Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit că diagnosticul infecției COVID-19 se face doar prin identificarea virusului SARS-CoV-2, prin metoda RT-PCR (reacție de polimerizare în lanț). Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2.

Aceste informații au fost incluse într-un protocol stabilit de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pe data de 2 martie 2020. În acest ghid sunt descrise și noțiunile de bază privind siguranța biologică pentru manipularea în condiții de securitate a microorganismelor patogene în laboratoare.

Conform autorităților de pe teritoriul țării noastre, până la această dată, acest tip de testare se poate efectua doar de către unități sanitare desemnate pe regiuni de către comisia Ministerului Sănătății, acreditate să primească și să acorde îngrijiri pacienților cu suspiciune/ infecție probabilă/ confirmată cu COVID-19 și să efectueze recoltarea probelor biologice pentru identificarea noului coronavirus.

Procesarea probelor se poate face atât în laboratoarele de stat, cât și în cadrul laboratoarelor private contractate de către Direcția de Sănătate Publică (DSP), toate respectând normele de biosiguranță impuse de Organizația Mondială a Sănătății.

Acuratețea rezultatelor depinde de întregul proces de testare

Obținerea cât mai rapidă a unor rezultate corecte de laborator implică o atenție sporită pe durata întregului proces de testare, ce a fost împărțit în trei faze: preanalitică, analitică și postanalitică.

• faza preanalitică (extra și intra laborator) – cuprinde toate etapele, de la pregătirea pacientului pentru recoltare și până la procesarea probei în laborator: conduita pacientului înainte de recoltare, recoltarea probelor biologice, transportul acestora la cel mai apropiat laborator (respectând condițiile de stabilitate) și depozitarea materialului biologic.

Setul minim de probe recomandat a se preleva pentru diagnosticarea COVID-19 include:

• Probe din tractul respirator superior (tampon sau spălătură nazofaringiană și orofaringiană) – se recomandă utilizarea de tampoane de Dacron sau poliester, cu tija de plastic și descărcarea ambelor tampoane de exsudat nazofaringian și faringian, în (același) tub cu mediu de transport pentru virusuri (VTM).

și/ sau

• Probe din tractul respirator inferior: spută (dacă este produsă) și/ sau aspirat endotraheal sau lavaj bronhoalveolar la pacienții cu afectare respiratorie severă.
• Suplimentar se pot preleva: sânge, materii fecale, urină, probe necroptice (țesut pulmonar).

Probele necesită condiții speciale de transport și temperaturi specifice pentru menținerea stabilității, așa cum sunt detaliate în documentul elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Probele care pot fi transportate rapid la laborator vor fi menținute la 2-8°C. Dacă durata de transfer a probei este mai mare – de la momentul recoltării până la momentul procesării probei în laborator – probele vor fi congelate (la -20°C sau ideal la -70°C) și transportate pe gheață carbonică.

*Transportul probelor destinate detecției virale se va face în mediu suplimentat cu antifungice și antibiotice (VTM – viral transport medium). Se va evita înghețarea/dezghețarea repetată a probelor. Dacă nu este disponibil VTM, se poate folosi soluția salină, însă în acest caz stabilitatea probei la 2-8°C poate fi diferită de cea menționată în tabel.

Personalul medical responsabil cu prelevarea și transportul probelor va respecta recomandările Ghidului pentru Prevenirea și Controlul infecțiilor atunci când se suspectează o nouă infecție cu coronavirus (2019nCoV), indicații ce fac referire la echipamentul individual de protecție, la practicile corecte de manipulare a probelor, precum și a procedurilor de decontaminare.

• faza analitică are loc sub directa supraveghere a specialistului de laborator și reprezintă procesul tehnologic, etapa în care materialul biologic este procesat în laborator.

Pentru procesarea probelor, laboratoarele agreate respectă recomandările făcute de către Organizația Mondială a Sănătății, despre biosiguranță și biosecuritate cu privire la manipularea probelor contagioase – Cea de-a treia ediție a Manualului de Biosiguranță publicat de Organizația Mondială a Sănătății.

Identificarea virusului SARS-Cov-2 se efectuează în departamente de biologie moleculară, respectând standardele naționale de management al calității emis de RENAR pentru acreditarea laboratoarelor din România (SR EN ISO – 151819 din 2013).

Aparatul pe care se procesează probele de RT-PCR în laboratorul Synevo este cobas® 6800 systems.

Are o capacitate de a prelucra 96 de probe în 3h ^1/2 sau 384 de probe în 8h.

Etapele de extracție, amplificare, și detecție a acizilor nucleici se fac automatizat.

Acuratețea rezultatelor este de  99,9%.

(sursa:https://www.dialog.roche.com/content/dam/dialog/owp/apac/Media/Molecular/cobas6800-8800_Brochure.pdf)

Fiecare testare prin Real Time RT-PCR trebuie să includă control intern – control pozitiv și control negativ. Controlul intern presupune testarea unor probe furnizate de producătorul kitului de reactiv cu rezultat cunoscut: pozitiv și negativ. Obținerea rezultatelor așteptate garantează corectitudinea rezultatelor pacienților. Controlul intern al calității se efectuează zilnic, cel puțin o dată la 8 ore și ori de câte ori este nevoie. Rezultatele controlului intern obținute se analizează de către specialistul responsabil de analiza respectivă, care semnalează erorile ce pot apărea în procesul de lucru.

Laboratoarele care efectuează testările pentru SARS-CoV-2 participă la scheme de control extern de calitate din momentul în care acestea devin disponibile – colaborarea cu alte laboratoare pentru compararea și confirmarea rezultatelor inițiale și îmbunătățirea performanțelor proprii este impusă de către OMS.

De asemenea, este necesară verificarea calității reactivilor la primire pentru a certifica absența contaminării.

• faza postanalitică – procedurile post-analitice efectuate în cadrul departamentului de biologie moleculară includ verificarea, interpretarea şi eliberarea rezultatelor.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele obținute pot fi:

• negative (nedetectabile) pentru cazurile în care nu au fost detectate țintele genice specifice în proba analizată;
• pozitive pentru probele în care au fost identificate țintele genice specifice virusului SARS-COV-2.

Unul sau mai multe rezultate negative, în special din probele prelevate de la nivelul tractului respirator superior, nu exclud posibilitatea infecției cu SARS-CoV-2.

Un rezultat fals-negativ poate fi explicat prin:

• prelevare necorespunzătoare, rezultând într-o cantitate redusă de produs patologic (se recomandă includerea unei ținte ADN umane în cadrul testării PCR);
• probă recoltată în stadii incipiente sau tardive ale infecției;
• probă manipulată și transportată necorespunzător;
• modificari genetice – mutații ale virusului;
• prezența inhibitorilor PCR.

În cazul unui rezultat negativ la un pacient cu o suspiciune fermă de infecție cu SARS-CoV-2 (în special din probele din tractul respirator superior), se pot preleva și testa probe suplimentare (de la nivelul tractului respirator inferior).

Identificarea unui alt agent patogen nu exclude infecția cu noul coronavirus, rolul coinfecției în patologie nefiind pe deplin cunoscut.

Pentru confirmarea eliminării virusului se recomandă repetarea prelevării până la obținerea de rezultate negative la două testări consecutive în interval de 24h, rezultate obținute prin reacții de amplificare genică – RT-PCR.

Toate rezultatele testărilor (pozitive sau negative) trebuie comunicate imediat autorităților naționale.

Acuratețea rezultatelor depinde de fiecare etapă de lucru, de pregătirea personalului medical, de tehnologia și dotările pe care laboratorul le deține, precum și de respectarea normelor și procedurilor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

Până în prezent, în România s-au efectuat 237.280 teste, 9.528 fiind efectuate în Laboratorul Central Synevo (cifre actualizate la 08.05.2020).

Referințe:

https://www.slideshare.net/aureliaburduniuc1/controlul-de-calitate-in-laboratoare

https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-pandemic

https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus/laboratory-support

https://www.who.int/publications-detail/infection-prevention-and-control-during-health-care-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected

https://www.who.int/csr/resources/publications/biosafety/WHO_CDS_CSR_LYO_2004_11/en/

https://www.livescience.com/covid19-coronavirus-tests-false-negatives.html

București, 8 mai 2020 – Synevo România, lider al pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, va introduce în ofertă, începând de luni, 11 mai 2020, un nou test pentru depistarea anticorpilor IgG. Acest test, care folosește probe recoltate din sânge, este utilizat  cu succes pe plan international în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2. Testul va putea fi accesat în toate centrele de recoltare Synevo din România. Costul unui test este de 95 de lei, iar rezultatele vor fi eliberate în maxim 48 de ore. Pentru o acuratețe optimă este recomandată repetarea testului în interval de cel mult o lună, rezultatele putând fi analizate astfel în dinamică. În paralel, Synevo continuă testarea Real Time PCR pentru diagnosticul COVID-19, în parteneriat cu autoritățile.

 Anticorpii detectați prin testele din probe de sânge arată dacă o persoană a venit în contact cu virusul SARS-CoV-2, indiferent dacă a prezentat simptome specifice sau a fost asimptomatică. Rezultatele sunt importante în detectarea contaminării la pacienții cu simptomatologie redusă sau asimptomatici. Testele pot detecta în sânge prezența anticorpilor de tip Imunoglobulină G (IgG), produși de organism ca răspuns la infecția cu coronavirusul SARS-CoV-2. În prezent, nu există dovezi că persoanele vindecate de COVID-19, care au dezvoltat anticorpi sunt protejate de o a doua infectare.

„Synevo Romania și-a asumat un rol activ în lupta împortriva SARS-CoV-2, urmând să asigure disponibilitatea acestor teste pentru pacienți din întreaga țară. Testele serologice sunt esențiale în înțelegerea epidemiologiei virale și identificarea retrospectivă a cazurilor asimptomatice, putând contribui la conturarea unui tablou corect al epidemiologiei infecției cu noul coronavirus. Ele ajută profesioniștii din domeniul sănătății să identifice persoanele expuse la virusul SARS-CoV-2 care au dezvoltat un răspuns imun. Pe baza acestor teste se poate stabili și cine poate dona plasmă convalescentă, un posibil tratament pentru cei cu forme severe de COVID-19”, a declarat Dr. Antoanela Curici, director medical Synevo România.

 Testul „Virusul SARS-COV-2 – anticorpi IgG” se adresează celor care doresc să afle dacă au contactat virusul, fiind asimptomatici sau care au dezvoltat o formă usoară ce putea fi ușor atribuită unui alt tip de infecție respiratorie, precum și contacților pacienților Covid-19, care au prezentat puține simptome în primele 14 zile de la ultima expunere.

Testul oferit de Synevo are o acuratețe de 99% și specificitate de 99,5%, fiind aprobat la sfârșitul lunii aprilie pentru utilizare în UE, după succesul acreditării sale în SUA.

 Testele de detecție a anticorpilor nu pot înlocui rolul testelor de diagnostic molecular Real Time PCR, deoarece un test de anticorpi negativ poate induce o falsă senzație de siguranță pacienților infectați. Anticorpii IgG apar în organism la 14 – 20 de zile de la infectare. Un rezultat negativ nu exclude prezența virusului – pacienții suspecți de COVID-19 trebuie testați ulterior prin metoda PCR.

În contextul epidemiologic actual, Synevo a implementat în centrele de recoltare și în laboratoarele sale măsuri stricte pentru protecție a pacienților și angajaților, cu respectarea reglementarilor în vigoare emise de autoritățile în domeniu.

Synevo România este cel mai mare furnizor de servicii de diagnostic de laborator din România, fiind parte a Diviziei de Servicii de Diagnostic, Medicover. La finalul anului 2019, Synevo opera în România o rețea de 17 laboratoare și 123 de centre de recoltare probe, având o acoperire în 39 de județe și 54 de orașe diferite.

Virusul SARS-CoV-2 determină, din punct de vedere clinic, o infecție respiratorie numită COVID-19 (Coronavirus infectious disease – 2019). Timpul dintre expunerea inițială la virus și debutul simptomelor (perioada de incubație) este de 2-14 zile în 95% din cazuri.

Diagnosticul de laborator al infecției cu COVID-19 poate urma două căi:

– evidențierea virusului prin tehnici de amplificare a materialului genetic viral – teste RT-PCR;

– detecția anticorpilor specifici – care reprezintă răspunsul imun al organismului la virus, anticorpii eliberați de organism în lupta cu virusul.

 Testele serologice de detecţie a anticorpilor specifici

Aceste teste pot identifica, în sângele pacientului, anticorpii de tip IgM și IgG produși de organismul uman ca răspuns la infecția cu SARS-CoV-2.

Anticorpii detectați prin teste serologice indică faptul că o persoană a venit în contact cu virusul, indiferent dacă aceasta prezenta simptome specifice infecției COVID-19 sau a fost asimptomatică.

Seroconversia IgM sau IgG se poate produce simultan sau secvențial, iar titrurile anticorpilor ating un nivel de platou în decurs de 6 zile de la momentul seroconversiei.

 Ce sunt anticorpii IgM și IgG

Detecția anticorpilor specifici anti SARS-CoV-2 de tip IgM permite evidențierea infecțiilor acute.

Testele IgM pozitive ar trebui confirmate cu teste RT-PCR, deoarece un test IgM pozitiv poate apărea și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și reducerea transmiterii. Deoarece anticorpii IgM s-ar putea să nu se dezvolte precoce sau deloc la pacienții infectați, acest tip de test de anticorpi nu este utilizat pentru a exclude SARS-CoV-2 la un individ.

  Anticorpii IgG apar în organism mai târziu și se mențin pe o perioadă mai lungă. Studiile efectuate până acum nu demonstrează cu certitudine care este durata prezenței anticorpilor IgG în organism (săptămâni, luni). De asemenea, monitorizarea în dinamică a nivelului anticorpilor IgG constituie o modalitate importantă de depistare a infecției acute, astfel un titru de anticorpi specifici tip IgG din faza de covalescență de ≥4 ori mai mare comparativ cu titrul identificat în faza acută, poate fi utilizat drept criteriu de diagnostic pentru pacienții suspectați de infecție SARS-CoV-2, cu rezultate negative la testele RT-PCR.

Fig. 1 Preluat https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/risk-comms-updates/update-24-immuniy-n-clinical-manifestations.pdf?sfvrsn=7c84a6bf_4

Ce ar trebui să știi despre testul oferit de Synevo – Virusul SARS-CoV-2 – anticorpi IgG

•  Testul serologic oferit de Synevo identifică anticorpii de tip IgG. Prezența acestor anticorpi indică dacă o persoană asimptomatică a avut COVID-19 și a dezvoltat anticorpi.
• Testul pus la dispoziție de Synevo are o acuratețe de 99%, sensibilitate de 100%, specificitate 99.5%. A fost aprobat la sfârșitul lunii aprilie în UE după succesul acreditării în SUA de către FDA (Food and Drug Administration).
• Testele serologice pot juca un rol esențial în lupta împotriva COVID-19, ajutând la identificarea persoanelor care au fost expuse la virusul SARS-CoV-2 și au dezvoltat un răspuns imun. În plus, aceste rezultate pot ajuta la determinarea persoanelor care pot dona o parte din sângele lor, numită plasmă convalescentă, produs ce poate servi studiilor pentru realizarea unui posibil tratament sau vaccin, pentru tratarea formelor severe de COVID-19.

 Cum pot face testul – Virusul SARS-CoV-2 – anticorpi IgG

•  Testul Synevo de detecție a anticorpilor IgG este disponibil în toate centrele de recoltare Synevo, peste 100 la nivel național.
• Pentru efectuarea acestui test nu este necesară pregătirea în prealabil a pacientului.
• Se recoltează sânge venos prin puncție venoasă.
• Rezultatul testului se eliberează în maximum 48 ore și poate fi vizualizat în platforma online WebResults. 

Care este prețul acestui test serologic – Virusul SARS-CoV-2 – anticorpi IgG?

Prețul acestui test este 95 lei

 Interpretarea rezultatului pentru testul serologic – Virusul SARS-COV-2 – anticorpi IgG

 Rezultatele eliberate în urma procesării probelor biologice pentru testul serologic IgG sunt exprimate sub forma unui index.

IgG <1.4 – Negativ

Rezultatele dvs. au fost negative. Aceasta înseamnă că anticorpii IgG nu au fost detectați în proba de sânge recoltată.

Rezultatele dvs. sugerează că nu ați fost expus la infecția cu virusul SARS-CoV-2 (COVID-19) sau încă nu s-au dezvoltat anticorpi IgG. Dacă credeți că ați fost expus și ați intrat în contact cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, contactati medicul currant care va poate recomanda un test molecular (RT-PCR) ce evidentiaza o infecţie activă.

*Un rezultat fals negativ poate să apară dacă testarea a fost făcută în fazele timpurii ale infecției și organismul nu a produs anticorpi specifici suficienți. În funcție de contextul clinic se recomandă monitorizarea în dinamică și retestarea Ac IgG în 10 – 14 zile.

IgG > 1.4 – Pozitiv

Rezultatele dvs. au fost pozitive. Acest lucru înseamnă că anticorpii IgG au fost detectați în proba de sânge recoltată. Rezultatele dvs. sugerează că ați fost expus la infecția cu SARS-CoV-2 (COVID-19)

*Anticorpii, de obicei, sugerează imunitate împotriva infecțiilor ulterioare. Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi din studiile medicale efectuate până acum care să ateste că anticorpii IgG oferă imunitate împotriva SARS-CoV-2 pe termen nelimitat.

Un rezultat IgG pozitiv indică cel mai probabil o expunere anterioară față de infecția SARS-CoV-2, însă nu exclude posibilitatea unei infecții active. În funcție de contextul epidemiologic și simptomatologia dumneavoastră se recomandă testarea RT-PCR în vederea identificării virusului.

* Dacă ați fost diagnosticat anterior sau expus la alte tipuri de coronavirusuri, există posibilitatea unui rezultat fals pozitiv.

Referințe:

1. Linton NM, Kobayashi T, Yang Y, Hayashi K, Akhmetzhanov AR, Jung SM, Yuan B, Kinoshita R, Nishiura H. Incubation Period and Other Epidemiological Characteristics of 2019 Novel Coronavirus Infections with Right Truncation: A Statistical Analysis of Publicly Available Case Data. J Clin Med. 2020 Feb 17;9(2).
2. Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății. Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România. Infecția cu SARS-CoV-2. Ref Type: Internet Communication

 http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/04/Recomandarea-Comisiilor-de-Microbiologie- Medical%C4%83-a-MS-%C8%99i-CMR-Diagnostic-SARS-CoV-2.pdf

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2020. Ref Type: Catalog
4. https://www.labcorp.com/antibody-testing

SARS-CoV-2 (coronavirusul sindromului respirator acut sever 2) – ARN: Anticorpi IgG

Coronavirusurile (CoVs) sunt virusuri ARN aparținând ordinului Nidovirales, familia Coronaviridae, subfamilia Orthocoronavirinae, care infectează omul și o varietate largă de animale (păsări și mamifere)1. Denumirea acestora provine de la aspectul virionilor în microscopia electronică, ce se remarcă prin prezența unor spiculi proeminenți, de natură glicoproteică, dispuși sub formă de coroană la suprafața particulelor virale. Spiculii au rolul de a se lega de anumiți receptori celulari, favorizând infecția celulelor receptive2.

CoVs sunt clasificate în patru genuri: Alfa-, Beta-, Delta și Gammacoronavirus. Numeroase CoVs au fost detectate la lilieci care ar deține un rol crucial în evoluția acestor virusuri, în special a genurilor alfa și beta-CoVs. Și alte specii de animale pot servi drept gazdă pentru CoVs și rezervor pentru răspândirea la om1. Până în prezent sunt cunoscute 7 subtipuri de coronavirusuri responsabile de infecții în populația umană. În timp ce alfa-CoV determină infecții ușoare/moderate sau asimptomatice, beta-CoV pot produce afectări severe ale tractului respirator, cu potențial letal3. Cele trei beta-Covs zoonotice care au traversat bariera de specie și au cauzat pneumonie fatală la om în secolul 21 sunt: coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) responsabil de epidemia SARS declanșată în anul 2002 în provincia Guangdong din China, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) care a determinat epidemia de infecție respiratorie izbucnită în 2012 în Peninsula Arabică și noul CoV, denumit inițial 2019-nCoV și ulterior SARS-CoV-2, descoperit în decembrie 2019 în Wuhan, provincia Hubei din China, secvențiat și izolat în ianuarie 2020, care a cauzat pandemia actuală de pneumonie atipică4. SARS-CoV-2 aparține genului Betacoronavirus, subgenul Sarbecovirus, ca și SARS-CoV cu care este strâns înrudit1.

Genomul SARS-CoV-2 este constituit dintr-o singură moleculă de ARN monocatenar, cu polaritate pozitivă, dimensiune de aproximativ 30 kb, care prezintă secvențe nucleotidice identice cu SARS-CoV în procent de 79.5%. Genomul conține la capătul 5’ două cadre deschise de citire (open reading frames, ORF), ORF1a și ORF1b, care codifică 16 proteine non-structurale (de exemplu, ARN polimeraza ARN-dependentă, RdRp). La capătul 3’ al genomului se găsesc genele care codifică 4 proteine structural majore: glicoproteina S (proteina structurală a spiculilor), proteina E de înveliș, proteina M de membrană și proteina N a nucleocapsidei. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsidă cu simetrie helicoidală, înconjurată de învelișul extern. ARN-ul este infecțios, servind atât ca genom, cât și ca ARNm viral5,6. Glicoproteina S SARS-CoV-2 permite virusului să pătrundă în celulele gazdă, utilizând enzima 2 de conversie a angiotensinei (angiotensin convertaza 2, ACE2,) ca receptor de intrare, față de care prezintă o afinitate mult mai mare, comparativ cu glicoproteina S SARS-CoV7. ACE2, similară ca structură cu ACE, constituie un factor reglator negativ al sistemului renină-angiotensină-aldosteron8. ACE2 este o proteină membranară integrală de tip I, care este exprimată și devine activă în mai multe tipuri de celule, cum ar fi celulele epiteliale alveolare, enterocitele și celulele endoteliale din rinichi și cord. Celulele epiteliale alveolare și enterocitele reprezintă ținte pentru SARS-CoV9. Deoarece glicoproteina S este expusă la suprafața virionului și mediază pătrunderea în celula gazdă aceasta devine ținta principală a anticorpilor neutralizanți produși de organism în cursul infecției și reprezintă un element cheie pentru stabilirea strategiilor terapeutice, inclusiv elaborarea unui vaccin4.

Din punct de vedere clinic, SARS-CoV-2 determină o infecție respiratorie denumită COVID-19 (Coronavirus infectious disease – 2019). Timpul dintre expunerea inițială la virus și debutul simptomelor (perioada de incubație) este de 2-14 zile în 95% din cazuri, cu o medie de 5-6 zile, ceea ce indică că este necesară o perioadă de carantină de minum 14 zile a contacților10.

Boala este caracterizată prin simptomatologie predominant respiratorie: febră, tuse seacă, dispnee de severitate variabilă si poate evolua către pneumonie bilaterală interstițială, insuficiență respiratorie sau detresă respiratorie acută (ARDS) care este principala cauză de mortalitate. Persoanele cu vârstă peste 60 de ani, precum și cele cu comorbidități (cum ar fi, hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală cronică de rinichi) prezintă un risc mai mare de boală severă. Există și cazuri cu manifestări gastrointenstinale (mai ales diaree), iar la unii pacienți (în special la cei tineri) au fost semnalate hipo/anosmie (pierderea mirosului) și hipo/disgeuzie (pierderea gustului) ca simptome precoce11. Fiziopatologia ARDS indus de SARS-CoV-2 este similară cu cea a pneumoniei comunitare severe cauzată de alte virusuri sau bacterii. Producția excesivă de citokine proinflamatorii (factorul de necroză tumorală alfa, interleukin 6 și interleukina 1 beta), descrisă ca o “furtună de citokine” se asociază cu un risc crescut de hiperpermeabilitate vasculară și insuficiență multiplă de organ, cu o rată mare de mortalitate12.

Diagnosticul de laborator al infectiei cu COVID-19 poate urma două căi:

– evidențierea virusului prin tehnici de amplificare a materialului genetic viral (teste RT-PCR)

– detecția anticorpilor specifici – care reprezintă răspunsul imun al organismului la virus.

 Testele serologice de detecţie a anticorpilor specifici

Aceste teste pot detecta în probe de sânge anticorpii de tip IgM și IgG produși de organismul uman ca răspuns la infecția SARS-CoV-2.

Anticorpii detectați prin teste serologice indică faptul că o persoană a venit în contact cu SARS-CoV-2, indiferent dacă aceasta prezenta simptome specifice infecției sau a fost asimptomatică11.

Un studiu recent privind răspunsul imun umoral într-un lot de 285 pacienți cu infecție SARS-CoV-2 confirmată virusologic a arătat că în decurs de 19 zile de la debutul simptomelor toți pacienții au prezentat un rezultat pozitiv la testarea anticorpilor IgG. Seroconversia IgM sau IgG s-a produs simultan sau secvențial, iar titrurile anticorpilor au atins un nivel de platou în decurs de 6 zile de la momentul seroconversiei. Interesant, testarea serologică suplimentară a 164 contacți ai pacienților cu COVID-19 a condus la identificarea unui procent mic de persoane (4.3%) cu rezultate RT-PCR negative, la care au fost detectați anticorpi IgG sau IgM specifici virusului, sugerând faptul că testele serologice ar putea fi utile în monitorizarea infecțiilor asimptomatice la contacți13. Intr-un studiu similar efectuat pe 173 pacienți cu COVID-19 au fost determinați prin metoda ELISA anticorpii totali cu ajutorul unor antigene recombinante ce conțin domeniul de legare a receptorului din glicoproteina S SARS-CoV-2, anticorpii IgG cu folosirea unei nucleoproteine recombinante și anticorpii IgM printr-o tehnică de captură. Pentru anticorpii totali, IgM și IgG s-a obținut o rată de seroconversie pe perioada spitalizării de 93.1%, 82.7% și respectiv 64.7%, cu o valoare mediană a intervalului până la momentul seroconversiei de 11, 12 și respectiv 14 zile. Combinarea RT-PCR cu diagnosticul serologic a îmbunătățit semnificativ sensibilitatea pentru diagnosticul COVID-19, chiar și în prima săptămână de boală. În plus, un titru mai mare de anticorpi a fost asociat cu un prognostic clinic mai sever14.

Fig. 1 Preluat https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/risk-comms-updates/update-24-immuniy-n-clinical-manifestations.pdf?sfvrsn=7c84a6bf_4

Prezența anticorpilor specifici de tip IgM sau titrul de anticorpi specifici tip IgG din faza de covalescență de ≥4 ori mai mare comparativ cu titrul identificat în faza acută pot fi utilizate drept criteriu de diagnostic pentru pacienții suspectați de infecție SARS-CoV-2 cu rezultate negative la testele RT-PCR. Detecția anticorpilor specifici anti SARS-CoV-2 de tip IgM va permite evidențierea infecțiilor acute, însă cu un interval timp de latență (minim 7 zile post-infecție), față de detecția virusului prin teste RT-PCR. Pe de altă parte, testele IgM pozitive ar trebui confirmate cu testele RT-PCR deoarece un test IgM pozitiv poate apărea și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și reducerea transmiterii. Deoarece anticorpii IgM s-ar putea să nu se dezvolte precoce sau deloc la pacienții infectați, acest tip de test de anticorpi nu este utilizat pentru a exclude SARS-CoV-2 la un individ.

Prezența anticorpilor de tip IgG nu exclude pacienții cu infecții active, care pot fi încă contagioși. Un rezultat negativ nu exclude prezența virusului – pacienții suspecți de COVID-19 trebuie testați ulterior prin metoda PCR. Înlocuirea testelor de diagnostic molecular cu teste de detecție a anticorpilor nu este recomandată, deoarece un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță pacienților infectați din cauza apariției tardive a seroconversiei11.

Studiile publicate recent arata ca exista o corelație pozitivă puternică între titrul de anticorpi după două săptămâni de la debutul simptomelor și severitatea clinică. Titruri ridicate de anticorpi SARS-CoV-2 ar putea fi un factor de risc important pentru boala critică, aditional fata de factorii de risc stabiliți anterior: vârstă, sex și afectiuni cronice asociate1.

Conform protocolului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de diagnostic al infecției SARS-CoV-2 elaborat și publicat pe data de 2 martie 2020, studiile serologice pot fi utile în investigarea pandemiei actuale și în evaluarea ratei de atac sau a extinderii acesteia. În situațiile în care testele de amplificare a acizilor nucleici sunt negative și există o dovadă epidemiologică puternică a infecției SARS-CoV-2 testarea unor probe de ser pereche, din faza acută și cea de convalescență, utilizând teste serologice validate, poate susține diagnosticul COVID-1915. În plus, rezultatele testelor serologice pot ajuta la determinarea persoanelor care pot dona plasmă, ce poate servi drept posibil tratament pentru cei cu forme severe de COVID-19.

În prezent, nu este dovedit faptul că persoanele care s-au vindecat de COVID-19 și prezintă anticorpi sunt protejate de o a doua infecție16.

Pregătire pacient – testul nu necesită o pregatire prealabilă17.

Specimen recoltat – sânge venos17.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator17.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare17.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian17.

Stabilitate probă – serul este stabil 2 zile la temperatura camerei; 2 zile la 2-8ºC; 6 luni la –20ºC17.

Metodă – chemiluminiscență pe bază de microparticule (CMIA)17.

Valori de referință și interpretarea rezultatelor – rezultatele sunt exprimate sub forma unui index.

IgG <1.4 – Negativ

IgG > 1.4 – Pozitiv.

Un rezultat IgG pozitiv indică cel mai probabil o expunere anterioară față de infecția SARS-COV-2, însă nu exclude posibilitatea unei infecții active. În funcție de contextul epidemiologic și simptomatologia pacientului se recomandă testarea RT-PCR în vederea identificarii virusului.

Obținerea unui rezultat negativ indică absența expunerii anterioare la SARS-COV-2 și deci susceptibilitatea față de infecție. Pacienții suspectați de COVID-19 cu rezultat negativ la serologie trebuie testați și prin metoda RT-PCR17.

Bibliografie:

1. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Factsheet for health professionals on Coronaviruses. Factsheet for health professionals on Coronaviruses. Ref Type: Internet Communication. https://www.ecdc.europa.eu/en/factsheet-health-professionals-coronaviruses.
2. Tortorici MA, Veesler D. Structural insights into coronavirus entry. Adv Virus Res. 2019;105:93-116.
3. Velavan TP, Meyer CG. The COVID-19 Epidemic. Trop Med Int Health. 2020 Mar; 25(3): 278–280.
4. Walls AC, Park YJ, Tortorici MA, Wall A, McGuire AT, Veesler D. Structure, Function, and Antigenicity of the SARS-CoV-2 Spike Glycoprotein. Cell. 2020 Apr 16;181(2):281-292.e6.

5. Zhang J, Zeng H, Gu J, Li H, Zheng L, Zou Q. Progress and Prospects on Vaccine Development against SARS-CoV-2. Vaccines (Basel). 2020 Mar 29;8(2).
6. Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak – an update on the status. Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11.
7. Wrapp D, Wang N, Corbett KS, Goldsmith JA, Hsieh CL, Abiona O, Graham BS, McLellan JS. Cryo-EM structure of the 2019-nCoV spike in the prefusion conformation. Science. 2020 Mar 13;367(6483):1260-1263.
8. Kuba K, Imai Y, Penninger JM. Multiple functions of angiotensin-converting enzyme 2 and its relevance in cardiovascular diseases. Circ J. 2013;77(2):301-8.
9. Hamming I, Timens W, Bulthuis ML, Lely AT, Navis G, van Goor H. Tissue distribution of ACE2 protein, the functional receptor for SARS coronavirus. A first step in understanding SARS pathogenesis. J Pathol. 2004 Jun;203(2):631-7.
10. Linton NM, Kobayashi T, Yang Y, Hayashi K, Akhmetzhanov AR, Jung SM, Yuan B, Kinoshita R, Nishiura H. Incubation Period and Other Epidemiological Characteristics of 2019 Novel Coronavirus Infections with Right Truncation: A Statistical Analysis of Publicly Available Case Data. J Clin Med. 2020 Feb 17;9(2).
11. Comisia de Microbiologie Medicală a Ministerului Sănătății. Comisia de Microbiologie Medicală a Colegiului Medicilor din România. Infecția cu SARS-CoV-2. Ref Type: Internet Communication http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/04/Recomandarea-Comisiilor-de-Microbiologie- Medical%C4%83-a-MS-%C8%99i-CMR-Diagnostic-SARS-CoV-2.pdf

12. Jose RJ, Manuel A. COVID-19 Cytokine Storm: The Interplay Between Inflammation and Coagulation. Lancet Respir Med. 2020 Apr 27;S2213-2600(20)30216-2.
13. Long QX, Liu BZ, Deng HJ, Wu GC, Deng K, Chen YK, Liao P, Qiu JF, Lin Y, Cai XF, Wang DQ, Hu Y, Ren JH, Tang N, Xu YY, Yu LH, Mo Z, Gong F, Zhang XL, Tian WG, Hu L, Zhang XX, Xiang JL, Du HX, Liu HW, Lang CH, Luo XH, Wu SB, Cui XP, Zhou Z, Zhu MM, Wang J, Xue CJ, Li XF, Wang L, Li ZJ, Wang K, Niu CC, Yang QJ, Tang XJ, Zhang Y, Liu XM, Li JJ, Zhang DC, Zhang F, Liu P, Yuan J, Li Q, Hu JL, Chen J, Huang AL. Antibody responses to SARS-CoV-2 in patients with COVID-19. Nat Med. 2020 Apr 29.
14. Zhao J, Yuan Q, Wang H, Liu W, Liao X, Su Y, Wang X, Yuan J, Li T, Li J, Qian S, Hong C, Wang F, Liu Y, Wang Z, He Q, Li Z, He B, Zhang T, Fu Y, Ge S, Liu L, Zhang J, Xia N, Zhang Z. Antibody responses to SARS-CoV-2 in patients of novel coronavirus disease 2019. Clin Infect Dis. 2020 Mar 28.
15. World Health Organization. Laboratory testing for coronavirus disease (COVID-19) in suspected human cases. Interim guidance 2 March 2020. Ref Type: Internet Communication. https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/331329/WHO-COVID-19-laboratory-2020.4-eng.pdf?sequence=1&isAllowed=y.
16. World Health Orgnization. “Immunity passports” in the context of COVID-19https://www.who.int/news-room/commentaries/detail/immunity-passports-in-the-context-of-covid-19.
17. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2020. Ref Type: Catalog

Analizele prenupțiale sunt necesare înainte de marele eveniment, căsătoria. Deși sunteți euforici, încercaţi să puneţi totul la punct, însă aflaţi că trebuie să vă faceţi anumite investigaţii medicale. În acest articol detaliem ce analize vă sunt necesare, care este rolul și importanța lor, dar și care este procedura de obținere a certificatului medical prenupțial.

Certificatul medical prenupțial este un document obligatoriu, care atestă starea de sănătate a ambilor parteneri. El se eliberează de către medicul de familie pe baza rezultatelor unor analize medicale de sânge – pentru depistarea infecției cu HIV sau a sifilisului – și a radiografiei pulmonare – pentru diagnosticarea tuberculozei.

Există clinici medicale unde pot fi făcute atât analizele medicale de sânge, cât și radiografia pulmonară. De asemenea, contra cost se poate elibera și certificatul medical prenupțial.

Analizele prenupțiale

La Synevo aveți posibilitatea de a efectua doar analizele de sânge. Pentru efectuarea radiografiei pulmonare trebuie să faceți o vizită în alt centru medical. După ce le aveți pe toate, ultima vizită va fi la medicul de familie, care în baza tuturor rezultatelor vă va elibera certificatul pentru completarea dosarului cu actele necesare pentru căsătorie. Certificatul prenupțial eliberat de medicul de familie este valabil 14 zile calendaristice de la data emiterii și trebuie să conţină menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători. Informații detaliate despre actele necesare căsătoriei puteți găsi pe site-urile oficiilor de stare civilă. 

Dacă vreți să ştiţi mai multe despre aceste investigaţii şi care este rolul lor, în acest articol ne-am propus să vă facem să conştientizaţi importanţa lor.

Analizele prenupțiale

În condiţiile vieţii moderne, analizele prenuptiale (VDRL/TPHA, anticorpi anti-HIV, radiografia pulmonară) reprezintă de fapt o baterie de teste de screening (de triaj) pentru prevenirea şi tratarea unor afecţiuni cu repercusiuni extrem de grave asupra stării de sănătate a cuplului, a celor din anturajul lor, dar mai ales, asupra sănătaţii unui viitor copil. Aceste teste vizează depistarea unor boli precum: sifilisul (lues), SIDA (sindromul imunodeficientei dobândite) şi tuberculoza.

Sifilisul (Iues)

Sifilisul are drept cauză un microorganism numit Treponema pallidum, fiind o boală cu transmitere sexuală, care netratată în stadiile de început are urmări foarte grave.

Se transmite în primul rând prin contact sexual neprotejat, prin sânge infectat şi de la mamă la făt. În mediul extern, microorganismul este distrus rapid prin căldură, uscăciune, chiar şi prin simpla spălare cu apă şi săpun, dacă spălarea se face în primele 15-20 de minute de la contactul sexual. Pe medii umede rezistă mai bine, putând fi transmis prin intermediul veselei, periuţei de dinţi, etc.

Afecţiunea are mai multe stadii clinice:

Stadiul 1 – Se manifestă prin apariţia după aproximativ 3 săptamâni (cu limite între 9-90 zile) de la infecţie a unei leziuni nedureroase (numită şancru sifilitic) în/ sau lângă vagin/ penis, câteodată chiar pe buze, limbă sau anus. Rănile persistă 6 săptămâni după care dispar fără urmă;

Stadiul 2 – Se manifestă prin apariţia unor pete de culoare roz pe corp care dispar după 3-4 săptămâni. Simptomele sunt asemănătoare gripei (febră, dureri de cap, inflamarea gâtului), semnele dispar, iar cele două stadii pot trece neobservate;

Stadiul 3 – Dupa 3-15 ani de la debutul bolii se formează gomele sifilitice. Microorganismele atacă oasele, organele interne (creier, măduva spinarii, inima, aortă, ficatul, plămânii, laringele) pe care le distrug. Când sunt atacaţi centrii nervoşi se ajunge la demenţa sifilitică, paralizie şi moarte. Sifilisul depistat în ultimul stadiu nu mai are nici o şansă de vindecare.

Sifilisul congenital

În cazul unei gravide infectate, Treponema pallidum traversează începând cu luna a 5-a de sarcină placenta, afectând grav fătul. Consecinţele pot fi: avorturi spontane, feţi morţi înainte de termen, naşterea prematură a unor copii cu malformaţii multiple. Prognosticul acestei forme de sifilis este grav. De aceea este foarte utilă depistarea precoce a sifilisului înainte sau în primele săptămâni de sarcină şi efectuarea tratamentului adecvat.

Diagnosticarea infecției

evidenţierea treponemelor la nivelul leziunilor specifice fiecărui stadiu;

reacţii serologice: VDRL şi TPHA;

Serologie sifilis cantitativa (reagine + anticorpi specifici)

Preț: 32.00 lei

VDRL-ul este reacţia de evidenţiere în serul pacientului a anticorpilor anti-cardiolipinici (care sunt auto-anticorpi față de unele structuri proprii organismului, ce apar la pacienții cu lues). Testul pozitiv indică o infecţie acută (recentă). Titrurile anticorpilor scad gradat în urma unui tratament eficient, negativându-se în decurs de 6 luni până la 2 ani.

TPHA-ul evidențiază anticorpii anti-treponemici în ser. Se pozitivează în cursul infecției primare şi rămâne pozitiv indiferent de tratament, testul nefiind recomandabil pentru evaluarea rezultatelor terapiei specifice.

SIDA

SIDA reprezintă stadiul final al imunodeficienţei instalate prin infectarea cu HIV (virusul imunodeficienţei umane).

Singura sursă de infecţie o constituie omul infectat cu HIV (cu sau fără manifestări clinice), ce va rămâne contagios până la sfârşitul vietii sale.

Virusul se transmite în special prin sânge și produse de sânge infectate, prin contact sexual neprotejat şi de la mamă la făt. NU se transmite prin înţepături de insecte, îmbrăţisări, strângeri de mână.

Cum se manifesta infecția?

Infecţia cu HIV poate fi asimptomatică (majoritatea pacienţilor nu prezintă semne clinice, până la 10 ani de la momentul infectării) sau se poate asocia cu o varietate de sindroame clinice nespecifice (stare generală alterată – febră, dureri musculare, transpiraţii; manifestări neurologice; hepatice; erupţii cutanate; scădere în greutate; etc.)

În stadiul final, ca urmare a diminuării capacităţii de apărare naturală a organismului, apar infecţii ce pot fi fatale.

Deoarece până în prezent nu există un tratament pentru vindecarea bolii, se ajunge în cele din urmă la o mortalitate de 100%.

Diagnosticarea infecției

Detectarea anticorpilor anti-HIV în ser (test screening). Majoritatea persoanelor infectate formează anticorpi la aproximativ 3 luni de la expunere. Uneori acest interval de timp se poate prelungi pâna la 11-17 luni.

Atenţie! Pozitivarea testelor screening nu înseamnă obligatoriu o infecţie, deoarece pot exista şi reacţii fals pozitive.

Întotdeauna testele screening pozitive impun efectuarea testelor de confirmare.
Detecţia încărcăturii virale (prin PCR – reacţia de polimerizare în lanţ) permite confirmarea infecției HIV înainte de apariţia anticorpilor (în perioada cunoscută sub denumirea de “fereastră imunologică”).

Anti-HIV 1+2

Preț: 59.00 lei

HIV-1 ARN (cantitativ)

Preț: 378.00 lei

Tuberculoza

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă determinată de Mycobacterium tuberculosis (bacil Koch) cu evoluţie cronică, larg raspândită în populaţie, care netratată sau incorect tratată are o mortalitate importantă. Fiind transmisă mai ales pe cale aerogenă (prin tuse, strănut, vorbit), principala localizare este cea pulmonară. Rar, îmbolnăvirea se poate face pe cale digestivă, prin consumarea laptelui nefiert provenit de la animale bolnave. Afecţiunea poate evolua cu localizări extrapulmonare (osoase, renale, cutanate, cerebrale, etc.).

Cum se manifestă?

Clinic, se manifestă prin scădere în greutate, transpiraţii nocturne, febră, tuse, oboseală, lipsa poftei de mâncare.

Depistarea tuberculozei pulmonare în colectivitaţi se face prin examen radiologic şi/ sau evidențierea bacilului Koch în spută prin examen bacteriologic.

Radiografia pulmonară poate evidenția prezenţa unor imagini caracteristice tuberculozei pulmonare, situaţie în care trebuie să se recurgă urgent la tratamentul specific.

Concluzii:

Având în vedere gravitatea deosebită a acestor afecţiuni, testele screening amintite trebuiesc repetate periodic, mai ales atunci când împrejurările le impun.

Dr. Ileana Apostolescu
Medic specialist medicina de laborator
Dr. Mihaela Dinescu
Medic specialist medicina de laborator

Începând cu data de 25.07.2020 și până la o dată care va fi comunicată ulterior, nu se vor mai recolta teste prin Casa de Asigurări a Municipiului București și Opsnaj, în nicio recepție Synevo din București.

Programările pentru analizele decontate de către CAS Ilfov se vor efectua prin telefon la numărul 021 9666 sau direct în centrele de recoltare, în baza biletului de trimitere de la medic, începând cu data de 27.08.2020. Recoltările se vor efectua începând cu 01.09.2020.

Faringita streptococică este o boală acută care debutează cu dureri de gât, febră (temperatură >38.5°C), stare de rău general, frison, mialgii (dureri musculare), cefalee(dureri de cap) şi greaţă. Copiii pot prezenta dureri abdominale şi vărsături.

Cum se transmite faringita streptococică?

Streptococul beta-hemolitic grup A se transmite prin contact direct între persoane, prin intermediul picăturilor Pfluge (picături care se elimină în timpul strănutului, vorbitului etc.) sau al secrețiilor nazale, de aceea riscul de îmbolnăvire este mai mare în colectivităţi şi familie. Perioada de incubaţie a bolii variază între două până la cinci zile.

Perioada de contagiozitate

Pacienţii cu faringita streptococică sunt consideraţi contagioşi în primele 24h după administrarea antibioticului. În cazul copiilor este recomandat să nu se întoarcă în colectivitate/ şcoală până în momentul în care temperatura nu scade la normal şi nu au trecut cel puţin 24h de la începerea tratamentului antibiotic.

Care este atitudinea medicului curant?

La examenul clinic se constată ca semne obiective: palat moale hiperemic (rosu în gât), eritem (roșeata) lingual şi faringian, exsudat faringian şi adenopatii cervicale (ganglioni inflamați). Oricum, tabloul clinic variază de la un pacient la altul destul de mult. Medicul curant trebuie să recomande investigaţiile specifice în vederea stabilirii agentului etiologic al faringitei.

Se poate amâna administrarea antibioticului până la cunoaşterea rezultatului investigaţiilor de laborator cu excepţia următoarelor situaţii:

lipsa accesului pacientului către un laborator;

stare toxico-septică.

Rolul laboratorului de microbiologie

În laboratoarele Synevo diagnosticul faringitei streptococice se stabileşte prin două metode:

• însămânţarea exsudatului faringian (metoda clasică de diagnostic microbiologic) şi
• determinarea antigenului streptococic de grup A (test rapid de diagnostic).

Rezultatele examenului microbiologic depind de calitatea recoltării şi transportului produsului patologic.

Exsudatul faringian

Se deprimă baza limbii cu unapăsător steril și se șterge cu tamponul ferm, nu brutal-amigdalele, peretele posterior al farigelui, zonele inflamate, ulcerate şi depozitele purulente.
Recoltarea se face dimineaţa, înainte de ingestia alimentelor sau toaleta cavităţii bucale. Se evită atingerea tamponului de baza limbii sau palatul moale.

Transportul se efectuează în <2 ore de la recoltare.

Antigenul Streptococ betahemolitic grup A

Testul rapid de detectare al antigenului streptococic permite obţinerea unui rezultat în aceeaşi zi. Un rezultat negativ nu exclude prezenţa streptococului beta-hemolitic grup A de aceea se recomadă în cazul unei suspiciuni clinice examenul microbiologic al exsudatului faringian.

Determinarea anticorpilor antistreptolizino “O”- testul ASLO, de asemenea practicat în laboratorul Synevo, nu are valoare în diagnosticul faringitei streptococice de grup A dacă este efectuat imediat la debutul bolii.

Tratamentul faringitei cu streptococul beta- hemolitic

Faringita diagnosticată cu streptococ beta-hemolitic grup A se tratează cu penicilină. Pacienţilor alergici la penicilină medicul curant le poate recomanda eritromicină sau clindamicină.

Exista pacienţi care nu răspund la tratament?

În cazul pacienților diagnosticați cu faringită streptococică grup A care rămân simptomatici după 72h de la începerea tratamentului cu antibiotic, este obligatorie reevaluarea pacientului.

Cauzele care determină eşecul terapeutic pot fi: apariţia complicaţiilor acute ale faringitei poststreptococice (e.g. abces periamigdalian), infecţii virale şi nerespectarea modului de administrare al tratamentului/ administrarea repetată nejudicioasă a antibioticului, eradicarea florei faringiene de protecţie de către antibiotic sau supresia imunitară creată de antibiotic.

Streptococul beta-hemolitic deşi îşi păstrează sensibilitatea la penicilină, tratamentul poate fi ineficient în cazul producerii de betalactamaze de către flora orală anaerobă.

Atitudinea în cazul pacienţilor care nu răspund la tratament

Pacienţilor care prezintă semne clinice de boală după 2 până la 7 zile de la iniţierea antibioticoterapiei li se recomandă recoltarea unui nou exsudat faringian pentru examenul microbiologic.

În cazul obținerii unui rezultat pozitiv pentru streptococul beta-hemolitic grup A, medicul recomandă un antibiotic non-betalactam (clindamicină sau eritromicină)

Atitudinea în cazul recăderilor simptomatice

Dacă un pacient prezintă, în mai mult de trei culturi successive, Streptococ beta-hemolitic group A într-un interval de un an de zile, este posibil să fie o transmitere în cadrul familiei pacientului datorată unui membru al familiei sau unui contact apropiat care este purtător asimptomatic. Atitudinea în cazul unui astfel de pacient este de a repeta examenul exsudatului faringian atât lui cât şi membrilor familiei sau contacţilor aproapiaţi şi iniţierea terapiei în funcţie de rezultatele obţinute

Important este să se explice pacienţilor că periuţele de dinţi ca şi aparatele ortodontice folosite şi nedecontaminate corect păstrează bacterii pe suprafaţa lor, fapt ce poate determina apariţia infecţiilor recurente.

Purtătorii de streptococ beta-hemolitic grup A

Purtătorii cronici au un risc relativ mic de dezvoltare a reumatismului articular acut. În literatura de specialitate se consideră că aceştia nu sunt o sursă importantă de răspândire a Streptococului grup A pentru persoanele din jurul lor.

Purtătorii cronici nu necesită tratament de rutină, cu excepţia:

istoric familial de reumatism articular acut;

reumatism articular acut la debut;

faringită la debut într-o comunitate;

transmiteri repetate în cadrul aceleiaşi familii.

Concluzie

Este esenţial ca pacientul să fie examinat la timp de către medicul curant pentru stabilirea etiologiei faringitei şi tratamentului antibiotic corespunzător, reevaluarea în cazul eşecului terapeutic prevenind astfel instalarea complicaţiilor poststreptococice: reumatism articular, glomerulonefrita poststreptococică, endocardita, abces retrofaringian, bacteriemie etc.

Stimați pacienți,

Pentru recoltarea analizelor medicale, vă rugăm să vă adresați celorlalte locații din Ilfov sau municipiul București. Mai multe informații despre acestea regăsiți în pagina Locații.

În noul număr al Jurnalului de laborator puteți citi despre evaluarea genetică a riscului de cancer ereditar, prototipul VR kids, dar și concluziile unor studii referitoare la conextul epidemiologic actual.

Importanța pregătirii pacientului înainte de recoltare, infecția cu SARS-COV-2 în cazul pacienților diabetici și noul prototip VR kids sunt câteva din subiectele pe care le abordăm în cel de-al șaselea număr Sănătatea în focus.

Începând cu data de 25.07.2020 și până la o dată care va fi comunicată ulterior, nu se vor mai recolta teste prin Casa de Asigurări a Municipiului București și Opsnaj, în nicio recepție Synevo din București.

Programările pentru analizele decontate de către CAS Ilfov se vor efectua prin telefon la numărul 021 9666 sau direct în centrele de recoltare, în baza biletului de trimitere de la medic, începând cu 29.09.2020. Recoltările se pot efectua începând cu data 01.10.2020.

Infecția cu Human Papilloma Virus (HPV) este principala cauză de apariție a cancerului de col uterin. 80% dintre femei și barbați se infectează în decursul vieții cu acest virus. Datorită răspândirii mari a HPV-ului se consideră că și un singur contact sexual în viață poate fi suficient pentru a contracta un virus oncogen și din acest motiv orice femeie care a avut vreodată un contact sexual trebuie testată. Virusul poate persista în organism mulți ani, fără să existe semne. Conduita preventivă este foarte importantă și cunoașterea testelor, a etapelor de screening și vizitele periodice la medicul ginecolog, pot salva vieți.

Într-un studiu efectuat în rândul femeilor din mediul urban, din România, pe o bază de 440 de respondente, 40% au declarat că prima vizită la medicul ginecolog este făcută după începerea vieții sexuale, iar peste 28% au declarat că au auzit de infecția cu HPV, dar nu cunosc foarte multe.

Human Papilloma Virus (HPV): peste 150 de genotipuri descoperite

Papillomavirusul face parte din familia Papillomaviridae și este un virus care infectează atât omul, cât şi animalele.

Human Papilloma Virus (HPV) este cel mai cunoscut virus Papilloma uman, un virus ADN cu diametrul de 52-55 nm, uşor transmisibil prin contact direct (piele pe piele), prin contact sexual și, uneori, de la mamă la făt.

Virusul are foarte multe tulpini, până în prezent fiind descrise peste 150 de genotipuri, din care aproximativ 30 de tipuri au fost detectate la nivelul aparatului genital.

În funcţie de epiteliul infectat, se descriu două categorii de HPV:

HPV cutanate, cu tropism pentru epiteliul keratinizat: 2, 3, 7, 10, 28, 57, 63, ce determină infecții la nivelul pielii:

• negi cutanaţi comuni (Verrucae vulgaris) localizaţi la nivelul mâinilor, degetelor şi genunchilor;
• negi la nivel plantar (Myrmecias);
• negi plaţi (Verrucae plana), la nivelul mâinilor şi a feţei.

HPV mucoase, cu tropism pentru epiteliul nekeratinizat (cavitate bucală, vagin, regiune anală).

Genotipuri cu potenţial oncogen, numite HPV cu risc înalt (high-risk): 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 68, 69, 73

induc neoplazia cervical intraepitelială (CIN), carcinom cervical, vulvar, vaginal, anal, penian, dar şi forme de cancer la nivelul cavităţii bucale, gâtului, esofagului și laringelui;

dintre cele 15 tipuri HPV cu risc înalt cunoscute, genotipurile 16 şi 18 sunt cauza a 70% din cazurile de cancer al colului uterin.

Genotipuri fără potenţial oncogen, numite HPV cu risc redus (low risk) 6 şi 11, mai rar 40, 42, 43, 44, implicate în apariția:

condiloamelor (Condyloma acuminatum) – în zona anogenitală, la nivelul laringelui şi a conjunctivei;

verucilor genitali plate.

Este important de menţionat faptul că tropismul tisular al HPV nu este complet specific unei anumite zone anatomice, astfel că tipurile 6 şi 11 pot afecta şi alte mucoase, în afară de cea genitală, spre exemplu: cavitatea bucală, mucoasa conjunctivală şi tractul respirator.

Infecția cu HPV: simptome

Majoritatea infecțiilor HPV sunt asimptomatice și nu prezintă manifestări clinice. Studiile epidemiologice indică faptul că peste 80% dintre femeile active sexual sunt infectate cu un tip de HPV, marea majoritate a infecţiilor, 90%, vindecându-se spontan în decurs de 6-18 luni.

În cadrul tipurilor oncogene de HPV tipul 16 determină peste 50% dintre cazurile de cancer cervical, iar tipul 18 este implicat în 10-20% dintre cazuri. Asocierea tipurilor HPV cu risc crescut cu neoplaziile de col uterin este în momentul de faţă bine stabilită, prezenţa acestora fiind demonstrată în peste 95% dintre cancerele colului uterin.

Când virusul persistă în organism, apar simptomele și acestea sunt diferite, în funcție de localizarea infecției: negi cutanați, veruci plantare, veruci filiforme (în jurul nasului sau gurii), condiloame genitale, etc.

Peste 80% dintre adulții activi sexuali vor contacta HPV la un moment dat în viața lor

90% din infecțiile HPV sunt vindecate în aproximativ 2 ani

Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai comune cancere înregistrate la femei

70% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de genotipurile HPV cu risc înalt: 16 și 18

Cancerul de col uterin (CCU): al doilea în lume ca frecvenţă în patologia tumorală la femei

Deși cancerul cervical poate fi depistat precoce și prevenit, în România, decesele cauzate de această afecțiune înregistrează cel mai înalt nivel din Europa. Situația se datorează diagnosticării tardive a bolii, deoarece româncele nu își fac în mod regulat testele de screening (examenul citologic Babeș-Papanicolaou/ PAP standard sau în mediu lichid), HPV-ADN detecție tipuri cu risc crescut + genotipare 16,18; HPV detecție tipuri cu risc crescut + genotipare extinsă) și nu merg la controlul ginecologic de rutină.

Conform studiului realizat de Synevo împreună cu Kantar, peste 70% dintre cele 440 de respondente au declarat că au cunoștințe despre testul PAP și l-au și efectuat, însă doar 17% au declarat că au auzit de Testul ADN HPV.

Cancerul cervical are o incidență crescută în rândul femeilor din România, cu vârsta cuprinsâ între 25 – 30 de ani. Este al doilea în lume ca frecvenţă în patologia tumorală la femei, primul loc fiind ocupat de cancerul de sân. În ceea ce priveşte Europa, aproximativ 60.000 de femei dezvoltă anual forme de cancer cervical (de col uterin), în timp ce aproximativ 25.000 mor în fiecare an ca urmare a acestei maladii.

Cancerul cervical este o afecțiune malignă caracterizată prin proliferare (multiplicare) necontrolată a celulelor de la nivelul peretelui cervical și care poate fi ușor depistat prin efectuarea testului PAP. În 70% dintre cazuri este tratabil dacă a fost diagnosticat la timp.

Factori de risc în apariția cancerului de col uterin:

fumatul;

debutul precoce al vieții sexuale;

parteneri multipli;

istoric familial de cancer de col uterin (CCU);

imunosupresia;

infecțiile cu transmitere sexuală asociate pot fi factori care favorizează infecția cu HPV.

Prevenția cancerului de col uterin

Vaccinarea adolescentelor înainte de debutul vieții sexuale oferă protecție pentru 90% dintre cancerele de col uterin;

Testarea periodică a femeilor adulte permite depistarea leziunilor precanceroase și scade riscul de cancer de col uterin;

Screening-ul femeilor vaccinate – adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

Simptomatologia cancerului de col uterin (CCU)

Cancerul de col uterin este asimptomatic în fazele incipiente. În fazele avansate pot apărea: sângerări vaginale între ciclurile menstruale sau după actul sexual, dureri în timpul actului sexual sau chiar dureri lombare, dureri ale membrelor inferioare și oboseală excesivă. Acestea ar trebui să fie semne alarmante pentru orice femeie, iar prezența la medic este obligatorie.

Screening cancer de col uterin: 2 teste într-o singură recoltare

Medicii Synevo recomandă vizita periodică la medicul ginecolog, efectuarea investigațiilor de rutină, screening-ul combinat prin efectuarea testelor PAP și HPV ADN într-o singură recoltare.

Scopul fundamental al screening-ului cancerului cervical este de a preveni morbiditatea și mortalitatea pentru acest tip de cancer. O strategie optimă de screening este aceea de a identifica leziunile precursoare capabile să progreseze către cancer invaziv și în același timp de a evita detectarea infecțiilor HPV tranzitorii. De aceea, screening-ul combinat (PAP+HPV) oferă mai multe informații medicale, putând fi detectate atât infecții genitale, cât și prezența unor celule modificate la nivel cervical, dintr-o singură recoltare. Astfel este evitat disconfortul legat de repetarea recoltării unei noi probe de celule cervicale pentru testări ulterioare. Obținerea unui rezultat negativ la ambele teste conferă garanția că riscul unui cancer cervical neidentificat este foarte redus.

Bibliografie

http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate sectiuni/6306/curs_20de_20microbiologie_20special_c4_82_20vol_20ii.pd

https://www.cervicalcancer-risk.com/en-global/know-your-risk

http://www.cim.umfcluj.ro/uploads/Papilomavirusurile%20umane%20si%20cancerul%20de%20col%20uterin.pdf

https://doc.ro/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-hpvhttp://www.dspvs.ro/dsp2/images/saptamana%20europeana%20de%20prevenire%20a%20cancerului%20de%20col%20uterin%2021%20-%2027.01.2019.pdf

https://www.synevo.ro/shop/screening-cancer-cervical-pap-test-in-mediu-lichid-hpv-adn-detectie-tipuri-cu-risc-crescut-genotipare-16-18-cobas%e2%80%8b%e2%80%8b-hpv/

http://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol5.pdf

Stimați pacienți,

Pentru efectuarea analizelor decontate de CAS DOLJ, programările se pot efectua telefonic la numerele de telefon ale Laboratorului Central Craiova: 0251.530.040 și 0251.532.299, conform specificațiilor de mai jos:

Programările pentru analizele decontate de Casa de Asigurări Dolj pentru luna noiembrie, se vor efectua telefonic în ultimele 3 zile lucrătoare ale lunii octombrie, începand cu data de 28.10.2020 în limita plafonului alocat.

Recoltările se efectuează începând cu data de 02.11.2020

Programările pentru analizele decontate de Casa de Asigurări Dolj pentru luna decembrie, se vor efectua telefonic în ultimele 3 zile lucrătoare ale lunii noiembrie, începând cu data de 26.11.2020 în limita plafonului alocat.

Recoltările se efectuează începând cu data de 02.12.2020.

Centrele de recoltare Synevo – Craiova

Vezi locațiile din orașul Craiova unde poți efectua analizele decontate CAS Dolj.

Vezi locații

În cazul analizelor spermogramă și spermocultură (cu antibiogramă după caz), recoltarea se efectuează doar în anumite centre Synevo.

Pregătirea și instrucțiunile de recoltare sunt disponibile aici.

Mai jos, regăsești lista orașelor și programul centrelor dedicate:

Ce sunt bolile autoimune?

În anumite cazuri, sistemul imun confundă structurile propriului corp („self”) cu invadatorii străini („non-self”) și reacționează cu scopul de a-l proteja. Această reacție anormală a sistemului imun poate genera o boală autoimună care poate afecta tot corpul (boală sistemică) sau doar un organ/ țesut (boală localizată).

Care sunt cauzele dezvoltării unei boli autoimune?

Momentan, nu se cunoaște de ce sistemul imun reacționează astfel, tratând anumite părți ale corpului ca fiind „intruși”. Factorul genetic și factorul de mediu reprezintă cauze implicate în procesul dobândirii unei astfel de boli autoimune.

Ce este sistemul imun?

Sistemul imun este format dintr-un grup de celule și organe (ganglionii limfatici, amigdalele, măduva osoasă și celulele albe din sânge) cu rolul de a ne proteja corpul de invadatorii străini, precum bacteriile și virusurile. Acest rol de apărare este important pentru menținerea sănătății organismului, în cadrul raporturilor sale multiple cu mediul înconjurător, unde este supus continuu influenței factorilor externi.

Cum funcționează sistemul imun?

Sistemul imun își exercită rolul său de protector prin mai multe mecanisme:

• formarea unor bariere mecanice care limitează pătrunderea și răspândirerea agenților patogeni în corp;
• intervenția unor celule specializate care, fie captează particulele străine pentru a le distruge, fie produc anumite molecule, cum ar fi anticorpii, care inactivează și distrug în final agenții străini.

În cazul anumitor persoane, apare un răspuns exagerat față de compușii străini, moment în care se poate declanșa o reacție alergică (de exemplu, la polen, praf sau anumite alimente).

Care sunt simptomele unei boli autoimune?

Simptomele sunt variabile și depind de tipul de afecțiune. Însă, există un grup de simptome care se regăsesc, de obicei, în majoritatea afecțiunilor, ceea ce le face greu de diferențiat de alte boli, cel puțin în stadiile inițiale.

Simptomele bolii autoimune

oboseală cronică;

febra sau starea subfebrilă;

dureri articulare sau musculare:

lipsa poftei de mâncare;

stare generalp de rău, anemie;

tumefierea (umflarea) țesuturilor îmbolnăvite;

erupții cutanate tip alergic;

mărirea ganglionilor (adenopatii);

intoleranța la soare.

Boli autoimune ale organelor corpului uman

Boli autoimune: analizele medicale recomandate pentru diagnostic

Nu există o singură analiză care să pună diagnosticul de boală autoimună, de obicei, fiind necesare mai multe teste specifice fiecărei boli sau efectuarea unei biopsii de țesuturi sau organe.

Starea de sănătate a unei populații este foarte importantă pentru orice stat. De-a lungul anilor, instituțiile avizate au dezvoltat programe naționale de sănătate publică/ curative care se adresează unor probleme de sănătate în rândul populației, cum ar fi: cancere, boli transmisibile, afecțiuni care au costuri ridicate de diagnostic și tratament.

Programele naționale de sănătate se adresează în egală măsură persoanelor asigurate și neasigurate, permițând astfel controlul adecvat al problemelor de sănătate pentru care sunt concepute și accesul echitabil la servicii de sănătate imperios necesare, inclusiv la servicii de prevenție primară și secundară. 

Screening-ul și depistarea persoanelor cu risc crescut pentru diverse afecțiuni

Screening-ul = un ansamblu de procedee și investigații care se aplică unei populații în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc. Scopul unui screening este descoperirea precoce a bolilor și diagnosticarea lor într-un stadiu incipient.

Există două tipuri de teste:

• Test diagnostic: utilizat pentru confirmarea unei afecțiuni/ boală.
• Test de screening: utilizat pentru a identifica, într-o populaţie aparent sănătoasă, persoanele cu risc crescut de a fi în mod real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (identifică presupușii bolnavi, suspiciunea de diagnostic).

Ce este screening–ul cancerului de col uterin (CCU)?

Screening-ul este o metodă de investigație prin care medicii pot tria pacientele care au o leziune tratabilă, astfel încât să nu dezvolte leziuni grave și cancere.

• Testul Babeș Papanicolaou – din statisticile Synevo s-a  observat că este cel mai utilizat test de screening. Rolul acestuia este de a tria pacientele care pot prezenta leziuni cu potențial de progresie către leziuni grave, caz în care sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili exact diagnosticul.
• Testarea HPV – în paralel cu testul Babeș Papanicolaou se poate face identificarea tipurilor de risc crescut HPV (sau genotiparea pentru Papilloma virus), infecția cu acest virus fiind cauză principală a apariției leziunilor canceroase.
• În plus, se pot folosi colposcopia și imunocitochimia (CIN2+), toate având rolul de a stabili un diagnostic exact și atitudinea terapeutică cea mai potrivita.

Programe de prevenție coerente și mortalitate scăzută cu 30% în CCU

Programul național de screening pentru CCU are rol în prevenirea și combaterea acestei maladii, dar și în controlul cazurilor diagnosticate la nivel național. Obiectivul principal al programului este reducerea incidenței formelor invazive ale cancerului de col uterin și, totodată, a mortalității specifice prin cancer de col uterin.

În România, programele naționale de screening sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu o durată de 5 ani. Programul de screening pentru profilaxia cancerului de col uterin oferă decontare pentru testarea prin metoda frotiului cervical Babeș-Papanicolaou a populației feminine din grupa de vârstă 25-64 ani. Testarea periodică (screening-ul) Babeș-Papanicolaou permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente.

Obiectivele specifice sunt:

depistarea cancerului de col uterin în stadii precoce;

îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic și tratament;

creșterea gradului de informare a populației pentru utilizarea serviciilor de screening, ca metodă de depistare precoce a cancerului de col uterin la persoane asimptomatice.

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe informare corectă, mesaje pozitive concentrate pe profilaxie, prevenție primară și secundară.

Cu toate acestea, România înregistrează încă valori ridicate ale mortalității specifice prin cancer de col uterin, cu aproximativ 1.740 decese anual, reprezentând o rată brută a mortalității de 24,2/100.000 femei și o rată standardizată cu vârsta de 10,9 decese/100.000.

Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU vizează un segment de populație extins (circa 6 milioane femei). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12%). Se estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional.

Programul național de screening Vs. programe europene pentru depistarea precoce a CCU

Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional și internațional, cu scopul de a asista personalul medical în managementul îngrijirii pacientelor cu afecţiuni ginecologice obstetricale, în luarea deciziilor clinice și teraputice. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.

Cu alte cuvinte, fiecare țară elaborează și actualizează programele de screening pentru diverse afecțiuni, ținând cont de evaluarea și eficiența pe care acestea au avut-o.

În ultimii ani numeroase țări au adaptat etapele de screening în profilaxia cancerului de col uterin, căutând să ofere populației cele mai noi și eficiente teste de screening. Astfel, de la testul convențional PAP s-a trecut la utilizarea testului în mediu lichid, citologia Babeș Papanicolaou.

1 din 3 femei diagnosticate cu cancer cervical aveau rezultat negativ la o testare PAP din antecedente.

Prin evaluarea programelor de screening s-a observat că 1 din 3 femei diagnosticate cu cancer cervical aveau un rezultat negativ la o testare PAP din antecedente. De asemenea, studiile au arătat că 99,7% din cancerele de col uterin sunt cauzate de anumite tulpini ale virusului uman papilloma (HPV) – 16, 18 (aprox. 70%) și alte 12 genotipuri cu risc crescut. Aceasta a demonstrat necesitatea introducerii testului ADN HPV în etapele de screening pentru cancerul de col uterin.

Co-testarea este o practică aprobată în multe țări, efectuarea concomitentă a PAP-ului și HPV-ului oferind ginecologului mai multe informații medicale într-un timp scurt și pacientei, o diagnosticare rapidă și precisă. Franța, Spania și Germania sunt doar câteva dintre țările care recomandă efectuarea regulată a screening-ului primar prin testarea PAP și HPV.

Ghiduri internaționale de screening cancer cervical – martie 2020

Synevo derulează permeanent acțiuni de prevenție, iar în perioada 15.10.2020 – 31.01.2021 este activă o campanie de prevenție a cancerului de col uterin în care femeile pot efectua toate aceste teste dintr-o singură recoltare.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit în proporție de 80% prin realizarea controlului de rutină anual. Depistat la timp poate fi tratat. Screening-ul, alături de vaccin și tratament, reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a cancerului de col uterin.

Bubliografie:

1. https://www.gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/programele-nationale-de-sanatate-pentru-anii-2017-2018-aprobate
2. https://umfcd.ro/wp-content/uploads/C-8-Screening-strategii-preventive.pdf
3. https://www.medicover.ro/despre-sanatate/screeningul–de-cancer-de-col-uterin,238,n,285
4. http://www.iocn.ro/Centrul-de-prevenire-si-control-al-cancerului/Programul-de-screening-pentru-cancerul-de-col-uterin/Informatii-de-interes-general.html
5. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/01/2-Analiza-de-situatie-SEPCCU-2019-final-ian.pdf

6. https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/27.-Cancerul-de-col-uterin.pdf

București, 14 octombrie 2020 – Synevo România, liderul pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, lansează în premieră testul combinat de depistare a ARN-ului viral SARS-COV-2 (Testul de referință pentru diagnosticul specific de COVID-19) și Influenza A/B (Virusul gripal A/B). Testul RT PCR multiplex permite detectarea simultană și diferențierea virusurilor care determină boli respiratorii. Recoltarea probelor poate fi realizată în prezent în 32 de centre din rețeaua națională Synevo, amplasate în 25 de orașe, prețul acestui test fiind de 375 lei.

Similaritatea manifestărilor clinice din infecțiile virale face ca diagnosticarea exclusiv pe baza simptomelor clinice să fie dificilă. Testarea RT PCR multiplex depistează dacă pacientul este pozitiv la una dintre categoriile de virusuri implicate cel mai frecvent în apariția infecțiilor respiratorii din sezonul rece, oferind medicilor informații cheie pentru un diagnostic corect și rapid, în vederea administrării celui mai potrivit tratament.

„Ne bucurăm că am reușit să facem disponibil acest test într-un interval foarte scurt de la lansarea sa internațională, venind în sprijinul medicilor, pacienților și autorităților implicate în gestionarea pandemiei de Covid-19. Apropierea sezonului gripal va îngreuna sensibil munca medicilor, simptomatologia pentru SARS Cov2 și pentru virusurile gripale Influenza A și B fiind foarte apropiată”, a declarat Antoanela Curici, director medical Synevo România.

Testul poate fi realizat, la acest moment, doar cu programare online pe site-ul synevo.ro. Probele sunt recoltate de la nivel nazofaringian, iar rezultatele vor fi raportate autorităților, conform legislației în vigoare pentru cele doua patologii, gripă și Covid-19.

Testul lansat de Synevo este acreditat de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA), având o acuratețe foarte ridicată. Testul este procesat pe platforme automatizate cobas® 6800 și cobas® 8800, unice în sistemul privat din România.

Probele pentru realizarea testului pot fi recoltate, în prezent, în 32 de centre Synevo din 25 de orașe din țară: Arad, Baia Mare, Bacău, Brașov, Brăila, București, Cluj, Constanța, Craiova, Focșani, Galați, Iași, Miercurea Ciuc, Oradea, Pitești, Ploiești, Rădăuți, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Zalău.

Toamna începe sezonul infecțiilor virale care se răspândesc rapid în rândul populației. În Europa gripa apare cu regularitate în epidemii anuale, în lunile de iarnă, însă anul acesta este diferit, deoarece sezonului gripal i s-a alăturat o infecție virală cu manifestări asemănătoare – COVID-19.

Virusurile cu tropism respirator cauzează afecțiuni locale și sistemice acute, cele mai grave cazuri înregistrându-se în rândul copiilor, al vârstnicilor și al pacienților imunocompromiși. Tabloul clinic poate include tuse, rinoree și congestie nazală, febră, wheezing, cefalee și mialgie. Din cauza similarității bolilor cauzate de diferite virusuri, diagnosticarea exclusiv pe baza simptomelor clinice este dificilă.

Ce au în comun aceste afecțiuni – GRIPA și COVID-19?

• Ambele sunt boli infecțioase contagioase, ce pot fi transmise comunitar prin picăturile lui Flügge, de la persoanele infectate la persoanele sănătoase.

• Persoanele cu vârstă peste 60 de ani, precum și cele cu comorbidități (cum ar fi: hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală cronică de rinichi) prezintă un risc mai mare de boală severă.
• Au o simptomatologie comună, ce face diferențierea lor dificilă: febră, frisoane, tuse, congestie nazală, dureri musculare, dureri în gât și oboseală.
• Impun măsuri de igienă asemănătoare: spălat frecvent pe mâini, tușit în pliul cotului, igienizarea suprafețelor comune.

Cum se diferențiază GRIPA de COVID-19?

• Gradul de contagiozitate – cazurile COVID-19 din ultimele luni au arătat că virusul SARS-CoV-2 se poate răspândi rapid și este responsabil de pandemia actuală de pneumonie atipică.
• Perioada de incubație este mai scurtă în cazul gripelor (1-4 zile), față de COVID-19 (2-14 zile).
• Simptome neobișnuite, precum pierderea unor simțuri (miros, gust) sunt manifestări comune în cazul COVID-19.

Cum sunt diagnosticate aceste afecțiuni?

Diagnosticul infecțiilor gripale sau a celei cu virus SARS-CoV-2 se stabilește analizând manifestările clinice prezente (simptome), datele epidemiologice și testele paraclinice (de detectare a virusului sau anticorpilor), care vor fi selectate diferit în funcție de stadiul și evoluția bolii.

Diagnosticul de laborator în cazul celor 2 afecțiuni poate fi stabilit prin teste: 

• Serologice – detecția anticorpilor specifici IgM și IgG – care reprezintă răspunsul imun al organismului la virus;
• Moleculare – evidențierea materialului genetic viral;
• Imunoenzimatice (teste rapide) – evidențierea antigenului viral.

Testul ARN viral SARS-COV-2 și Influenza A/B, acreditat în SUA de Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) și introdus pentru prima dată pe piața medicală din România în septembrie 2020 are o acuratețe crescută și vine în ajutorul profesioniştilor din domeniul sănătăţii care pot diagnostica pacienții corect şi rapid, în vederea administrării celui mai potrivit tratament.

O singură recoltare, 2 teste combinate și 3 virusuri identificate: virusul gripal Influenza tip A, virusul gripal Influenza tip B și Coronavirusul SARS-CoV-2.

Avantajele testului ARN viral SARS-CoV-2 și Influenza A/B

test de diagnostic care permite detectarea şi diferenţierea virusului SARS-CoV-2 de virusurile gripale A şi B;

diagnostic molecular precis;

testul include control intern – control pozitiv și control negativ. Controlul intern presupune testarea unor probe furnizate de producătorul kitului de reactiv cu rezultat cunoscut: pozitiv și negativ;

ARN viral SARS-CoV-2 și Influenza A/B se efectuează pe analizoarele cobas® 6800 sau cobas® 8800;

se pot obţine până la 96 de rezultate în aproximativ 3 ore sau 384 de probe în 8h.

ARN-ul viral SARS-CoV-2, Influenza A și B este detectabil din produsele biologice respiratorii în timpul fazei acute a infecției.

Specimen recoltat:  Tampoane de exsudat nazofaringian și faringian recoltate conform procedurilor standard, descărcate în recipient cu mediu de transport care să asigure viabilitatea virusurilor.

Metoda: RT-PCR multiplex.

Stabilitate probă: proba este stabilă refrigerată (2 – 8°C) maximum 3 zile.

În contextul epidemiologic actual, posibilitatea alegerii unui serviciu medical care poate identifica mai mulți agenți patogeni într-o singură recoltare, înseamnă un diagnostic rapid și timp câștigat atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Pentru persoanele care adoptă un stil de viață preventiv, poate fi o soluție în diminuarea răspândirii virusurilor în sezonul gripal și poate fi un instrument de ajutor pentru reducerea anxietății în cazul persoanele predispuse la co-infecții (dezvoltarea unor infecții multiple concomitent, asociate).

Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor din România

București, 22 octombrie 2020 –Synevo România, liderul pieței locale de servicii de diagnostic de laborator, lansează o campanie națională de prevenție a cancerului cervical. Astfel, în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2021, compania va organiza mai multe acțiuni de informare adresate pacientelor și cadrelor medicale oferind un pachet de screening pentru cancerul cervical, în cadrul căruia testul CINtec® PLUS poate fi accesat gratuit de pacientele cu rezultat pozitiv la testul cobas​®​ HPV.

Până la 80% din cazurile de cancer de col uterin pot fi prevenite prin programe organizate de screening. Un studiu realizat de Synevo România în parteneriat cu Kantar TNS, pe un eșantion de femei mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, arată că o treime dintre femeile active sexual nu au efectuat niciun control ginecologic în ultimul an. Lipsa unor probleme vizibile, a timpului sau a unei recomandări din partea medicului ginecolog, costurile și disconfortul din timpul recoltării sunt principalele motive care au contribuit la frecvența redusă a testelor de screening. Asocierea între infecția HPV și dezvoltarea cancerului cervical nu este corect identificată decât de una din trei femei chestionate, aspect care diminuează beneficiul perceput al testării HPV.

„Dorim să intervenim cu toate instrumentele de care dispunem pentru reducerea incidenței cancerului de col uterin în România – cea mai mare la nivelul Uniunii Europene – prin campanii de comunicare adresate medicilor și pacientelor, oferte comerciale și studii care oferă tuturor celor implicați o imagine clară asupra obstacolelor întâlnite și evidențiază nivelul de informare privind riscurile și modalitățile de prevenție. Synevo România este aproape de profesioniștii în domeniul sănătății și pacientele din țară, oferind informații rapide și sigure pe baza cărora pot fi luate cele mai bune decizii medicale”, a declarat doctor Antoanela Curici, director medical Synevo România.

Pachetul de screening pentru cancer cervical oferit de Synevo România pacientelor în intervalul octombrie 2020 – ianuarie 2021 cuprinde un test PAP în mediu lichid și un test cobas​®​ HPV ADN pentru detectarea tulpinilor cu risc crescut, cu identificarea genotipurilor 16, 18. Pacientele cu rezultat pozitiv HPV primesc gratuit testul CINtec​​®​ PLUS (prețul de listă al acestuia este de 370 de lei). Costul total al pachetului de screening oferit de Synevo este de 268 de lei. Pacientele pot accesa oferta în toate cele 72 de centre Synevo din București și din țară, unde se recoltează probe ginecologice. Probele sunt analizate cu ajutorul unui echipament de ultimă generație cobas® 6800, cu o capacitate de procesare de peste 500 de probe/zi.

Synevo România deține cel mai mare departament de citologie cervicală din țară, deservit de o echipă de 15 medici specialiști anatomo-patologi. În cei zece ani de activitate în domeniul citologiei cervicale Synevo România a procesat și validat peste 430.000 de teste PAP și a raportat peste 5.000 de leziuni intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL) – prezența acestor leziuni corespunde, de obicei, existenței unei faze incipiente a cancerului de col uterin, necesitând o evaluare colposcopică.

Cancerul de col uterin este principala cauză de mortalitate prin cancer pentru femeile din România. Cu toate acestea, multe paciente ignoră controalele periodice specifice: testul Babeș-Papanicolau, testul HPV sau, în anumite cazuri, colposcopia. Testele de prevenție au rolul de a depista leziunile maligne în stadii incipiente, când se poate opta pentru intervenții minim-invazive eficiente, cu șanse maxime de vindecare.

Campania de conștientizare lansată de Synevo România implică, de asemenea, comunicări directe și evenimente adresate unui număr de peste 2.500 de medici ginecologi și medici de familie din toată țară.

Vitamina D este acea vitamină care ajută la o mai bună absorbție a calciului și a fosforului, având rol principal în remodelarea osoasă. Aceasta poate ajunge în organism prin intermediul alimentației sau se poate forma la nivelul pielii în urma expunerii adecvate la razele solare. Descoperă mai multe informații legate de simptomele ce apar în cazul hipervitaminozei sau a deficitului de vitamina D, precum și necesarul zilnic benefic organismului uman.

Vitamina D

Vitamina D este o vitamină liposolubilă esențială care poate fi produsă la nivelul pielii în urma expunerii adecvate la razele solare (după unii cercetători, între 5 și 30 de minute de două ori pe săptămână) și, de asemenea, preluată din alimentație. Printre alimentele cu conținut ridicat în vitamina D se numără peștele gras și uleiul de pește, stridiile, creveții, gălbenușul de ou, ficatul de vită, ciupercile și laptele fortificat.

Principalele forme de vitamină D cu importanță pentru om sunt vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (coleacalciferol).

Principalul rol al vitaminei D este de a menține nivelurile normale de sânge ale calciului și fosforului, fiind esențială pentru procesul de remodelare osoasă. Astfel, deficitul sever de vitamină D conduce la insuficiența mineralizării osului nou format, având drept consecință dezvoltarea rahitismului la copii și a osteomalaciei la adult.

Copil (1 an)

400 de unități

Adult

600 de unități

Femeie însărcinată

800 de unități

Senior (>50 ani)

800 de unități

Cauze ale deficitului de vitamina D

expunere insuficientă la soare;

aport alimentar inadecvat;

deficit de absorbție a vitaminei D la nivel intestinal (ciroză biliară, sindrom de intestin scurt, insuficiență pancreatică exocrină, boala Crohn, fibroză chistică, boala celiacă);

boli hepatice și renale ce reduc generarea formelor active de vitamină D;

pierderi crescute de vitamina D (sindrom nefrotic, dializă peritoneală);

unele medicamente: barbiturice, anticonvulsivante.

Cauze ale hipervitaminozei D

• aportul exagerat de suplimente;
• utilizarea simultană de calciu, vitamina D, ulei de pește și iradiere cu raze ultraviolet;
• caz de hipersensibilitate sau intoleranță la organismul individual la vitamina D.

Analize medicale de laborator recomandate: