutabil dacă există bază neurologică intrinsecă sau este consecința insuficienței ovariene. De asemenea, migrena este un simptom obișnuit.

Circa 20% din femeile purtătoare de premutație prezintă menopauză precoce. Femeile cu premutație au niveluri crescute de FSH iar cele cu CGG>70 au niveluri scăzute de hormon anti-mullerian. Penetranța și vârsta de debut a insuficienței ovariene primare ca și creșterea nivelurilor de FSH se corelează invers proporțional cu lungimea repetiției CGG.

Unele dintre femeile cu premutație și peste o treime din bărbații cu premutații pot prezenta un sindrom de neurodegenerare progresivă cu ataxie cerebeloasă și tremor intențional (FXTAS) cu debut la 50-60 de ani, caracterizat prin deficit de memorie, manifestări parkinsoniene, reducerea sensibilității la nivelul extremităților inferioare, ataxie și atrofie cerebrală. Acest fenotip este clinic și neuropatologic complet diferit de FXS, fiind rezultatul unui câștig de funcție, întrucât bărbații cu premutații prezintă o creștere a nivelului de transcripție a FMR1. Nivelul final de FMRP este aproape normal și se pare că tabloul clinic înregistrat la persoanele cu premutație se datorează toxicității induse de nivelul crescut de ARNm. Luând în considerare prevalența alelelor cu premutații în populația generală, s-a estimat că 1/3000 din bărbații peste 50 de ani din populația generală vor dezvolta simptome de FXTAS. Se pare că penetranța crește direct proporțional cu vârsta și cu lungimea repetițiilor CGG.

Alte complicații: afectare tiroidiană, fibromialgie, convulsii, neuropatie periferică, hipertensiune arterială.

Mozaicism FMR1

Mozaicismul mutațional. Există o linie celulară cu mutație completă în care ADN-ul este complet metilat și o linie celulară cu premutație , ADN-ul fiind nemetilat și gena funcțională. Fenotipul mental este variabil, în funcție de tipul de mutație predominant în diferite părți ale creierului.

20% dintre bărbații afectați prezintă mozaic mutațional detectabil prin Southernblot.

Un tip mai rar de mozaic mutațional este cel cu linie celulară cu număr normal de repetiții CGG și linie celulară cu premutație sau mutație completă. În acest caz, analiza PCR este mult mai utilă pentru a identifica prezența premutației într-un număr mic de celule.

Mozaicismul de metilare se caracterizează prin faptul că numărul de repetiții CGG este caracteristic unei mutații complete dar ADN-ul nu este metilat în toate celulele.

Alte tipuri de mutații

Deși aproape toate cazurile de FXS sunt provocate de expansiunea repetiției trinucleotidice CGG, există și câteva cazuri produse de alt tip de mutații și deleții ( de la 1bp până la 100bp și chiar> 1 Mb), și mutații punctiforme în gena FMR1. De asemenea, duplicația unui segment de 5 Mb în locusul Xq27.3q28 care include FMR1, FMR2 și alte 26 de gene poate determina un sindrom ereditar de retard mental cu statură mică și hipogonadism.

Aspecte citogenetice

Aspectul cromozomului X nu mai este de interes diagnostic dar este important de știut că numele sindromului provine de la fragilitatea situsului Xq27.3 la nivelul căruia cromatina apărea atenuată dând aspectul unei rupturi. Situsul fragil era prezent la aproape toți bărbații afectați și la cele mai multe femei purtătoare de mutație completă dar nu la purtătorii de premutație.

Mod de transmitere

Mutația genei FMR1 se transmite legat de X dar începe să devină o problemă semantică dacă se poate spune ”semidominant legat de X” sau “incomplet recesiv legat de X”. De fapt este mult mai util să ne referim la statusul premutațional sau mutație completă.

Expresivitatea este variabilă și penetranță redusă (80% la bărbați și 30% la femei). Penetranța bolii variază în interiorul aceleiași familii și crește în generații succesive ( fenomenul de anticipație) Când numărul de repetiții CGG depășește o anumită limită, regiunea în care se găsesc devine instabilă și are tendința să crească în lungime (premutație) atunci când este transmisă la descendenți. Expansiunea neobișnuită a repetițiilor transformă premutația în mutație completă și duce la apariția manifestărilor clinice ale bolii.

Mutația completă “de novo” nu există. Mamele tuturor indivizilor afectați de FXS sunt cel puțin purtătoare de premutație. Rata mutației dintr-un număr normal de repetiții CGG este foarte mică.

Transmiterea masculină. Atunci când secvența trinucleotidică instabilă este transmisă de un bărbat, ea nu va crește în mărime, ba chiar poate să descrească. La bărbații cu mutație completă, în spermă s-au observat doar celule cu premutație.

Transmiterea feminină. Atunci când secvența trinucleotidică este  transmisă de o femeie, ea va crește în mărime. Femeile care transmit premutații mici vor avea creșteri în mărimea secvenței mai mici decât femeile care transmit premutații mari. Femeile cu mai puțin de 70 de repetiții vor avea copii care de asemenea vor purta premutații, deșii premutațiile lor vor fi mai mari decât ale mamelor. Pe de altă parte, femeile cu premutație cu mai mult de 90 de repetiții și purtătoarele de mutație completă transmit aproape întotdeauna o mutație completă.

DIAGNOSTIC

În laborator, diagnosticul se face prin amplificarea PCR a repetițiilor CGG și aprecierea lungimii fragmentelor prin electroforeza capilară. Bărbații care nu au un rezultat clar în limita normalului și femeile care nu sunt clar heterozigote pentru doua alele normale, vor fi investigați prin analiza Southernblot.

Pentru diagnosticul prenatal, metoda Southern blot reprezintă standardul deoarece PCR-ul nu poate evidenția alelele parentale normale la făt.

Screeningul statusului de purtător la femeile de vârstă reproductivă

Prevenția secundară înseamnă prevenirea nașterii unui copil cu FXS într-o familie în care există deja un copil diagnosticat cu FXS. Prevenția primară presupune detectarea unei femei purtătoare înainte de a avea o sarcină cu FXS.

Diagnosticul prenatal se face prin testul PCR care amplifică fragmentele cu repetiții. Statusul metilării ADN din vilozități poate conduce la interpretări greșite deoarece un status non metilat al vilozităților se poate asocia cu un status metilat în țesuturile fetale. Nu se recomandă amniocenteza deoarece se face mai târziu decât biopsia de vilozități coriale și necesită un timp mai mare pentru cultură care să furnizeze suficient ADN. Se preferă recoltarea probei din vilozități coriale.

CONSILIERE GENETICĂ

Riscul reproductiv

Toți bărbații cu mutație completă vor avea FXS și, deși severitatea afectării nu poate fi prezisă de mărimea mutației, totuși, prezența concomitentă și a unei premutații sau lipsa metilării în majoritatea moleculelor din mutația completă vor determina un fenotip mai puțin sever.

Femeile cu mutație completă prezintă un spectru larg de fenotipuri, de la absența oricărei manifestări până la dificultăți medii de învățare și chiar afectare la fel de severă ca în cazul bărbaților cu mutație completă. Gradul de severitate nu este predictibil în funcție de mărimea mutației și nici de patern-ul inactivării cromozomului X.

Femeile cu premutație prezintă risc de disfuncție ovariană și probabil infertilitate.

Bărbații vârstnici cu premutație și, mai rar, femeile vârstnice cu premutație prezintă risc de FXTAS manifestat prin: tremor intențional și ataxie asociate adesea cu deteriorare cognitivă și comportamentală progresivă.

Majoritatea bărbaților afectați și marea majoritate a femeilor afectate moștenesc mutația de la mamă care este purtătoare de premutație sau mutație completă.

Femeile purtătoare de mutație completă au 50% șanse la fiecare sarcină de a o transmite.

Femeile cu premutație au 50% șanse la fiecare sarcină de a transmite o mutație completă, în funcție de mărimea repetițiilor (3% pentru alelele ce conțin 55-59 repetiții până la 100% peste 90 CGG).

Bărbații cu premutație o transmit tuturor fiicelor dar nici unul dintre fii nu va fi afectat. Există posibilitatea ca un bărbat cu premutație, deci neafectat, să aibă fete afectate, datorită unui mosaicism gonadal pentru mutația completă.

Fii bărbaților cu premutație nu vor dezvolta FXS și nici FXTAS.

Genetica moleculară a locusului X fragil

Fenotipuri asociate funcție de numărul de repetiții CGG

¹posibil deficit cognitiv și sindrom X fragil asociat cu tremor sau ataxie în later middle age

²unele femei pot prezenta afectare mild psihică și de comportament și există o asociere cu insuficiența ovariană primară și sindromul X fragil asociat cu tremor sau ataxie.

Probabilitatea expansiunii este legată de prezența întreruperilor AGG intercalate în repetițiile CGG din premutație. Cu cât mai puține întreruperi AGG cu atât va fi mai probabilă expansiunea premutației.

TRATAMENT

Un tratament specific care să rezolve cauza bolii, adică să încerce să oprească sau să reverseze calea aberantă patofiziologică ce necesită o cunoaștere mai bună a modului în care lipsa proteinei FMRP determină disfuncție neuronală. Fenobam și minociclina sunt două din medicamentele supuse trialurilor clinice. Cu toate acestea este puțin probabil să fie identificată o moleculă care să vindece boala.

PROGRAM 24 IANUARIE

Infertilitatea de cauză feminină se definește ca fiind imposibilitatea de a concepe normal sau asistat după o durată de 1 an (pentru femeile sub 35 de ani) sau după 6 luni (pentru femeile cu vârsta mai mare de 35 de ani) o sarcină, iar cea masculină ca fiind imposibilitatea de a concepe normal pe o durată de 1 an în cazul bărbaților sănătoși și sub 1 an pentru bărbații care prezintă factori de risc, precum criptorhidismul bilateral.

CAUZE ALE INFERTILITĂȚII

• 35% din cazurile de infertilitate sunt datorate cumulat infertilităţii feminine şi masculine;
• 37% din cazurile de infertilitate au cauză feminină;
• 28% din cazurile de infertilitate au cauză masculină;
• 1 din 10 cazuri de infertilitate feminină are cauză genetică;
• 1 din 7 cazuri de infertilitate masculină are cauză genetică.

CAUZE ALE INFERTILITĂȚII FEMININE

Disfuncții ovulatorii Forme monogenice de infertilitate Aderenţe pelvine Obstrucţie tubară şi alte anomalii tubare Anomalii cromozomiale Endometrioză Hiperprolactinemie

CAUZE ALE INFERTILITĂȚII MASCULINE

Anatomice (obstrucții vase deferente, tumori testiculare, etc.)Anomalii funcționale Sindroame genetice (sindromul Klinefelter, sindromul Chapelle, sindromul Kallman, fibroza chistică, etc.) Boli sistemice Infertilitatea idiopatică Factori de mediu, stil de viață

CONSILIEREA GENETICĂ

Este un proces de comunicare prin care specialistul genetician sfătuiește pacienții și/sau rudele lor cu risc pentru o boală ce poate fi ereditară în legătură cu efectele bolii, probabilitatea apariției sau transmiterii ei în familie și căile prin care aceasta poate fi prevenită sau ameliorată.

CONSILIEREA GENETICĂ ÎN CAZURI DE INFERTILITATE

• Femei cu istoric familial pentru această afecțiune (arbore genealogic pe 3 generații pentru orice femeie în evaluare sau tratament pentru infertilitate);
• Femei la vârste mai mari de 35 de ani;
• Femei aflate în cursul terapiei de reproducere asistată;
• Femei purtătoare ale premutației FMR1 specifice pentru sindromul X fragil;
• Femei cu istoric familial de afectare intelectuală, care poate fi o indicație de testare genetică pentru sindromul X fragil.

• Cupluri care doresc să urmeze tratamente de fertilitate (inclusiv fertilizare in vitro – FIV sau ICSI -IntraCytoplasmatic Sperm Injection), iar persoana de sex masculin prezintă o anomalie cromozomială;
• Bărbați cu spermatogeneză anormală (<10 milioane spermatozoizi/ml). În acest caz se recomandă testarea genetică pentru microdeleții pe cromozomul Y;
• Bărbați cu microdeleții în regiunile AZF ale cromozomului Y. Aceste mutații se pot transmite la descendenții de sex masculin;
• Bărbați diagnosticați cu sindrom Klinefelter;
• Bărbați diagnosticați cu alte boli cromozomiale sau afecțiuni monogenice (fibroză chistică, sindrom Kallman, sindrom Prader-Willi, etc.).

Schema de diagnostic recomandată

Schema de diagnostic recomandată

Candidatul ideal

• Absolvent de studii superioare economice sau de chimie/biochimie;
• Experiență de minim 3 ani pe un post similar sau în firme de distribuție produse de larg consum;
• Cunoștințe utilizare MS Ofice (Word, Excel nivel mediu spre evoluat – se va da grilă de verificare, email, cunoștințe internet);
• Aptitudini de planificare, organizare și control al activității, inițiative, persoană comunicativă;
• Orientare către respectarea regulilor și a procedurilor;
• Orientare către colegi și abilități de comunicare atât cu colegii cât și cu furnizorii;
• Atenție la detalii, capacitate de analiză, sinteză și decizie rapidă;
• Experiență în analize de baze de date , extragere informații din soft de gestiune și prelucrarea lor diversă;
• Experiență în utilizarea unui soft de gestiune și utilizarea bazelor de date cu mii de produse (2000 – 3000 articole);

Descrierea jobului

• Întocmirea de comenzi către furnizori;
• Urmărirea livrării comenzilor;
• Analize de informații privind comenzile/frecvența acestora/cantități comandate;
• Analize periodice ale activității furnizorilor, contractelor încheiate și prețurilor negociate;
• Analize de oferte;
• Controlul stocurilor și consumurilor la nivelul tuturor depozitelor/departamentelor din laboratoarele SYNEVO;
• Analize periodice ale achizițiilor la nivelul celor 16 laboratoare pentru furnizorii din portofoliu.

Numai candidații considerați potriviți vor fi contactați.
Garantăm confidențialitatea informațiilor.

Candidatul ideal

• Absolvent de studii superioare tehnice (Facultatea de Instalații/Electronică/Electroenergetică și Electrotehnică, Inginerie electrică, Construcții  constituie un avantaj);
• Experiență de minim 3 ani pe un post similar (administrare spații birouri și de producție);
• Cunoștințe utilizare MS Ofice (Word, Excel, email, cunoștințe internet);
• Aptitudini de planificare, organizare și control al activității, inițiative, persoană comunicativă;
• Capacitate de a lucra cu termene limită;
• Orientare către respectarea regulilor și a procedurilor;
• Orientare către colegi și abilități de comunicare;
• Atenție la detalii, capacitate de analiză, sinteză și decizie rapidă;
• Focus pe rezultate și performanță;
• Carnet de conducere categoria B și disponibilitate de deplasare în București și în teritoriu.

Descrierea jobului

• Coordonarea și supervizare a activităților de amenajare, reparații și mentenanță clădiri;
• Asigură păstrarea în condiții bune a mobilierului, sistemelor electrice, electronice și de instalații ale clădirilor (instalație electrică, termică, ventilație, canalizare), în baza evaluărilor periodice ale echipamentelor aflate sub incidența I.S.C.I.R și a planificării reviziilor și serviceurilor, etc., conform bugetului agreat;
• Răspunde de buna derulare a contractelor cu furnizorii de servicii de profil și de evaluarea periodică a serviciilor prestate; evaluează periodic serviciile asigurate;
• Asigură relația cu contractorii/subcontractorii sediilor companiei;
• Organizează eficient activitățile de curățenie;
• Gestionează și eficientizează bugetul de cheltuieli al departamentului Administrativ;
• Vizează plățile facturilor de prestări servicii;
• Realizează rapoartele administrative solicitate de superiorii direcți;
• Identifică furnizori pentru activitățile administrative (curățenie, dezinsecție, climatizare, deșeuri, arhivare, amenajare spații);
• Negociază condițiile comerciale cu furnizorii agreați.

Numai candidații considerați potriviți vor fi contactați.
Garantăm confidențialitatea informațiilor.

Candidatul ideal

• Absolvent de studii superioare tehnice (Facultatea Electronică/Electroenergetică și Electrotehnică, Inginerie electrică, Inginerie Medicală);
• Experiență de minim 3 ani pe un post similar sau în firme de distribuție ehipamente medicale;
• Cunoștințe utilizare MS Ofice (Word, Excel, email, cunoștințe internet);
• Aptitudini de planificare, organizare și control al activității, inițiative, persoană comunicativă;
• Orientare către respectarea regulilor și a procedurilor;
• Orientare către colegi și abilități de comunicare atât cu colegii, cât și cu furnizorii;
• Atenție la detalii, capacitate de analiză, sinteză și decizie rapidă.

Descrierea jobului

• Planificarea împreună cu furnizorii a activităților de service, echipamente medicale pentru cele 16 laboratoare;
• Întocmirea graficelor de revizii planificate și urmărirea respectării lor;
• Urmărirea activităților de service, primirea rapoartelor de service, verificarea facturilor emise pe baza rapoartelor de service;
• Răspundere asupra buna derulării a contractelor cu furnizorii de servicii de profil și de evaluarea periodică a serviciilor prestate; evaluează periodic serviciile asigurate;
• Asigură relația cu furnizorii;
• Organizează eficient activitățile de curățenie;
• Negociază condițiile comerciale cu furnizorii agreați;
• Colaborează cu departamentul IT din punct de vedere tehnic pentru achiziția echipamentelor IT/consumabilelor necesare;
• Colaborează cu departamentul logistică pentru achiziția consumabilelor auto/polițelor de asigurare RCA/CASCO;
• Achiziție de obiecte mici de inventor, specific desfășurării activităților de laborator;
• Activitate de birou, disponibilitatea de urmărire a intervențiilor de service efectuate de furnizorii agreati.

Numai candidații considerați potriviți vor fi contactați.
Garantăm confidențialitatea informațiilor.

Antitrombina (antitrombina III)

Anticoagulant lupic

Anticorpi anticardiolipinici IgG

Proteina C

Proteina S (activitate)

Anticorpi anti-beta 2 glicoproteina 1 – IgG, IgM, IgA

ANATOMIA COLULUI UTERIN

Colul uterin reprezintă porţiunea inferioară a uterului care proemină în vagin, fiind graniţa dintre mediul intrauterin şi cel intravaginal, accesibil explorării şi vizualizării directe prin colposcopie, ce poate fi expus agresiunii factorilor externi precum infecţiile şi microtraumatisme. Are două porţiuni: una externă (exocolul) care se continuă cu vaginul şi una internă (endocolul) care face legătura cu cavitatea uterină între cele două, existând o zonă de tranziţie unde se localizează cel mai frecvent leziunile displazice şi cancerul.

DESPRE CANCERUL DE COL UTERIN

Cancerul de col uterin reprezintă prima cauză de mortalitate la femeile tinere din ţara noastră, cu vârste între 15 – 44 ani. Apariţia bolii este precedată de leziuni precanceroase, care pot fi depistate din timp prin testul Babeş – Papanicolaou (testul PAP).

CUM APARE CANCERUL DE COL UTERIN?

Cauza principală este un virus cu transmitere sexuală, HPV (Virusul Papilloma Uman). Infecţiile persistente cu tulpini de risc înalt ale acestui virus sunt cele mai frecvente la femeile care îşi încep viața sexuală la vârste destul de mici sau care au parteneri sexuali multipli. Alte cauze favorizante ale cancerului de col uterin sunt: nașterile multiple, un sistem imunitar slăbit, țigările, contraceptivele orale, obezitatea, dieta săracă în fructe și legume, etc.

DE CE NU ȘTIU FEMEILE CĂ SUNT BOLNAVE?

Infecţia cu HPV nu înţeapă, nu doare, nu sângerează, iar când apar aceste simptome, este prea târziu, cancerul fiind deja invaziv.

DE CE ESTE CANCERUL DE COL UTERIN O BOALĂ PERICULOASĂ?

Cancerul de col face victime deoarece femeile merg prea târziu la medic. Din cele 40.000 de paciente înregistrate în România, peste 2.000 îşi pierd viaţa anual din cauză că boala este depistată prea târziu.

CE ESTE TESTUL BABEȘ – PAPANICOLAOU?

Testul Babeș – Papanicolaou este un examen microscopic morfologic al unui frotiu celular obținut prin exfoliere cu o periuță la nivelul colului uterin. Scopul acestui test este reprezentat de detecția celulelor anormale (atipice) care apar în leziunile precanceroase.

CINE TREBUIE SĂ ÎȘI FACĂ TESTUL PAP?

Toate femeile care și-au început viața sexuală trebuie să efectueze periodic acest test. Studiile arată că testul PAP efectuat anual crește sensibilitatea de detectare a leziunilor. În cazuri speciale, în funcție de statusul fiziologic și medical, acest interval trebuie stabilit de medicul ginecolog.

RECOMANDĂRI

• Perioada ideală de recoltare este mijlocul ciclului menstrual; se va evita recoltarea în timpul menstruaţiei şi a infecţiilor genitale;
• cu 24 – 48 de ore înainte de recoltare se evită raporturile sexuale, spălăturile intravaginale, utilizarea gelurilor, cremelor, contraceptivelor, dezinfectantelor, lubrifianților și tampoanelor intravaginale.

DE CE PAP ÎN MEDIUL LICHID?

Acest lucru oferă posibilitatea de standardizare a procesării și facilitare a interpretării. De asemenea, suntem singurii din România care beneficiem de suportul instrumentului FocalPoint, ce oferă asistență computerizată în interpretarea frotiurilor.

AVANTAJE FAȚĂ DE METODA CLASICĂ

• crește cu 37% cantitatea de celule recoltate datorită sistemului ce permite păstrarea periuței de recoltare în flacon;
• în urma unei singure recoltări se pot efectua mai multe teste, cum ar fi: testul Papanicolaou, testarea HPV (Virusul Papilloma Uman), CINtec;
• erorile umane din procesul de procesare sunt înlăturate, calitatea frotiurilor obținute fiind net superioară;
• crește gradul de detecție al leziunilor precanceroase;
• numărul de cazuri nesatisfăcătoare se află sub 1%.