Informații generale și recomandări

Un domeniu medical în care examenul citogenetic îşi găseşte aplicaţii este oncologia. Dacă pentru tumorile solide variabilitatea foarte mare a modificărilor cariotipice face dificile deciziile terapeutice, pentru leucemii şi limfoame există numeroase date clinice care atestă asocierea directă a unor rearanjări cromozomiale specifice cu tumorigeneza şi permit instituirea unor tratamente ţintite.

Astfel, cariotiparea celulelor tumorale pentru identificarea anomaliilor cromozomiale dobândite utlizând analiza cromozomială convențională și tehnica FISH la pacienţii cu diverse neoplazii hematologice au devenit din ce în ce mai importante în managementul acestor boli.

Deşi tehnicile moleculare s-au dezvoltat mult în ultimii ani şi au devenit obligatorii pentru evaluarea anumitor subtipuri de leucemii, acestea nu pot încă să înlocuiască citogenetica convenţională¹.

Pot beneficia de analiza cariotipului tumoral pacienții cu următoarele categorii de afecțiuni hematologice:

1. Neoplazii mieloide

• Leucemia mieloidă cronică (LMC) – atât în scop diagnostic cât și de monitorizare a bolii până la obținerea remisiunii citogenetice; detectarea unor anomalii cromozomiale noi (evoluție clonală citogenetică) la pacienții cu recăderi ale bolii, răspuns parțial/absent la tratament sau progresie către faza accelerată/criză blastică.
• Leucemia acută mieloblastică (LAM) – la diagnostic, pentru încadrarea corectă în grupuri de risc conform clasificării OMS, cu impact asupra prognosticului și deciziilor terapeutice; dacă este detectată o anumită anomalie citogenetică se poate recurge la monitorizarea acesteia după tratament sau în faza de recădere a bolii; dacă nu este detectată nicio aberație la diagnostic se poate indica efectuarea cariotipului tumoral în faza de recădere a bolii.
• Sindroame mielodisplazice (SMD) – la diagnostic, pentru stabilirea prognosticului și a deciziilor terapeutice; cariotipul poate fi indicat și pentru monitorizarea progresiei bolii sau a răspunsului la tratament; la pacienții cu citopenii detectarea unor anomalii citogenetice definitorii pentru SMD stabilesc diagnosticul chiar în absența criteriilor morfologice de displazie.
• Alte neoplasme mieloproliferative – la diagnostic, doar în cazuri selectate și în special pentru excluderea LMC și a evalua o posibilă transformare în leucemie acută.

1. Neoplazii limfoide

• Leucemia acută limfoblastică (LAL) – la diagnostic, pentru încadrarea corectă în grupuri de risc conform clasificării OMS, cu impact asupra prognosticului și deciziilor terapeutice; dacă este detectată o anumită anomalie citogenetică se poate recurge la monitorizarea acesteia după tratament sau în faza de recădere a bolii; dacă nu este detectată nicio aberație la diagnostic se poate indica efectuarea cariotipului tumoral în faza de recădere a bolii.
• Leucemia limfatică cronică (LLC) – la diagnostic, pentru a avea unele indicații prognostice, pentru monitorizarea progresiei bolii și în faza de recădere.
• Limfoame cu celulă B sau T– la diagnostic, în cazuri selectate pentru stabilirea prognosticului, monitorizarea evoluției și a recăderilor².

Pentru detectarea modificărilor cromozomiale asociate cu cancerele hematologice sursa optimă de celule este măduva osoasă. Dacă acest tip de probă nu este disponibil poate fi utilizat ca alternativă sângele periferic, condiția fiind ca în sânge să fie prezent un număr suficient de celule maligne (de regulă > 10%). Pentru LLC se preferă adesea sângele periferic; pentru limfoame proba de elecție este țesutul ganglionar proaspăt, probele de măduvă osoasă fiind indicate doar în cazurile în care este prezent un infiltrat limfoid la examenul morfologic².

Modificările cromozomiale observate în urma efectuării cariotipului tumoral la pacienții cu neoplazii hematologice sunt variate, multiple și interesează majoritatea cromozomilor umani: translocații, inversii, duplicații, trisomii, monosomii, deleții, izocromozomi, cromozomi inelari, ș.a³.

Leucemia mieloidă cronică

Leucemia mieloidă cronică (LMC) – prototipul afecţiunilor leucemice – constituie o boală clonală a celulei stem hematopoietice ce conduce predominant la proliferarea excesivă a elementelor seriei granulocitare aflate în toate stadiile de maturaţie. LMC a fost prima afecțiune hematologică malignă identificată a fi asociată cu anomalii cromozomiale⁴.

Modificarea cromozomială observată la pacienții cu LMC este translocația reciprocă produsă între brațele lungi ale cromozomilor 9 și 22 – t(9;22)(q34;q11) – cu formarea cromozomului derivativ denumit cromozomul Philadelphia (Ph). Această translocaţie are drept rezultat juxtapunerea genei tirozin kinazei ABL1 (Abelson) de pe cromozomul 9 lângă gena BCR (Breakpoint Cluster Region) de pe cromozomul 22 cu formarea genei de fuziune BCR-ABL1 (fuziune cap-coadă capăt 5’ BCR – capăt 3’ ABL)^4;3;5.

Translocație reciprocă (9;22) – cromozomul Philadelphia⁶

Conform recomandărilor ELN (European LeukemiaNet) cariotipul din măduva osoasă trebuie efectuat obligatoriu la diagnostic, după 3 luni și 6 luni de la începerea tratamentului, iar apoi la fiecare 6 luni până la obținerea remisiunii complete. Poate fi necesară o monitorizare mai frecventă a pacienților care au avut anomalii citogenetice suplimentare la diagnostic și prezintă un răspuns nefavorabil la tratament.

Translocația t(9;22)(q34;q11) este detectată în 90-96% din cazurile de LMC la diagnostic. Restul de 5-10% din cazuri prezintă fie o variantă de translocație t(9;22) ce implică un alt cromozom sau o rearanjare BCR-ABL criptică, nedetectabilă la efectuarea cariotipului convențional. Din acest motiv, tehnica FISH cu sonde pentru BCR şi ABL1 este obligatorie în situaţia în care la citogenetica convenţională nu se depistează t(9;22)(q34;q11)^2;7.

Leucemia acută mieloblastică

Leucemia acută mieloblastică (LAM) este caracterizată prin expansiunea clonală a precursorilor mieloizi nediferențiați ce conduce la perturbarea hematopoiezei și la insuficiență medulară⁸.

Cele mai frecvente modificări cromozomiale asociate acestei patologii sunt observate la nivelul cromozomilor umani 16, 3, 11, 22, 6, 8, 9, 5, 7 (genele ETO/RUNX1, AML1/RUNX1T1, KMT2A/MLL, CBFB, MYH1, MYH11, EV11, PML, RARA, ș.a.)^5;9.

Detectarea anomaliilor cromozomiale la pacienții cu LAM este esențială pentru stratificarea în funcție de risc conform clasificării OMS și instituirea terapiei adecvate.

Grupul citogenetic cu evoluție favorabilă include:

• translocația t(8;21)(q22;q22) – asociată în principal cu LAM cu maturație
• translocația t(15:17)(q22;q12) – asociată cu leucemia acută promielocitară
• inversiile la nivelul cromozomului 16 – inv(16)(p13.1q22) sau t(16;16)(p13.1;q22) – asociate cu subtipul M4Eo de leucemie mielomonocitară cu eozinofile anormale.

Grupul citogenetic cu evoluție nefavorabilă (cu risc înalt) include:

• translocația t(6;9)
• translocația t(3;3)
• cariotipul complex (>3 anomalii cromozomiale clonale)
• cariotipul monosomal (cel puțin 2 monosomii autozomale, sau o monosomie autozomală și o anomalie cromozomială structurală)
• delețiile: – 5, 5q-, -7, 7q-, 11q23 – non- t(9;11)
• translocația t(9;22).

Grupul citogenetic cu risc intermediar include:

• LAM cu cariotip normal
• trisomia 8 izolată
• translocația t(9;11).

De menționat că anomaliile moleculare (mutațiile somatice) detectate suplimentar pot redefini încadrarea pacienților cu LAM în grupurile de risc descrise ¹⁰.

Sindromul mielodisplazic (SMD)

Sindromul mielodisplazic (SMD) reunește un grup de afecțiuni heterogene ale celulei stem hematopoietice caracterizate prin hematopoieză ineficientă și risc crescut de transformare în LAM.

Pentru confirmarea diagnosticului clinic de SMD, sunt importante examenul morfologic al aspiratului medular și cariotipul din măduva osoasă. Eventualele anomalii citogenetice reprezintă un indicator pentru riscul de dezvoltare a LAM³.

Printre modificările cromozomiale observate la pacienții cu SMD, cele mai frecvente sunt monosomiile parțiale 5q, 7q, 20q (deletii 5q / 7q / 20q – lipsa brațului lung) sau prezența unor rearanjamente cromozomiale complexe (modificări la nivelul mai multor cromozomi)^3;5.

Anomaliile cromozomiale recurente (detectate obligatoriu prin analiză citogenetică convențională) menționate în clasificarea OMS 2008 a neoplaziilor mieloide și leucemiilor acute (și care se mențin și în noua clasificare OMS din 2016) pot stabili diagnosticul de SMD la pacienții cu citopenie, chiar în absența modificărilor morfologice de displazie. Acestea sunt reprezentate de: delețiile – 5, 5q-, -7, 7q-, -13, 13q-, 11q-, 12p-, 9q-, izocromozomul brațului lung al cromozomului 17 i(17q), cromozomul izodicentric X cu punct de ruptură la nivelul Xq13 –idic(X)(q13, translocațiile t(11;16)(q23;p13.3), t(3;21)(q26.2;q22.1), t(1;3)(p36.3;q21.1), t(2;11)(p21;q23), inv(3)(q21q26.2), t(6;9)(p23;q34) și cariotipul complex. Prezența trisomiei 8 și a delețiilor –Y, 20q- nu este considerate definitorie pentru SMD decât în prezența modificărilor de displazie. Deleția 5q- este singura anomalie citogenetică ce delimitează un subtip SMD specific. Deși modificările de cariotip nu definesc alte subtipuri de MDS acestea permit clasificarea pacienților în 5 grupuri de risc, conform scorului IPSS-R^11;12.

Leucemia acută limfoblastică

Leucemia acută limfoblastică (LAL) se caracterizează prin expansiunea clonală a unor precursori limfoizi imaturi din măduva osoasă cu perturbarea hematopoiezei normale și, adesea, cu infiltrarea țesuturilor extramedulare.

LAL cu celule B (LAL-B) este mult mai frecventă decât forma cu celule T (LAL-T), fiind responsabilă de 85% din cazurile de LAL ale copilului și 75% din cele survenite la adult.

Atât numărul cât şi alterările structurale ale cromozomilor reprezintă un element de prognostic independent în LAL și permit încadrarea pacienților în categoriile definite de OMS.

Astfel, copiii ai căror limfoblaşti prezintă hiperdiploidie (>50 cromozomi) au perioade mai lungi de remisiune şi o rată mai bună de supravieţuire în comparaţie cu alte grupuri citogenetice. Mai mult, hiperdiploidia înaltă (>53 cromozomi) este asociată cu o rată de recădere mult mai mică. Prognosticul favorabil al hiperdiploidiei s-ar datora prezenţei simultane a trisomiilor 4 şi 10 sau a trisomiilor 4, 10 şi 17. Pe de altă parte, hipodiploidia severă (prezenţa unei clone cu <44 cromozomi) conferă un prognostic nefavorabil, în ciuda tratamentului intensiv.

Translocaţiile cromozomiale clonale reprezintă de asemenea un marker important de prognostic în LAL.

Un subset de LAL cu un prognostic nefavorabil, caracterizat prin recădere precoce după chimioterapie, prezintă o translocaţie ce implică gena MLL (Mixed Lineage Leukemia, denumire nouă KMT2A) de pe segmentul cromozomial 11q23. Cele mai frecvente translocații de acest fel sunt t(4;11)(q21;q23) asociată adesea cu LAL la sugari, t(6;11)(q27;q23), t(9;11)(p22;q23) şi t(11;19)(q23;p13). Principalii parteneri de fuziune ai genei MLL sunt AF4 pe cromozomul 4, AF6 pe cromozomul 6, AF9 pe cromozomul 9 şi, respectiv, ENL pe cromozomul 19.

Translocaţia t(12;21)(p13;q22) ce are drept rezultat apariţia genei de fuziune ETV6-RUNX1 (TEL-AML1) este detectată la 25% dintre copiii cu leucemie cu precursor de celulă B (tipic, >2 ani), fiind asociată cu un prognostic favorabil.

Translocaţia t(1;19)(q23;p13) este întâlnită la aproximativ 25% dintre pacienţii cu imunofenotip pre-B cIg+. Această translocaţie este rezultatul fuziunii genei E2A de pe cromozomul 1 cu gena PBX1 de pe cromozomul 19. Prognosticul nefavorabil conferit de această translocaţie este contracarat în prezent de protocoalele de tratament intensiv.

Translocaţiile ce afectează locusul c-MYC de pe 8q24 împreună cu unul din locusurile Ig de pe 14q32, 2p12 sau 22q11 sunt caracteristice leucemiei cu celulă B matură (Burkitt) şi nu pot fi deosebite de t(8;14) şi alte translocaţii asociate care apar în limfomul Burkitt. Şi în această formă chimioterapia intensivă a anulat prognosticul infaust determinat de aceste translocaţii.

Cromozomul Philadelphia rezultat ca urmare a translocaţiei t(9;22)(q32;q11) este prezent la ~20-30% dintre adulţii şi 1-5% dintre copiii cu LAL; se asociază cu număr mare de leucocite, vârstă mai înaintată, sexul masculin şi morfologie FAB-L2^13;14.

Alterări în expresia genei TAL1/SCL (T-cell acute lymphoblastic leukemia 1/stem cell leukemia) sunt cele mai frecvente anomalii în LAL-T; gena TAL1/SCL a fost clonată iniţial din translocaţia t(1;14)(p34;q11) prezentă în 3% din cazurile de T-LAL.

Deleţiile sau translocaţiile care afectează cromozomul 9p sunt întâlnite în ~10% din cazurile de LAL la copii şi sunt asociate cu un număr mare de leucocite la debut, masă mediastinală, imunofenotip T şi un risc crescut de recădere. Gena inhibitorului 4 de kinază dependent de ciclină (CDKN2 sau p16^ink4) localizată pe 9p21 suferă deleţie în >20% din cazurile de LAL sau alte neoplazii limfoide¹⁵.

Leucemia limfatică cronică

LLC este cea mai frecventă formă de leucemie la populația caucaziană, cu simptomatologie variabilă, de la cazuri neutre până la variante severe și agresive de boală, cu evoluție rapidă.

Cea mai des întâlnită aberație cromozomială la pacienții cu LLC (peste 50% din cazuri) este deleția 13q14 de la nivelul bratului lung al cromozomului 13, cu afectarea genei RB1.

Trisomia cromozomului 12 este de asemenea una dintre anomaliile genetice comune (10-20% din cazuri). De multe ori, trisomia este singura modificare observată la pacienții cu LLC, însă deseori poate fi însoțită și de alte aberații cromozomiale (trisomii 18, 19, deleții 13q, 14q, 11q, 17p, translocații incluzând gena IGH, s.a.). Spre deosebire de del(13q14) asociată cu prognostic favorabil, trisomia 12 conferă un risc intermediar.

Deleția brațului lung al cromozomului 11 – del(11q23) este detectată la 5-10% din pacienții cu LLC și este inclusă în categoria anomaliilor citogenetice cu risc crescut.

O altă anomalie cromozomială identificată la 3-8% din pacienții cu LLC la diagnostic și în până la 30% din cazurile refractare la chimioterapie este deleția parțială a brațului scurt al cromozomului 17 – del(17p), cu alterarea genei p53 și perturbarea ciclului celular. Pacienții cu del17p sunt încadrați în grupul de risc foarte înalt¹⁶.

Limfomul Hodgkin

Limfomul Hodgkin (LH) este una dintre cele mai frecvente forme de cancer limfatic la nivel mondial.

Din punct de vedere citogenetic, anomaliile cromozomiale observate mai frecvent la pacienții cu LH au fost modificari structurale la nivelul cromozomilor 1 și 11, monosomii parțiale 6q și 7q – del(6q) / del(7q), duplicații la nivelul brațului lung al cromozomului 14 – dup(14q), precum și trisomii ale cromozomilor 3 sau 7. Translocații ce includ gena BCL3 (locatie cromozomiala 19q13.32), precum și modificări cce conțin regiunea 4q25-q28 au fost de asemenea raportate la unii dintre pacienți^3;5.

 Limfoame non-Hodgkin

Limfoamele non-Hodgkin (LNH) reprezintă un grup de afecțiuni maligne în a căror etiologie au fost implicați agenți infecțioși, factori de mediu, imunosupresie, inflamație cronică sau rearanjamente cromozomiale.

Anomaliile citogenetice întâlnite cel mai frecvent la pacienții cu LNH sunt modificări structurale care includ regiunea cromozomială 14q32 (gena IGH), cum sunt translocațiile reciproce t(14;18)(q32;q21) și t(8;14)(q24;q32), cu formarea genelor de fuziune BCL2/IGH, respectiv cMYC/IGH. Alte aberații cromozomiale raportate la acești pacienți sunt monosomia parțială 6q – del(6q), izocromozomul 17 – i(17q), trisomii ale cromozomilor 3, 7, 12, 18 sau 21, duplicații la nivelul brațelor scurte ale cromozomilor 2 și 3 – dup(2p), dup(3p), precum și modificări structurale la nivelul cromozomului 17 (ultimele fiind predictive pentru o evoluție agresivă a bolii)^5;17.

Limfomul Burkitt este o formă de LNH cu celule B care apare in special la copii și tineri. Dintre cele 3 tipuri de LB (sporadic, endemic și imunodeficitar), tipul sporadic este cel identificat la nivelul populatiei generale (cel endemic fiind determinat de virusul Epstein-Barr în special la populația africană și cel imunodeficitar fiind prezent la pacienții cu HIV/SIDA). LB este o afecțiune extrem de agresivă care poate afecta sistemul nervos central, măduva osoasă, mezenterul, vezica urinară, rinichii, ovarele și alte organe.

Modificarea citogenetică definitorie pentru LB (identificată în 60-70% dintre cazuri) este translocația reciprocă produsă între bratele lungi ale cromozomilor 8 și 14 – t(8;14)(q24;q32) cu formarea genei de fuziune IGH-cMYC – denumita și translocația Burkitt. Această aberație cromozomială este sinonimă cu o evoluție agresivă a afecțiunii¹.

Alte translocații reciproce care interesează regiunea cromozomială 8q24 (gena cMYC) – t(8;22)(q24;q11) și t(2;8)(p12;q24) asociate cu genele de fuziune IGL/cMYC, respectiv (IGK/cMYC) – sunt considerate variante ale translocației Burkitt.

La un număr mic de cazuri au fost observate duplicații la nivelul brațului lung al cromozomului 1 (1q21-q25) ^3;5.

 Modificari genetice observate la pacienții cu diferite tipuri de afecțiuni hematologice maligne^1-17

 Specimen recoltat – măduvă osoasă recoltată prin puncţie aspirativă medulară într-o seringă heparinizată ce va fi descărcată rapid în vacutainer¹⁸.

Recipient de recoltare – vacutainer ce conţine heparină sodică ca anticoagulant¹⁸.

Volumul minim necesar – 3 mL aspirat medular¹⁸.

Prelucrare necesară după recoltare – omogenizarea probei. Proba se va trimite imediat la laborator în vederea inițierii culturilor celulare; dacă acest nu este posibil, proba se va păstra la 20-25°C maxim 24 de ore¹⁸.

Transportul probelor – se va efectua cu respectarea condițiilor de stabilitate a probei: la 20-25⁰C, maxim 24 ore din momentul recoltării probei până la intrarea acesteia în lucru¹⁸.. 

Criterii de respingere a probei – recoltare pe vacutainer incorect; volum insuficient; probe vechi sau coagulate¹⁸.

Metodă – tehnica clasică de bandare G; se va suplimenta cu testări FISH în funcţie de tipul neoplaziei hematologice¹⁸.

Limite şi interferenţe

Bibliografie

1. Constance K. Stein. Applications of Cytogenetics in Modern Pathology. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods- Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 1274-1276.
2. Ross Hastings, Rod Howell, David Betts, Sarah Porter, Claudia Haferlach, Nicole Dastugue et al. Guidelines and Quality Assurance for Acquired Cytogenetics. E.C.A. – European Cytogeneticists Association Newsletter No 131, January 2013.
3. Hardi F, Sudoyo AW. Cytogenetics in oncology: From hematologic malignancies to solid tumors. Med J Indones 2009; 18(1):69-75.
4. Kaaren K. Reichard, Richard S. Larson, Ian Rabinowitz. Chronic Myeloid Leukemia. In Wintrobe`s Clinical Hematology, Greer J, Foerster J, Lukens J, Rodgers G, Pareskevas F, Glader B, 12th ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2009, 2006-2015.
5. Chen Z. Molecular cytogenetic markers related to prognosis in hematological malignancies. World J Pediatr 2006; 2(4):252-259.
6. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Schematic_of_the_Philadelphia_Chromosome.svg
7. Baccarani M, Deininger MW, Rosti G, Hochhaus A, Soverini S, Apperley JF, et al. European LeukemiaNet recommendations for the management of chronic myeloid leukemia: 2013. Blood. 2013 Aug 8;122(6):872-84.
8. Döhner H, Weisdorf DJ, Bloomfield CD. Acute Myeloid Leukemia. N Engl J Med. 2015 Sep 17;373(12):1136-52.
9. Wang ML, Bailey NG. Acute myeloid leukemia genetics. Risk stratification and implications for therapy. Arch Pathol Lab Med 2015; 139:1215-1223.
10. Kansal R. Acute myeloid leukemia in the era of precision medicine: recent advances in diagnostic classification and risk stratification. Cancer Biol Med. 2016 Mar;13(1):41-54.
11. Vardiman JW, Thiele J, Arber DA, Brunning RD, Borowitz MJ, Porwit A, et al. The 2008 revision of the World Health Organization (WHO) classification of myeloid neoplasms and acute leukemia: rationale and important changes. Blood. 2009 Jul 30;114(5):937-51.
12. Arber DA, Orazi A, Hasserjian R, Thiele J, Borowitz MJ, Le Beau MM et al. The 2016 revision to the World Health Organization classification of myeloid neoplasms and acute leukemia. Blood. 2016 May 19;127(20):2391-405.
13. Loh ML, Mullighan CG. Advances in the Genetics of High-Risk Childhood B-Progenitor Acute Lymphoblastic Leukemia and Juvenile Myelomonocytic Leukemia: Implications for Therapy. Clin Cancer Res 2012; 18(10):2754–67.
14. Moorman AV, Ensor HM, Richards SM, Chilton L, Schwab C, Kinsey SE et al. Prognostic effect of chromosomal abnormalities in childhood B-cell precursor acute lymphoblastic leukaemia: results from the UK Medical Research Council ALL97/99 randomised trial. Lancet Oncol. 2010 May;11(5):429-38.
15. Mary Ann Thompson. Molecular Genetics of Acute Leukemia. In Wintrobe`s Clinical Hematology, Greer J, Foerster J, Lukens J, Rodgers G, Pareskevas F, Glader B, 12th ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2009, 1791-1804.
16. Puiggros A. Blanco G, Espinet. B. Genetic abnormalities in chronic lymphocytic Leukemia: where we are and where we go. BioMed Research Internatioal 2014; http://dx.doi.org/10.1155/2014/435983.
17. Levine EG, Bloomfield CD. Cytogenetics of non-Hodgkin’s lymphoma. J Natl Cancer Inst Monogr 1990; 10:7-12.
18. Laborator Synevo. Referințele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2017. Ref Type: Catalog.

Te simţi obosită, ai fluctuaţii de greutate, stări de iritabilitate sau palpitaţii? Acestea sunt doar câteva dintre simptomele care pot apărea în cazul unor afecţiuni ale tiroidei. Pentru că este important să te simţi bine în corpul tău, te aşteptăm în perioada 1 martie – 31 mai 2017 în centrele Synevo, pentru a beneficia de o reducere de 20% la pachetul “Prevenţie tiroidă”.

Tiroida este o glandă endocrină ce se găseşte în partea anterioară a gâtului şi, la adulţi, are o formă ce poate fi comparată cu un fluture sau litera H. Principala sa funcţie este producerea hormonilor tiroidieni: T4 (tiroxina) şi T3 (triiodotironina).

Hipotiroidismul

Este o afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin deficitul de hormoni tiroidieni. Se manifestă frecvent prin încetinirea activităţii fizice şi mentale. Principala metodă de detecţie a hipotiroidismului este reprezentată de determinările TSH şi FT4.

Hipertiroidismul

Se caracterizează prin producţia excesivă de hormoni tiroidieni de către glanda tiroidă. Diagnosticul hipertiroidismului este confirmat prin teste serice: un nivel scăzut al TSH şi un nivel crescut al hormonilor FT3 şi FT4.

Promoţia e adresată pacienţilor de sex feminin, care doresc să îşi verifice starea de sănătate în mod preventiv şi nu au trimitere de la medic.

Candidatul ideal

– Absolvent/ă de studii superioare de specialitate (Facultatea de Biologie, Biochimie, Chimie și a masterului în domeniul medical) ;
– Va respecta codul de deontologie profesională și normele care reglementeză profesia de BIOLOG;
– Bun utilizator al computerului cu minime cunoștințe de limba engleză;
– Experiența anterioară pe un post similar constituie avantaj (laborator clinic – biochimie, imunofluorescență).

Descrierea jobului

Căutăm o persoană instruită, cu capacitatea de a se adapta unui mediu de lucru modern și dinamic, orientată către calitate și muncă în echipă, care va putea respecta procedurile de lucru existente la nivelul departamentului și, ca angajat în cadrul laboratorului Synevo va fi responsabil cu procesarea probelor biologice, validarea tehnică a rezultatelor și îndeplinirea tuturor cerințelor sistemului calității.

Oferta noastră

O cultură organizațională bazată pe transparență, deschidere, încredere reciprocă și un loc de muncă la care să vii cu plăcere, într-un laborator modern, lucrând printre profesioniști.
Menționăm că doar candidații considerați exigibili vor fi contactați. De asemenea, menționăm că S.C. SYNEVO ROMÂNIA S.R.L. va păstra confidențialitatea asupra datelor dvs. cu caracter personal pe care le puneți la dispoziție prin CV-urile transmise, în conformitate cu prevederile legii 677/ 2001.
 

Cariotipul molecular arrayCGH postnatal este un test genetic care permite identificarea unor afecţiuni caracterizate prin întârziere globală de dezvoltare, malformaţii congenitale, tulburări din spectru autist.

Tehnologia aCGH detectează şi identifică modificări în genom care sunt prea mici pentru a putea fi detectate prin cariotipul clasic. Cariotipul molecular arrayCGH examinează întregul genom într-un singur test (echivalent cu sute-mii de teste FISH sau MLPA), oferind detalii cu privire la prognostic, stabilirea managementului clinic şi a riscului de recurenţă în familie.

Consultaţia genetică înainte şi după testare are un rol important în utilizarea şi interpretarea corectă a rezultatelor testului, precum şi în înţelegerea limitărilor acestuia.

Promoţie valabilă până la 31.07.2017, în toate centrele de recoltare Synevo din ţară.

Pentru mai multe detalii despre Cariotipul Molecular arrayCGH Postnatal CLICK AICI.

Boala celiacă, cunoscută și sub denumirea de celiachie, enteropatie glutenică sau intoleranța la gluten, este o afecțiune cronică a tractului digestiv, declanșată de ingestia de gluten la persoanele cu predispoziție genetică. Predispoziția genetică (uneori numită și susceptibilitate genetică) reprezintă probabilitatea crescută de a dezvolta o anumită boală pe baza materialului genetic al pacientului.

Glutenul este o proteină care se găsește de obicei în grâu, secară și orz. La pacienții cu o predispoziție genetică pentru intoleranța la gluten și care consumă alimente ce conțin gluten, va apărea un răspuns inflamator care afectează mucoasa intestinală, rezultând în absorbția defectuoasă a nutrienților din alimente.

CAUZE ALE APARIȚIEI BOLII CELIACE

La apariția bolii celiace contribuie genele de predispoziție, consumul de alimente cu gluten, precum și alți factori de mediu. Uneori, boala celiacă este declanșată sau devine activă pentru prima oară după o intervenție chirurgicală, sarcină, naștere, infecții virale sau stres emoțional sever. De asemenea, practicile incorecte de diversificare a alimentației la sugari, infecțiile digestive și modificările florei bacteriene intestinale ar putea să crească riscul dezvoltării bolii celiace. Ca rezultat al reacției anormale a organismului la glutenul din alimente, sunt modificate progresiv până la aplatizare și dispariție vilozitățile intestinale, acele formațiuni proeminente ce căptușesc mucoasa intestinului subțire. Vilozitățile absorb vitaminele, mineralele și nutrienții din alimentele ingerate, însă, în cazul în care acestea sunt afectate, nu se pot obține suficient de mulți nutrienți, indiferent cât de mult mănânci.

CUM SE MANIFESTĂ BOALA CELIACĂ?

În cele mai multe cazuri boala celiacă se manifestă pentru prima dată în copilărie, atunci când începe ingestia de gluten. Simptomele bolii celiace pot persista în timpul copilăriei și, dacă nu sunt tratate, ele se ameliorează de obicei în timpul adolescenței. Simptomele reapar deseori la adulții tineri, în al 3-lea și al 4-lea deceniu de viață. Din nefericire, în multe cazuri diagnosticul de boală celiacă se stabilește abia la vârsta adultă.

De asemenea, există și o serie de manifestări secundare ale bolii celiace, care apar la un număr redus de pacienți: osteoporoză (pierderea de masă osoasă cu creșterea fragilității osului), anemie (reducerea concentrației de hemoglobină din sânge), simptome neurologice (slăbiciune motorie, parestezii cu pierderea sensibilității).

SIMPTOME

Principalele semne și simptome la adulți sunt: diaree, flatulență (acumulare excesivă de gaze în intestine), scădere în greutate, oboseală (ca urmare a anemiei cauzată cel mai adesea de absorbția deficitară a fierului), durere abdominală severă, greață, constipație, vărsături, anemie, reflux acid și arsuri la stomac.

Semnele care pot anunța debutul bolii celiace la copii sunt: vărsături, scădere ponderală semnificativă, diaree sau constipație, atrofie musculară, copilul se simte slăbit și lipsit de energie timp de câteva zile fără un motiv evident. Atunci când boala este descoperită târziu la copii, aceștia pot prezenta anemie, tulburări de coagulare a sângelui, tulburări de creștere.

CUM SE TRATEAZĂ BOALA CELIACĂ?

Tratamentul bolii celiace constă în introducerea dietei fără gluten, care trebuie respectată toată viața. Înlocuirea glutenului din dietă este esențială, dar evitarea totală a acestuia este greu de realizat. Pentru a evita denutriția, mai ales în cazul copiilor, este necesar să se consulte un medic specialist în boli de nutriție, în scopul stabilirii unei diete sănătoase fără gluten.

Cele 3 cereale care conţin gluten sunt: grâu, orz şi secară. Orice produse alimentare care conţin cel puţin una dintre acestea pot declanşa simptomele bolii celiace. La un număr foarte mic de persoane, o dietă fără gluten nu are efect asupra simptomelor. În aceste cazuri, tratamentul cu corticosteroizi poate fi folositor.

TESTE DE LABORATOR

Colegiul American de Gastroenterologie (ACG) recomandă anticorpii de tip IgA anti-transglutaminază tisulară ca fiind cel mai bun test neinvaziv în cazul unei suspiciuni de boală celiacă. Determinarea anticorpilor este utilă și pentru monitorizarea eficienței dietei – nivelul acestora se va reduce la minim, până la negativare, după 6-12 luni de la modificarea alimentației.

În situația în care se obține un rezultat neconcludent la anticorpii anti-transglutaminază tisulară se recomandă testarea anticorpilor anti-endomisium cu relevanță medicală similară. Anticorpii anti-gliadin au o valoare diagnostică mai mică comparativ cu celelalte două tipuri de anticorpi, fiind detectați în special la copiii sub 2 ani.

Deoarece boala celiacă survine doar la persoanele care prezintă anumite variante genetice de predispoziție, rudele de gradul I ale persoanelor cu boală celiacă pot beneficia de testarea genetică pentru a stabili riscul dezvoltării în viitor a bolii celiace. Un rezultat negativ exclude posibilitatea apariției afecțiunii, în timp ce un rezultat pozitiv indică doar un risc crescut și nu dezvoltarea obligatorie a bolii, fiind necesară o supraveghere medicală periodică.

Promoţia este adresată pacienţilor care doresc să-şi verifice starea de sănătate în scop preventiv şi care nu au trimitere de la medic.

Astăzi, în intervalul 15.00 – 16.00, linia telefonică de Call Center 021 9666 nu va fi disponibilă deoarece se lucrează la modernizarea și îmbunătățirea acesteia.

De aceea, vă rugam să ne contactați în intervalul 16.00 – 20.00.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

Pe 6 martie Synevo anunţă deschiderea celui de-al 70-lea centru de recoltare din România.

Adresa: Calea Moșilor, nr. 264, bl. 10, parter, sector 2, Bucureşti

Tel: 021 9666

Program de lucru: L-V: 7.00 – 16.00

Program de recoltare: L-V: 7.00 – 14.00

Program recoltare probe ginecologice: L-V: 7.00 – 14.00

  Mai multe detalii AICI.

Deoarece ne dorim să oferim clienților nostri cele mai bune condiții, centrul de recoltare Synevo Victoriei este momentan închis și se va reloca pe B-dul Iancu de Hunedoara, nr. 29F, parter, sector 1, București, începând cu luna aprilie.

Mulțumim pentru înțelegere.

Perioada sărbătorilor Pascale este una de bucurie, petrecută alături de familie. Dar, din punct de vedere culinar, poate constitui o adevărată provocare, mai ales pentru persoanele care tind să considere că în aceste momente nu există limite și absolut totul le este permis, răsfăţându-se cu alimente grele, care surprind neplăcut organismul.

Un prim pas pentru a conştientiza urmările negative ale excesului de mâncare, precum și afecțiunile majore ce derivă din acesta, este să efectuezi testul “Profil lipidic”. Acest profil este alcătuit dintr-un grup de 5 teste, trigliceridele, lipidele totale, colesterolul LDL, colesterolul HDL și colesterolul total, ce au ca scop determinarea riscului de boală cardiovasculară. Evaluarea statusului lipidic, a tulburărilor metabolice, a riscului de ateroscleroză, stenoza coronariană și a infarctului miocardic este posibilă doar prin măsurarea nivelului de colesterol din sânge.

DACĂ VII  ÎNTRE 13.03 – 14.04.2017 ȘI PLĂTEȘTI UN TEST PROFIL LIPIDIC, ÎL POŢI REFACE ÎN MOD GRATUIT LUNA URMĂTOARE, 18.04 – 18.05.2017, CA SĂ VEZI DACĂ ŢI-A CRESCUT COLESTEROLUL.

VA FI NEVOIE SĂ TE PREZINŢI CU FACTURA ȘI CUPONUL PRIMIT ÎN RECEPŢIE.

Promoţia este adresată pacienţilor care doresc să-şi verifice starea de sănătate în scop preventiv şi care nu au trimitere de la medic.

• Medic cu competenţă în anatomie patologică, primar sau specialist, cu sau fără experienţă, posesor de certificat de membru şi acreditat;
• Personalitate comunicativă şi deschisă, familiar cu abilitatea de a lucra cu echipamente performante şi având abilitatea de a învăţa repede;
• Un bun utilizator al computerului;

RESPONSABILITĂȚI:

• Persoana responsabilă la nivel de departament cu validarea finală a buletinelor de rezultate (interpretarea şi semnificaţia clinică a rezultatelor) şi, implicit, cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor medicale oferite şi a timpului de eliberare;
• Oferă suport ştiintific şi profesional pe domeniul său de expertiză şi, prin activităţi specifice, îşi aduce aportul în promovarea şi consolidarea imaginii companiei în piaţă;
• Va fi un bun comunicator şi va ţine legătura permanent cu Directorul Medical al Synevo România şi cu toată comunitatea ştiinţifică a reţelei de laboratoare.

CV-URILE SE VOR TRIMITE LA resurse.umane@synevo.ro SAU COMPLETAȚI FORMULARUL DE MAI JOS:

PANORAMA™ este un test de screening prenatal neinvaziv (TPNI) care se efectuează printr-o simplă recoltare de sânge din brațul dumneavoastră. În timpul sarcinii, o anumită cantitate a ADN-ului copilului trece în circulaţia sanguină a mamei. Testul Panorama examinează acest ADN pentru a vedea dacă există dovezi ale anumitor afecțiuni genetice care ar putea afecta sănătatea copilului.

CARE SUNT AFECȚIUNILE PENTRU CARE SE REALIZEAZĂ SCREENINGUL CU PANORAMA?

Testul Panorama realizează screeningul pentru afecțiuni genetice frecvente cauzate de cromozomi în plus sau în minus din ADN-ul copilului:

• Sindromul Down (trisomia 21)
• Sindromul Edwards (trisomia 18)
• Sindromul Patau (trisomia 13)
• Anumite anomalii ale cromozomilor sexuali:

–  Sindromul Turner (monosomia X)
–  Sindromul Klinefelter (XXY)
–  Sindromul Jacobs (XYY)
–  Sindromul triplu X (XXX)

• Triploidia

CE SUNT MICRODELEȚIILE?

O mică parte lipsa dintr-un cromozom poartă denumirea de microdeleție. Spre deosebire de sindromul Down, care apare mai frecvent în cazul mamelor cu vârsta de peste 35 de ani, microdelețiile apar cu aceeași frecvență în sarcinii, indiferent de vârsta mamei. Numeroase microdeleții au un impact minor asupra sănătății sau vieții copilului, însă există unele microdeleții care pot cauza dizabilități intelectuale și malformații congenitale. Panorama realizează screeningul pentru cinci sindroame de microdeleție asociate cu probleme grave de sănătate:

• Sindromul de deleţie 22q11.2 (DiGeorge)
• Sindromul de deleţie 1p36
• Sindromul Angelman
• Sindromul Prader-Willi
• Sindromul Cri du chat

CE ÎMI SPUN REZULTATELE TESTULUI PANORAMA?

Testul Panorama vă furnizează un scor de risc personalizat şi vă spune dacă copilul are un risc crescut sau un risc scăzut de a prezenta afecţiunile genetice pentru care se realizează screeningul. Similar altor teste de screening, Panorama nu furnizează un diagnostic definitiv al afecțiunii.

CARE SUNT REZULTATELE PE CARE LE POT OBȚINE CU TESTUL PANORAMA?

Rezultat de risc scăzut

Un rezultat de risc scăzut indică faptul că este puțin probabil ca copilul dumneavoastră să prezinte vreuna dintre afecțiunile cuprinse în bateria de teste Panorama. Cu toate acestea, trebuie să rețineți că un rezultat de risc scăzut nu garantează o sarcină sănătoasă, deoarece Panorama nu este un test diagnostic, ci realizează doar screeningul pentru anumite afecțiuni.

Rezultat de risc crescut

Un rezultat de risc crescut înseamnă că există un risc mare pentru copilul dumneavoastră de a avea afecțiunea respectivă, dar acest lucru nu este sigur. Testele invazive efectuate în timpul sarcinii, precum amniocenteza sau biopsia de vilozităţi coriale (BVC) sau testele copilului după naşterea acestuia vă pot spune cu siguranță dacă copilul prezintă afecțiunea respectivă. Discutați cu medicul dumneavoastra despre opțiunile de monitorizare.

Niciun rezultat

Într-un mic procent de cazuri, este posibil ca Panorama să nu poată obține suficiente informații din proba dumneavoastră de sânge pentru a stabili un rezultat precis. În acest caz, este posibil să fie solicitată a doua probă de sânge.

PRIN CE ESTE DIFERIT TESTUL PANORAMA?

Datorită tehnologiei sale unice, Panorama este singurul TPNI care poate diferentia ADN-ul mamei de ADN-ul copilului . Acest lucru permite ca Panorama să fie un test de screening de mare precizie.

DE CE ESTE IMPORTANT ACEST LUCRU?

Mai puține rezultate fals pozitive: datorită faptului că analizează ADN-ul copilului separat, Panorama are o rată de rezultate fals pozitive mai scăzută decât alte TPNI.¹

Raportarea sexului este opțională.

Triploidia: Panorama este singurul TPNI care poate detecta triploidia, o anomalie cromozomială severă care, dacă nu este monitorizată, poate conduce la complicații grave ale sarcinii.

TESTUL PANORAMA ESTE POTRIVIT PENTRU MINE?

Dacă doriți să știți riscul copilului dumneavoastră de a prezenta anumite afecţiuni genetice, atunci Panorama este alegerea potrivită. Primul pas este să vorbiţi cu  medicul dumneavoastră.

Unele femei prezintă un risc mai mare de a avea un copil cu o anumitea afecţiune genetică precum sindromul Down, mai ales dacă:

• au vârsta mai mare de 35 de ani
• au un anumit istoric familial
• au rezultate anormale ale examinărilor ecografice
• au rezultate anormale ale analizelor de sânge

Cu toate acestea, probabilitatea de a avea un copil cu un sindrom de microdeleție este aceeași pentru toate sarcinile, indiferent de vârstă.

Panorama este conceput pentru toate femeile gravide, indiferent de vârstă, cu excepția femeilor cu următoarele tipuri de sarcină:

• Sarcină multiplă
• Sarcini care utilizează o donatoare de ovule sau o mamă surogat
• Femei gravide cu transplant medular în antecedente

Acest test a fost dezvoltat de Natera, Inc., un laborator certificat conform standardelor de reglementare Clinical Laboratory Improvement Amendments (CLIA). Acest test nu a fost autorizat sau aprobat de către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA, Food and Drug Administration) din S.U.A. Deși FDA nu acordă în prezent autorizații sau aprobări pentru teste dezvoltate în laborator în S.U.A., certificarea laboratorului este necesară conform CLIA pentru a asigura calitatea și validitatea testului.

Te simţi obosită, ai fluctuaţii de greutate, stări de iritabilitate sau palpitaţii? Acestea sunt doar câteva dintre simptomele care pot apărea în cazul unor afecţiuni ale tiroidei. Pentru că este important să te simţi bine în corpul tău, te aşteptăm în perioada 1 martie – 31 mai 2017 în centrele Synevo, pentru a beneficia de o reducere de 20% la pachetul “Prevenţie tiroidă”.

Tiroida este o glandă endocrină ce se găseşte în partea anterioară a gâtului şi, la adulţi, are o formă ce poate fi comparată cu un fluture sau litera H. Principala sa funcţie este producerea hormonilor tiroidieni: T4 (tiroxina) şi T3 (triiodotironina).

Hipotiroidismul

Este o afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin deficitul de hormoni tiroidieni. Se manifestă frecvent prin încetinirea activităţii fizice şi mentale. Principala metodă de detecţie a hipotiroidismului este reprezentată de determinările TSH şi FT4.

Hipertiroidismul

Se caracterizează prin producţia excesivă de hormoni tiroidieni de către glanda tiroidă. Diagnosticul hipertiroidismului este confirmat prin teste serice: un nivel scăzut al TSH şi un nivel crescut al hormonilor FT3 şi FT4.

Promoţia e adresată pacienţilor de sex feminin, care doresc să îşi verifice starea de sănătate în mod preventiv şi nu au trimitere de la medic.

Cu un număr de peste 12,4 milioane de teste efectuate în 2016, Synevo România este cel mai mare prestator integrat de servicii medicale de laborator. Zilnic, aproximativ 9000 pacienţi se adresează centrelor noastre.

Pentru că orientarea noastră este în permanență îndreptată către pacient și pentru că ne dorim tot ce este mai bine pentru persoanele care vin să își facă analize medicale de laborator, centrul de recoltare Policlinica nr. 2 din Constanța, situat în Str. Ștefan Cel Mare, nr. 133, își mărește atât programul de recoltare, cât și cel de lucru, astfel:

• PROGRAM DE LUCRU

Luni – Vineri: 07.00 – 18.00
Sâmbătă: 08.00 – 12.00

• PROGRAM DE RECOLTARE

Luni – Vineri: 07.00 – 15.00
Sâmbătă: 08.00 – 11.30

• PROGRAM DE RECOLTARE PAPANICOLAOU ŞI ALTE PROBE GINECOLOGICE:

Luni – Vineri: 08.00 – 15.00
Sâmbătă: 08.00 – 11.30

Mai multe informații AICI.

Vă așteptăm!

De astăzi, 3 aprilie, Synevo Victoriei își mută centrul de recoltare și devine Synevo Iancu de Hunedoara.

Adresa: B-dul Iancu de Hunedoara, nr. 29F, parter, sector 1, Bucureşti

Tel: 021 9666

Program de lucru: L-V: 7.00 – 16.00

Program de recoltare: L-V: 7.00 – 14.00

Program recoltare probe ginecologice: L-V: 7.00 – 14.00

  Mai multe detalii AICI.

1 aprilie, marchează începutul unei noi perioade dedicată instruirii medicale. Amfiteatrul Laboratorului Central Synevo a găzduit 66 de asistenți medicali din centrele de recoltare Synevo și din clinicile partenere Medicover, dornici să-și lărgească orizonturile medicale prin acumularea de noi cunoștințe.

Însăși denumirea cursului, Diagnostic clinic și de laborator în afecțiunile ginecologice, arată focusarea pe modalitatea de diagnosticare a afecțiunilor ginecologice, atât clinic, cât și prin metode de laborator. Tematica a fost diversificată, participanții arătând un real interes pentru subiectele abordate. Discuțiile libere desfășurate pe parcursul cursului, au dus la crearea unor punți de legătură între cadrele medicale.

Programul științific a fost susținut de către medicii din Synevo și Medicover:

Infecția HPV și bolile cu transmitere sexuală – Screening, tehnici de recoltare

Moderator: Dr. Magda Dorobanțu, medic primar Obstetrică – Ginecologie, Medicover  

Tipuri de teste HPV – caracteristici de performanță

Moderator: As. Univ. Dr. Antoanela Curici, medic primar Medicină de Laborator, Synevo

Determinarea testelor Neisseria Gonorrhoeae și Mycoplasma

Moderator: As. Univ. Dr. Violeta Cristea, medic primar Medicină de Laborator, Synevo

La finalul cursului, ca de fiecare dată, participanții au dat un test de evaluare a cunoștințelor acumulate pe parcursul workshop-ului. De asemenea, în timpul prezentărilor s-au purtat discuții legate de subiectele dezbătute și s-a subliniat rolul asistenților medicali, atât din centrele de recoltare Synevo, cât și din clinicile medicale Medicover, ei fiind primii care intră în contact cu pacienții. Informațiile pe care aceștia le furnizează laboratorului, împreună cu probele biologice, pot ghida medicul de laborator în oferirea unor rezultate cât mai exacte.

Cursul a fost creditat de către Ordinul Asistenților Medicali din București cu 15 puncte EMC.