Stimați pacienți. 

În contextul epidemiologic actual, o informare corectă, din canalele media oficiale, este importantă și necesară. 

Pentru a fi la curent cu ultimele informații oficiale avem rugămintea să accesați: stirioficiale.ro/informatii

În contextul epidemiologic actual și ținând cont de eforturile medicale care se efectuează la nivel mondial pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 nu trebuie să uităm că, de-a lungul anilor, populația s-a confruntat cu numeroase epidemii. Medicina a descoperit tratamente pentru eradicarea unor boli contagioase, Tifosul, Holera, Ebola, Malaria, Gripa Spaniolă și Variola fiind câteva dintre acestea.

Tuberculoza a reprezentat mult timp o problemă de sănătate publică, fiind în secolul XIX responsabilă pentru unul din trei decese din Europa.

În fiecare an, pe 24 martie, de Ziua Mondială a Tuberculozei, ONU organizează acțiuni de informare și educare a populației despre această boală, pentru a pune capăt epidemiei globale de tuberculoză.

Tema Zilei Mondiale a TB 2020 – „E timpul” – pune accent pe urgența de a transforma angajamentele asumate de liderii mondiali în acțiuni concrete:

• accesul la informare, prevenție și tratament;
• asigurarea resurselor financiare pentru tratamente;
• asigurarea fondurilor pentru cercetare;
• eliminarea stigmatizării și discriminării persoanelor cu TBC.

Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 58 de milioane de vieți începând cu anul 2000.

Tuberculoza (TB) este o boală infecto-contagioasă, provocată de bacilul Koch, denumit astfel după numele celui care l-a descoperit în 1882 – Robert Koch. Este produsă de bacteriile incluse în complexul Mycobaterium tuberculosis (M. tuberculosis, M. bovis şi M. africanum).

Infecţia tuberculoasă cuprinde atât forme active, cât şi latente; tuberculoza latentă se produce atunci când o persoană este expusă la M. tuberculosis, iar organismul controlează infecţia, dar nu reuşeşte să o eradicheze. Se estimează că aproximativ 10% din persoanele cu tuberculoză latentă vor progresa în cursul vieţii către o formă activă.

Transmiterea se face interuman, dar și de la animale la om, iar contaminarea se produce pe mai multe căi:

• pe cale aeriană, aproape totdeauna pentru bacilul Koch de tip uman. De la bolnavii de tuberculoză și produsele patologice ale acestora, germenii se pot transmite prin picăturile de salivă purtătoare de bacili, inhalate cu ușurință de către persoanele sănătoase, prin aerul atmosferic.
• pe cale digestivă, în țările unde tuberculoza bovină este frecventă. Transmiterea se face prin ingerarea unor alimente infectate (lapte, unt).
• în situații excepționale, boala poate fi transmisă cutanat, transplacentar, etc.

Conform statisticilor, în țara noastră boala este des întâlnită la persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 – 55 de ani și este o maladie a sexului masculin, 2 cazuri din 3 fiind bărbați.

În reactivarea infecției latente un rol important îl joacă factorii declanșatori cum ar fi: alcoolismul, malnutriția, ulcerul gastric, diabetul, infecția HIV, factorii psihoafectivi sau tratamentele imunodepresoare. Din acest motiv, diagnosticarea tuberculozei latente reprezintă o etapă importantă în prevenirea reactivării infecţiei în special la persoanele cu risc crescut.

Cum se manifestă tuberculoza? Care sunt simptomele tuberculozei?

 Debutul bolii este asimptomatic, boala putând fi descoperită întâmplâtor la un control radiologic sau poate avea un debut insidios, cu manifestări nespecifice greu de diferențiat de alte afecțiuni.

Pentru tuberculoza pulmonară manifestarea cea mai comună este tusea seacă acompaniată de astenie, inapetență, scădere ponderală, transpirații nocturne, stare subfebrilă sau chiar tuse cu sânge – hemoptizie.

Diagnosticul corect se stabilește pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice: reacția dermică la tuberculină – IDR-PPD, teste serologice – QuantiFERON, radiografia toracică, examenul microbiologic al sputei, aspiratului bronșic sau al altor produse patologice.

În Laboratoarele Synevo se efectuează testul QuantiFERON TB Gold Test. Acesta este un test dezvoltat de firma Cellestis Limited (Australia) și aprobat de FDA în mai 2005 ca test in vitro cu utilitate în diagnosticul infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis, atât pentru forma latentă, cât şi pentru cea activă. În Comunitatatea Europeană testul a fost certificat pentru a fi folosit în aceleaşi situaţii în care este indicat testul la tuberculină.

Ce recomandări există în cazul diagnosticului de tuberculoză?

• Orice persoană care prezintă simptome sugestive de tuberculoză trebuie să se prezinte la medic.
• Diagnosticarea și tratamentul se fac numai în unități medicale specializate.
• Tratamentul bolnavilor de tuberculoză este de minimum 6 luni și se face numai sub control medical.
• Orice caz de TB confirmat bacteriologic sau histopatologic ori cazul în care medicul pneumolog decide începerea tratamentului antituberculos, va fi anunțat de către medicul care a diagnosticat cazul sau care a inițiat tratamentul, în 48 de ore, la DPF (Dispensar de Pneumoftiziologie) pe al cărui teritoriu bolnavul are adresa stabilă.

Tratamentul etiologic este indispensabil și se face cu tuberculostatice care sunt antibiotice și chimioterapice active în tratamentul și profilaxia tuberculozei. Schemele terapeutice se fac cu asocieri de 2 – 3 medicamente pentru întârzierea instalării rezistenței și asigurarea unui tratament activ. Tratamentul se face numai cu supraveghere medicală și cu evaluarea permanentă a funcției hepatice și renale.

Tratamentul simptomatic și adjuvant se aplică pentru combaterea febrei, tusei, hemoptiziei și insomniilor.

În România, sistemul de sănătate este obligat să asigure tratament gratuit tuturor persoanelor care suferă de TBC. Sunt necesare acțiuni concrete pentru a preveni tuberculoza și pentru a eradica această maladie.

Asistent Universitar Dr. Antoanela Curici

Medic Primar Medicină de Laborator

Director Medical Synevo România

Referințe:

1. https://lege5.ro/Gratuit/geytonbxg4/anuntarea-inregistrarea-si-declararea-cazurilor-norma-metodologica?dp=gm4dqnjxgyyts – accesat la 4 martie 2020
2. https://srp.ro/tuberculoza.aspx – accesat la 4 martie 2020
3. https://www.who.int/news-room/campaigns/world-tb-day/world-tb-day-2020 – accesat la 4 martie 2020
4. https://www.synevo.ro/quantiferon-tbc-test/ – accesat la 5 martie 2020
5. https://www.lhl.no/globalassets/lhl-internasjonal/dokumenter/tuberculosis-brochure-tub-rumensk-_-print2017.pdf – accesat la 5 martie 2020
6. https://ec.europa.eu/health/newsletter/149/focus_newsletter_ro.htm – accesat la 5 martie 2020
7. Medicină Internă, Corneliu Borundel, Editura All, 2011
8. Patologie Medicală – Pneumologie, G. Bouvenot, B. Devulder, L. Guillevin, P. Queneau, A. Schaeffer, Institutul European 1998

Stimați pacienți,

În această perioadă dorim să vă fim alături și prin mesaje de acest tip, în care să vă prezentăm principalele campanii pe care le derulăm, testele din portofoliu, informații din domeniul medical, dar și informații despre activitatea noastră.

Vă invităm să citiți noul număr al revistei noastre „Sănătatea în focus”:

Celelalte numere ale revistei pot fi accesate aici.

Programările pentru analizele decontate de către Casa de Asigurări BUCUREȘTI, Casa de Asigurări ILFOV și CASAOPSNAJ, pentru luna aprilie 2020, se vor efectua, în baza biletului de trimitere de la medic, în funcție de data la care vor fi alocate fondurile de la Casele de Asigurări de Sănătate.

Programările, cât și recoltările se fac în limita bugetului alocat de către Casele de Asigurări.

Probele de urină și materii fecale pentru efectuarea analizelor decontate de către Casele de Asigurări vor fi predate în ziua recoltării. În caz contrar, aceste analize nu vor putea fie efectuate ulterior.

Nu se fac recoltări de probe pentru analize decontate de către Casele de Asigurări de Sănătate București, Ilfov și AOPSNAJ în centrul de recoltare Unirii.

Vă rugăm ca pentru mai multe informații suplimentare să mergeți în oricare centru de recoltare Synevo din București și Ilfov sau să apelați numărul de telefon 021 9666.

Pentru a afla datele de contact ale centrelor noastre de recoltare din București și județul Ilfov accesați link-ul: https://www.synevo.ro/laboratoare/

Informațiile primite de la cercetătorii și medicii din China, unde a fost descoperit noul coronavirus SARS-COV-2 și unde au fost diagnosticate primele cazuri de COVID-19, arată că unele persoane au un risc mai mare de a se îmbolnăvi:

• vârstnicii (peste 65 ani) – cu risc mare de a dezvolta complicații
• persoane care prezintă afecțiuni medicale cronice precum:
• boli cardiovasculare
• diabet
• boli pulmonare
• insuficiență renală cronică

În cazul infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 (COVID-19) acești pacienți au risc mai mare de a avea un prognostic sever. Unele studii sugerează că diabetul ar crește riscul de infecție de două până la trei ori, independent de prezența altor afecțiuni.

Cea mai mare rată a mortalității prin COVID-19 se înregistrează în cazul vârstnicilor (21,9%), bărbaților (4,7% comparativ cu 2,8% în cazul femeilor) și a celor cu alte comorbidități asociate.

Dacă persoanele fără alte boli cronice asociate au o rată a mortalității de 1,4%, în cazul celor care asociază comorbidități este mult crescută:

• 13,2%la pacienții cu boli cardiovasculare;
• 9,2%în cazul diabeticilor;
• 8,4%la cei cu hipertensiune arterială;
• 8%la pacienții cu boli respiratorii cronice;
• 7,6%la pacienții cu cancer.

Situația cazurilor COVID-19 din România

În România au fost confirmate, până acum (27.03.2020), 1292 de infecții cu coronavirus. 115 dintre pacienți au fost declarați vindecați.

Numărul deceselor cazurilor infectate cu coronavirus este de 25 persoane, toate cu afecțiuni preexistente de tipul diabet, obezitate, HTA, boli cardiovasculare asociate și insuficiență renală cronică.

Până la data de 24.03.2020, din datele analizate, 50% dintre decedați erau diagnosticați cu diabet.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 422 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de diabet. Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune metabolică cronică, caracterizată prin hiperglicemie persistentă. Cauzele apariției diabetului pot fi deteriorarea secreției de insulină și rezistența la acțiunile periferice ale acesteia. Hiperglicemia cronică, corelată cu celelalte probleme metabolice ale pacienților diabetici, poate afecta diverse sisteme și organe, ceea ce duce la dezvoltarea unor complicații invalidante sau care pot pune viața în pericol. Cele mai importante complicații cronice sunt cele microvasculare (retinopatie, nefropatie și neuropatie) și macrovasculare (boala coronariană, boala arterială periferică și boala cerebrovasculară).

Complicațiile acute includ hipoglicemie, cetoacidoză diabetică, stare hiperosmolară hiperglicemică și coma diabetică hiperglicemică.

COVID-19 și existența unui diagnostic asociat de diabet zaharat

 Pacienții cu diabet zaharat – în special cei a căror boală nu este bine controlată – sunt mai susceptibili la infecții bacteriene sau virale (gripa sau viroze de sezon). În acest context epidemiologic, probabilitatea de a contacta virusul SARS-COV-2 și de a dezvolta o infecție COVID-19 crește, iar capacitatea organismului de a combate o infecție este deja compromisă.

Pentru moment nu se cunosc diferențe de risc între diabetul de tip 1 și 2. Este important ca orice persoană, cu oricare tip de diabet să-și monitorizeze cu atenție glicemia, iar persoanele care au deja probleme asociate de sănătate să conștientizeze că sunt mai predispuse la contactarea virusului COVID-19.

Urmați recomandările sociale valabile pentru orice persoană în acest context epidemiologic:

• spălați-vă frecvent pe mâini și pe față
• stați acasă și evitați contactul cu alte persoane
• păstrați igiena spațiului în care vă aflați
• purtați o mască facială de unică folosință, dacă sunteți bolnav
• hidratați-vă corespunzător.

Dacă sunteți diagnosticat cu diabet și prezentați simptomele descrise pentru infecția cu virusul SARS-COV-2 luați legătura cu medicul dumneavoastră. Fiți pregătiți să comunicați frecvent cu medicul dumneavoastră și să:

• descrieți clar simptomele (febră, tuse, congestie nazală, greață, vărsături)
• vă monitorizați frecvent nivelul de glucoză în sânge
• monitorizați consumul de lichide ingerate.

Prin urmare, un bun control al glucozei serice poate fi esențial în reducerea riscului și a gravității infecției.

Asistent Universitar Dr. Antoanela Curici

Medic Primar Medicină de Laborator

Director Medical Synevo România

Referințe:

1. https://raportuldegarda.ro/articol/boli-cardiovasculare-diabet-evolutie-severa-covid-19/
2. https://www.diabetes.org/coronavirus-covid-19
3. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/informatii-oficiale-despre-coronavirus-in-romania-1266261
4. https://www.medscape.com/viewarticle/927044
5. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prepare/prevention.html
6. https://www.endocrineweb.com/conditions/diabetes/diabetes-covid-19

 30 martie 2020 – Medicover, companie internațională de servicii de sănătate și diagnostic listată la Bursa din Suedia – Nasdaq Stockholm – a prezentat o serie de măsuri pentru securizarea afacerii în contextul răspândirii Covid-19 și a extinderii nivelului restricțiilor publice. Astfel, Consiliul de Administrație al companiei a recomandat Adunării Generale a Acționarilor să nu mai ofere dividende și a decis diminuarea investițiilor. Grupul dispune deja de fonduri de peste 200 de milioane de euro din linii de credit neutilizate. Dată fiind reducerea investițiilor, grupul are suficientă lichiditate pentru a gestiona un scenariu de declin chiar mai lung decât cel prevăzut inițial.

 Grupul se așteaptă ca la nivel internațional veniturile și profitul operațional din primul trimestru să rămână în linie cu așteptările inițiale. Pentru al doilea trimestru, compania estimează venituri similare celor din perioada echivalentă a anului anterior, însă un profit operațional mai mic, influențat de restricțiile publice. În al treilea trimestru, grupul se așteaptă, însă, la o revenire treptată. Medicover a emis recent și o previziune privind evoluția pentru următorii trei ani, planurile nefiind afectate, ceea ce denotă o încredere în capacitatea de revenire și atingerea obiectivelor pe termen mediu.

 „Ne confruntăm cu o situație fără precedent. Trebuie să ne adaptăm din mers. Inovația este astăzi elementul cheie pentru a putea depăși aceste momente de impas. De aceea, Medicover a dezvoltat un nou serviciu – MediCall – adaptat la noua realitate. Oferim pacienților noștri întâlniri video cu medici pentru opinii specializate, acoperind, pentru început, 12 specialități cu peste 100 de medici. Imediat ce cadrul legislativ ne va permite, vom integra toate specialitățile disponibile. Vom continua să dezvoltăm astfel de servicii cheie cu aplicabilitate digitală, având ca prim obiectiv îmbunătățirea experienței pacienților”, a declarat Radu L. Gorduza, director general Medicover România.  

  „Am depus toate eforturile pentru a menține deschise în toată această perioadă centrele de recoltare și laboratoarele din rețeaua Synevo. Investițiile realizate de-a lungul timpului  în echipamente automatizate, în extinderea rețelei și în procesul de digitalizare se dovedesc extrem de utile în această perioadă și ne vor  permite să rămânem alături de pacienți”, a declarat Laurențiu Luca, director general Synevo România.

  Medicover la nivel global dispune de fonduri de peste 200 de milioane de euro din linii de credit neutilizate. Dată fiind reducerea investițiilor, grupul va avea suficientă lichiditate pentru a gestiona un scenariu de declin mai lung decât cel prevăzut inițial. La finalul anului 2019 Medicover a atras din piață fonduri cu rambursare pe termen lung în valoare de 140 milioane euro.

Medicover a înregistrat anul trecut o creștere a veniturilor cu 25,7%, până la 844,4 milioane euro. Veniturile cumulate din România au crescut în 2019 cu 26,9% până la 119,1 milioane euro. Divizia de Servicii Medicale a avansat în România în 2019 cu 45% până la 59,6 milioane euro, în timp ce evoluția diviziei de Servicii de Diagnostic a fost de 12,9% până la 59,5 milioane euro.

De 13 ani, ziua de 2 aprilie reprezintă Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului.  Națiunile Unite au declarat această zi încă din 2007, o zi marcată în întreaga lume prin evenimente și activități educaționale ce au ca scop creșterea înțelegerii și acceptării persoanelor cu autism.

În  contextul actual, organizațiile implicate în acțiuni pentru suportul persoanelor diagnosticate cu autism și al familiilor acestora au luat măsuri suplimentare. Izolarea socială poate fi o problemă pentru persoanele de orice vârstă, mai ales pentru copiii cu autism.

Ce este autismul?

Tulburările din spectrul  autist (TSA) reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări  de neurodezvoltare, afectând aproximativ 1 din 59 de copii. TSA are o etiologie extrem de heterogenă fiind implicați atât factori de mediu cât și genetici.

Când a fost descris pentru prima dată autismul, s-a emis ipoteza că ar fi o afecțiune cauzată de mediu. Decenii de cercetare au relevat de atunci că autismul este o afecțiune genetică extrem de heterogenă și extrem de complexă. Chiar dacă s-au făcut progrese mari în identificarea a sute de gene de risc, se cunosc foarte puține despre diferitele tipuri de modificatori genetici care pot exacerba sau ameliora severitatea bolii.

Astfel de modificatori ar putea include:

• factori epigenetici;
• modificatori legați de sex;
• variații cromozomiale individuale;
• mutații cu impact dublu sau factori de mediu.

TSA de cauză genetică are la bază o varietate extrem de mare de cauze putând fi determinate atât de variante genetice moștenite, cât și de variante de novo. În ultimul deceniu, sute de gene au fost identificate ca având efecte în:

• deficiențe grave în comunicare;
• tulburări cognitive și de comportament pe care pacienții cu TSA le resimt adesea.

De asemenea, există mulți factori modulatori ai variantelor genetice care pot modifica căile de semnalizare neuronale convergente, afectând rețelele de comunicare neuronale.

Creșterea semnificativă a prevalenței tulburărilor din spectru autist evidențiată în ultimii ani este parțial atribuibilă atât creșterii gradului de conștientizare, cât și a evoluției criteriilor Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM), de la o formă de schizofrenie din 1952, la un diagnostic de bază care acoperă un spectru de tulburări în prezent (Zeldovich, 2018). Schimbarea peisajului factorilor necesari diagnosticului face dificilă cuantificarea creșterii reale a prevalenței.

În prezent, contribuția factorilor genetici în determinismul autismului este estimată a fi de 40-80%.

Factorii de mediu – care acționează probabil prin reglare epigenetică ca mecanism major – intervin în restul riscului. Sute de factori de mediu potențiali au fost sugerați să contribuie la risc, cum ar fi vârsta parentală crescută (în special paternă), complicații sau infecții materne în timpul sarcinii sau expunerea prenatală la anticonvulsivante.

Există tratament pentru autism?

Descifrarea cât mai exactă a etiologiei și a mecanismelor care stau la baza manifestărilor din spectru autist sunt esențiale pentru dezvoltarea unor terapii personalizate eficiente. Prin terapie, copilul învaţă, într-un mod structurat, cum să vorbească, cum să se comporte, cum să fie independent.

Deși mecanismele moleculare de acțiune ale genelor implicate în etiologia TSA nu sunt momentan pe deplin elucidate, confirmarea cauzei genetice în urma testării moleculare este importantă pentru stabilirea unei terapii adecvate a pacientului, precum și pentru sfatul genetic în evaluarea riscului de recurență.

Testele genetice pot avea un rol util în:

• depistarea precoce a autismului la copil;
• instaurarea terapiei specifice cu beneficii majore asupra dezvoltării ulterioare.

Se estimează că între aproximativ 50% din cazurile de TSA prezintă modificări genetice asociate. Studii recente au arătat că semnele precoce ale autismului apar la nivelul creierului începând cu vârsta de 6 luni, sugerând astfel că inițierea timpurie a măsurilor terapeutice are un impact major asupra dezvoltării ulterioare a copilului.

Datorită fenotipului genetic extrem de diversificat al pacienților, medicina personalizată poate fi o cale viitoare pentru un tratament maxim eficient. Algoritmi comprehensivi de teste genetice – cum ar fi un microarray/ cariotip molecular cu loci de risc identificați (SNP array) și secvențierea genelor candidat – ar putea fi o soluție convenabilă și rentabilă pentru determinarea etiologiei genetice.

În mod alternativ, terapiile pot fi dezvoltate pentru a aborda fenotipurile convergente ale bolii care cuprind etiologii genetice multiple.

Șef Lucrări Dr. Viorica Rădoi

Medic Primar Genetică Medicală

Coordonator Departament Genetică Medicală, Synevo România

Referințe:

1. https://www.helpautism.ro/autism/despre-autism

2. https://www.autismspeaks.org/covid-19-information-and-resources

Cea mai mare îngrijorare a acestor zile este provocată de COVID-19, infecția produsă de SARS-Cov-2, noul coronavirus apărut în Wuhan, China anul trecut.

Având în vedere rapiditatea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și incidența crescută a COVID-19 anumite categorii de persoane (bolnavii cronici sau gravidele) pot deveni categorii vulnerabile în fața infecției.

Riscurile expunerii gravidelor la acest nou tip de infecție nu sunt în totalitate cunoscute, numeroase date fiind în curs de actualizare. 

Pe baza studiilor publicate, femeile gravide nu prezintă un risc mai mare de a contacta virusul SARS-CoV-2 decât populația generală și nici nu există dovezi care să sugereze un risc crescut de avort în comparație cu alte infecții virale. Ceea ce știm este că sarcina, într-un procent redus, poate modifica modul în care organismul răspunde la infecții virale severe.

Informațiile disponibile până în acest moment arată că femeile însărcinate nu dezvoltă simptome mai grave decât alți adulți sănătoși care contactează infecția cu noul coronavirus. Se așteaptă ca marea majoritate a femeilor însărcinate să aibă doar simptome ușoare sau moderate de răceală/gripă.

Ce efect va avea noul coronavirus asupra copilului meu dacă sunt diagnosticată cu COVID-19?

Studiile publicate în China au arătat că nu există transmitere verticală, deci virusul SARS-CoV-2 nu se transmite de la mamă la copil în timpul sarcinii sau nașterii.

Unii copii născuți din mame ce prezentau simptome de COVID-19 s-au născut prematur, însă nu a fost demonstrată științific relația de cauzalitate între infecția cu virusul SARS-Cov-2 și declanșarea precoce a travaliului.

Nu s-au raportat cazuri care să semnaleze că infecția cu virusul SARS-COV-2 ar putea determina apariția unor deficiențe în dezvoltarea copilului.

Este important să subliniem că în toate cazurile raportate de nou-născuți infectați cu noul coronavirus evoluția a fost una favorabilă.

Da. Nu există dovezi care să ateste că virusul poate fi transmis prin laptele matern, iar beneficiile alăptării depășesc riscurile potențiale ale transmiterii virusului.

Principalul risc la alăptare este contactul strâns între mamă și copil, deoarece prin tuse sau strănut se pot elibera picături ce conțin particule virale, ceea ce ar putea duce la infecția copilului după naștere.

În cazul alăptării la sân, se recomandă următoarele precauții:

• Spălați-vă mâinile înainte de a atinge copilul, pompa de sân sau biberoanele.
• Încercați să evitați tusea sau strănutul în timp ce îl hrăniți la sân.
• Luați în considerare purtarea unei măști pentru față în timpul alăptării.
• Urmați recomandările pentru curățarea, sterilizarea pompelor și a biberoanelor după fiecare utilizare.

Ce teste trebuie să fac dacă sunt suspectă de COVID-19?

Pe durata sarcinii veți fi monitorizată de către medicul dumneavoastră ginecolog care vă va indica analizele medicale conform trimestrului de sarcină în care vă aflați.

Dacă prezentați simptome de COVID-19 sau dacă ați intrat în contact cu pacienți confirmați cu noul coronavirus, vă rugăm să discutați cu medicul dumneavoastră și să informați autoritățile la numerele indicate (telverde 0800 800 358 sau 112 pentru urgențe). Rămâneți izolată la domiciliu.

Medicul dumneavoastră va decide necesitatea efectuării testului pentru identificarea virală prin metoda rRT-PCR (reacție de polimerizare în lanț), conform protocolului impus de OMS și respectând regulile DSP-ului (Direcției de Sănătate Publică).

Dr. Olivia Ilie

Medic Specialist Medicină de Laborator

Șef Laborator Synevo Sibiu

Referințe:

1. https://www.rcog.org.uk/en/guidelines-research-services/guidelines/coronavirus-pregnancy/covid-19-virus-infection-and-pregnancy/
2. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/need-extra-precautions/pregnancy-breastfeeding.html#anchor_1584169262

Noul coronavirus (2019-nCoV) s-a răspândit rapid în întreaga lume și a determinat declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, la 11.03.2020.  

Într-o lucrare publicată la sfârșitul lunii martie în SUA, cercetătorii americani de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), din dorința de a înțelege mai bine diferențele semnificative înregistrate în ratele de creștere ale cazurilor Covid-19 raportate în diferite țări, au încercat sa vadă daca virusul 2019-nCoV, asemănător celui gripal, este influențat de starea vremii și dacă poate fi numit sezonier.

1. Date meteorologice: s-au obținut date meteorologice folosind informațiile înregistrate prin „worldmet” începând cu 20 ianuarie 2020 și până la 19 martie 2020. Au fost notate temperatura, umiditatea relativă și viteza vântului cu o frecvență de 15 minute și s-au utilizat valorile medii zilnice. De asemenea, cercetătorii americani au calculat umiditate absolută (AH) folosind ecuația lui Clausius Clapeyron.

Pentru Australia, China, Canada și SUA, datele meteorologice au fost obținute la nivel de provincie/ stat, iar pentru restul analizei, datele au fost obținute la nivel de țară. Pentru fiecare țară/ stat, au fost descărcate datele meteorologice de la stațiile existente pe cel mai aglomerat aeroport, pentru a putea avea o imagine asupra stării vremii din repectiva țară/ stat (de exemplu, aeroportul Logan pentru Massachusetts, SUA și aeroportul Icheon din Coreea de Sud).

2. Cazurile confirmate de Covid-19: numărul cazurilor confirmate Covid-19 pentru fiecare țară și stat (unde au fost disponibile) au fost descărcate din Centrul de Resurse pentru Coronavirus al Universității John Hopkins pe 19 martie 2020.

În analiză s-au luat în calcul și alți factori care au influențat aceste date: testarea, densitatea populației, structura comunității, dinamica socială, politicile guvernamentale de sănătate publică, conectivitatea globală, rezistența virusului în aer și pe suprafețe, capacitatea de reproducere a virusului.

3. Relația dintre cazurile Covid-19 și starea vremii:

Cercetătorii au împărțit datele obținute în 6 grupuri:

• grupul 1 – 20 ianuarie 2020 – 31 ianuarie 2020;
• grupul 2 – 1 februarie 2020 – 10 februarie 2020;
• grupul 3 – 10 februarie 2020 – 20 februarie 2020;
• grup 4 – 21 februarie 2020 – 29 februarie 2020;
• grup 5 – 1 martie 2020 – 10 martie 2020;
• grupul 6 – 11 martie 2020 – 21 martie 2020.

Pentru fiecare interval, cercetătorii au obținut numărul de cazuri noi confirmate de Covid-19 și au analizat datele meteorologice ale tuturor țărilor/ statelor din care au fost extrase informațiile necesare pentru a descoperi orice model de corelație între focarul 2019-nCoV și vreme.

Concluziile studiului

Cercetătorii au plecat de la premisa că țările care înregistraseră cele mai ridicate ritmuri de creștere în răspândirea Covid-19 în februarie și martie 2020 (Italia, Iran, Coreea de Sud, precum și statele americane New York și Washington) prezentau modele meteorologice similare (temperaturi medii între 3 și 10°C ) cu zonele din China (Hubei și Hunan) unde s-a răspândit inițial Covid-19.

În același timp, țări cu o climă mai umedă și mai caldă (Singapore, Malaezia, Thailanda, precum și alte țări din Asia de Sud-Est) prezentau o rată de creștere mai mică. De asemenea, în SUA, New York și Washington (state nordice cu o climă mai rece) aveau rate de creștere mult mai mari comparativ cu Texas, New Mexico și Arizona (state sudice cu temperaturi mai calde). Chiar și în cazul Californiei, care se întinde pe o zonă climatică largă, numărul de cazuri în nordul Californiei era, la data documentării studiului, dublu decât cel înregistrat în California de Sud.

Primul element luat în considerare a fost cel al numărului de teste Covid-19 efectuate și posibila legătură dintre acestea și numărul de cazuri Covid-19 declarate. Datele colectate de oamenii de știință arătau că 83% din testările la nivel global pentru identificarea cazurilor de Covid-19 fuseseră efectuate în China, Europa și SUA,  țări non-tropicale (aflate la nord de paralela 30). La o primă vedere, s-a plecat de la premisa că este posibil ca numărul mic de cazuri Covid-19 declarate în unele țări aflate la sud de paralela 30 (India, Pakistan, Indonezia, alte țări africane) să fie legat de faptul că acestea nu au făcut suficiente testări pentru a identifica răspândirea la nivel național a Covid-19.

Cu toate acestea, chiar și în lipsa unui număr mare de teste pentru populație, în cazul în care virusul s-ar fi transmis la câteva mii de oameni, este de presupus că o parte dintre ei, prezentând simptomele infectării cu Covid-19, ar fi apelat la sistemele de sănătate existente în aceste țări, până la nivelul în care guvernele ar fi fost forțate să recunoască starea de fapt și astfel datele să fie făcute publice. În plus, multe alte țări aflate în aceeași zonă tropicală și care declaraseră, de asemenea, o rată de răspândire a Covid-19 mai mică (Singapore, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Australia, Qatar, Taiwan sau Hong Kong) au efectuat în fapt, mult mai multe teste Covid-19 raportate la un milion de oameni decât SUA, Italia, Spania și alte țări europene ce aveau o rată declarată mult mai mare.

Pe de altă parte, oamenii de știință au luat în calcul dacă numărul mare Covid-19 din China, SUA și țările europene poate fi legat de mobilitatea umană existentă între acestea și China (producător manufacturier global cu care aveau contacte economice puternice). În același timp însă, China înregistra o mobilitate umană semnificativă și cu restul țărilor din Asia de Sud-Est, zonă în care răspândirea Covid-19 a fost limitată. În cazul unor țări din această ultimă zonă, precum Hong Kong, Singapore și Taiwan, structurile de sănătate robuste și masurile de carantină în vigoare (dezvoltate după epidemia SARS din 2003) ar fi putut explica numărul redus de infectări Covid-19 chiar și în cazul mobilității umane dintre aceste țări și China. Alte țări care nu dispuneau însă, de structuri de sănătate similare (Malaezia, Thailanda, Filipine sau Cambodgia) au declarat de asemenea, mai puține cazuri de Covid-19. Ca urmare, oamenii de știință de la MIT au afirmat că atât mobilitatea redusă cu China, cât și existența unei structuri de sănătate puternice nu justifică numărul mic de cazuri Covid-19 declarate de țările din zona tropicală a Asiei de Sud-Est.

Până la data de 11 martie 2020, 90% din cazurile de Covid-19 au fost înregistrate în zone cu temperaturi mai mici de 11°C, iar analiza datelor a arătat că este posibil ca temperatura să joace un rol important în răspândirea virusului, temperaturile înalte contribuind la limitarea răspândirii acestuia. În același timp, între 10 martie și 21 martie, aproape 10,000 de noi cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în zone cu temperaturi cuprinse între 16 și 18°C. Acest fapt limitează prezumția că o creștere în temperatură va reduce răspândirea Covid-19. Cu toate acestea, cercetătorii americani consideră că este posibil să se înregistreze o descreștere a numărului de cazuri de Covid-19 pe măsură ce temperatura va crește, ca urmare a încălzirii vremii, iar numărul de noi cazuri înregistrate în intervalul de temperatură 16-18°C nu ar trebui să determine refuzul oamenilor de știință de a explora pe mai departe relația de cauzalitate dintre acestea.

Cele 10,000 noi cazuri apărute în ultima perioadă studiată, în care s-au înregistrat temperaturi de 16-18°C, îi determină pe cercetătorii americani să considere că un posibil impact al creșterii temperaturii asupra răspândirii Covid-19 în nordul SUA și în Europa nu va fi observat mai devreme de o lună și jumătate, de vreme ce în majoritatea orașelor mari din aceasta zonă temperaturile medii din lunile aprilie și mai se situează sub 20°C. Mai mult, deoarece în experimentele efectuate în laborator, virusul Covid-19 a rezistat mai multe zile pe suprafețe de plastic și metal în condiții de temperatură medie cuprinsă între 21-23°C și nivel de umiditate de 40%, este necesar să se evite în continuare la nivel global adunările publice cu un număr mare de participanți atât în spații închise, cât și deschise.

Pe baza datelor existente până la momentul încheierii studiului, cercetătorii americani au concluzionat că virusul 2019-nCoV se răspândește rapid în zone care înregistrează o umiditate absolută mai mică de 10 g/m³. Acest fapt are implicații serioase în înțelegerea răspândirii ulterioare a Covid-19 în SUA și Europa, de vreme ce în multe dintre regiunile aflate în aceste zone putem întâlni doar rar, în scurte perioade din iulie și august, o umiditate a aerului mai mare de 10 g/m³. În același timp, dacă noile date ce vor fi culese în lunile aprilie și mai vor reconfirma intervalul de umiditate absolută prolific pentru răspândirea Covid-19 (între 4 și 9 g/m³), atunci se poate trage concluzia că țările care vor fi afectate de sezonul musonic, ce va aduce o umiditate mai mare de 10 g/m³, vor înregistra o reducere a evoluției epidemiei ca urmare a factorilor climatici.

Chiar dacă numărul cazurilor confirmate a fost preluat direct din înregistrările OMS, mai multe țări nu au raportat toate cazurile și au adoptat strategii și politici diferite de sănătate publică. De exemplu, în timp ce Coreea de Sud a făcut teste pe scară largă pentru identificarea potențialilor subiecți pozitivi 2019-nCoV, inclusiv oamenilor asimptomatici, pentru a reduce transmiterea virusului, SUA, Marea Britanie, Japonia și alte câteva țări au decis să testeze doar indivizii cu simptome sau care au intrat în contact cu oameni depistați pozitiv.  Această abordare poate duce la cazuri nedetectate și, prin urmare, chiar dacă există un număr mai mare de pacienți pozitivi 2019-nCoV, aceștia pot rămâne nedepistați și pot continua să contribuie la  transmiterea virusului către cei mai vulnerabili din populație.Viteza de transmitere în aer liber versus în incinte, precum și transmiterea directă versus cea indirectă nu sunt, de asemenea, foarte bine înțelese, iar impactul legat de mediu este aplicabil doar pentru transmiterea în aer liber.

Cercetătorii ne sfătuiesc să ne concentrăm foarte mult pe respectarea măsurilor de carantină corespunzătoare, chiar dacă au identificat impactul vremii asupra creșterii ratei de răspândire a virusului, deoarece aceste măsuri s-au dovedit a fi eficiente în limitarea transmiterii virusului 2019-nCoV și pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

Pe lângă vreme, există și alți câțiva factori care ar putea juca un rol important în numărul de cazuri afectate din orice regiune: densitatea populației, politicile publice de sănătate, structurile politice și sociale, calitatea asistenței medicale, intervenția medicală și conexiunile globale. Este necesar ca acești factori să fie incluși în cercetările ulterioare prin utilizarea modelării de serii temporale și înțelegere aprofundată (Deep Learning). 

Stimați pacienți. 

În contextul epidemiologic actual, programul centrelor Synevo a fost ajustat, iar unele locații au fost închise temporar.  

Pentru noi, Synevo, sănătatea pacienților și a angajaților noștri este cea mai importantă. În această perioadă dificilă, susținem și aplicăm măsurile implementate de autoritățile române si vă asigurăm că am luat toate măsurile de protecție necesare pentru această situație specială.

Știm că există cazuri în care analizele medicale nu pot fi amânate, de aceea, locațiile de mai jos rămân la dispoziția pacienților:

• Alba Iulia: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Arad – Banu Mărăcine: Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Bacău – Str. Mărășești:  Program de lucru: L-V: 07.30 – 13.00; Program de recoltare: L-V: 07.30 – 12.00;
• Bacău – Str. 9 mai: Program de lucru: L-V: 07.30 – 13.00; Program de recoltare: L-V: 07.30 – 12.00;
• Baia Mare: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Botoșani – Marchian: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.30 – 10.00;
• Brăila – Călărașilor: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Brăila – Dorobanților: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 11.00;
• Brașov – Str. Aurel Vlaicu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 15.00, S: 08.00 – 12.00;  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.30, S: 08.00 – 11.00; 
• Brașov – B-dul 15 noiembrie: Program de lucru: : L-V: 07.00 – 13.00; 
  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Brașov – Str. Hermann Oberth: Program de lucru: : L-V: 07.00 – 13.00; 
  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• București – Grozovici: Program de lucru: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 12.00; 
• București – Plevnei: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00;  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• București – Mihalache: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Caramfil 1: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – 16 februarie: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Fundeni: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Lizeanu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Pantelimon: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București –  Nerva Traian: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – I.O.R: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Piata Muncii: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Dristor: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Unirii: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• București – Olteniței: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• București – Sebastian: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Drumul Taberei 1: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00;  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• București – Drumul Taberei 2: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00;  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• București – Veteranilor: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Ghencea: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• București – Pipera: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Buzău – Marghiloman: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Câmpia Turzii:  Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Chiajna – Central Lab: Program de lucru: L-V: 08.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 08.00 – 13.00;
• Cluj Napoca – Moților: Program de lucru: L-V: 07.00 – 19.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 19.00, S: 08.00 – 12.00; 
• Cluj Napoca – Mănăștur: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30; 
• Cluj Napoca – Mărăști: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Cluj Napoca – Zorilor: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Constanța – Policlinica nr. 1: Program de lucru: L-V: 09.00 – 13.00, 
  Program de recoltare: L-V: 09.00 – 13.00;
• Constanța – Policlinica nr. 2: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;  Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 11.30;
• Constanța – Tomis 3: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.30, S: 08.00 – 11.30;
• Constanța – Academia Navală: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.30, S: 08.00 – 11.30;
• Craiova – Str. Alexandru Macedonski: Program de lucru: L-V: 07.00 – 17.00, S: 08.00 – 13.00; Program de recoltare:  L-V: 07.00 – 17.00, S: 08.00 – 12.00;
• Craiova – Calea București (Rotonda): Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Craiova – Str. Tabaci: Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Drobeta Turnu Severin: Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Florești: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Focșani: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00- 13.00, S: 07.00 – 10.00; 
• Galați – B-dul George Coșbuc: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 11.00;
• Galați – Micro 18: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Galați – Mazepa: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Iași – Lăpușneanu: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.30 – 13.00;
• Iași – Tătărași: Program de lucru: L-V: 07.30 – 13.00, S: 07.30 – 12.30; Program de recoltare: L-V: 07.30 – 13.00, S: 07.30 – 12.00;
• Iași – Păcurari: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.30 – 13.00;
• Iași – Ștefan cel Mare și Sfânt: Program de lucru: L-V: 07.30 – 13.00, S: 07.30 – 12.30; Program de recoltare: L-V: 07.30 – 13.00, S: 07.30 – 12.00;
• Mangalia – Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare:  L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 11.30;
• Medgidia: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare:  L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 11.30;
• Năvodari: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare:  L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 11.30;
• Oradea – Magheru: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Piatra Neamț: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.30 – 13.00;
• Pitești – Dr. Victor Babeș: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• Pitești – Teiuleanu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 08.00 – 12.00;
• Pitești – Crețulescu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Ploiești – Gheorghe Doja: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 07.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 11.00;
• Ploiești – Malu Roșu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Ploiești – Republicii Nord: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 07.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 11.00;
• Rădăuți – Putnei: Program de lucru: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 13.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 12.00;
• Râmnicu Vâlcea – Calea lui Traian: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, S: 07.00 – 12.00; Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00, S: 07.00 – 11.00;
• Râmnicu Vâlcea – B-dul Tineretului: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.30;
• Satu Mare – Str. Prahova: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00, S: 07.00 – 12.00;
• Satu Mare – Piata Libertății: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Sibiu – Calea Dumbrăvii: Program de lucru: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 14.00, S: 08.00 – 12.00;
• Sibiu – Bâlea: Program de lucru: L-V: 07.00 – 13.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 11.30;
• Slatina – Str. Independenței: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Suceava – Mărășești: Program de lucru/ recoltare: L-V: 08.00 – 13.00;
• Târgoviște: Program de lucru: L-V: 07.00 – 14.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Târgu Jiu: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Timișoara – Str. Simion Bărnuțiu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare:L-V: 07.00 – 12.00, S: 08.00 – 12.00;
• Timișoara – Tudor Vladimirescu: Program de lucru: L-V: 07.00 – 12.00, S: 08.00 – 12.00, Program de recoltare: L-V: 07.00 – 12.00, S: 08.00 – 12.00;
• Timișoara – Teiului: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Timișoara – Martirilor: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Timișoara – Cetății: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 12.00;
• Tulcea: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.00 – 13.00;
• Vaslui: Program de lucru/ recoltare: L-V: 07.30 – 13.00

Vă mulțumim pentru înțelegere!

Program special Paște 2020

În contextul răspândirii virusului SARS-COV-2 în întreaga lume, testarea pentru a depista cazurile de infecție a devenit o preocupare pentru toate țările. La nivel mondial, pot fi identificate politici diferite adoptate pentru testarea populației.

Testarea în laboratoarele de stat vs. în laboratoarele private

Conform protocolului OMS, laboratoarele agreate pentru efectuarea testărilor cu scopul identificării virusului SARS-COV-2 trebuie să asigure procedurile de biosiguranță, practicile și fluxul operațional adecvate pentru manipularea acestor microorganisme.

La nivel european, cea mai mare parte a testelor pentru depistarea infecției cu SARS-COV-2 se efectuează în laboratoarele de stat. Țări precum Italia, Suedia sau Spania acceptă testarea doar în aceste laboratoare. În țări ca Franța și Germania, testarea se poate efectua și în laboratoarele private, întrucât acestea pot gestiona volume mari de teste, însă este nevoie ca pacienții să primească o recomandare de la medic. În România, prelevarea probelor biologice pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 se efectuează conform Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) stabilită de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. În acest moment, recomandările de testare au la bază recomandările Centrului European de Control al Bolilor și se referă la persoanele simptomatice. Prelucrarea probelor poate fi făcută și în laboratoare private desemnate de către aceeași autoritate.

Fig. 1: Testele pentru depistarea infecției SARS-COV-2 efectuate în laboratoarele de stat vs. cele efectuate în laboratoarele private, în Europa (Sursa: https://www.healthcarebusinessinternational.com/private-sector-covid-19-testing-is-limited/)

Testarea pe scară largă vs. testarea pacienților simptomatici

Politicile privind testarea diferă și în privința persoanelor care sunt considerate eligibile pentru testare. Unele state, precum Marea Britanie, aleg să testeze doar pacienții care au simptome semnificative și care sunt spitalizați. Prin contrast, țări precum Germania practică testarea inclusiv pentru pacienții cu simptome ușoare. Astfel de abordări diferite fac ca o eventuală comparație a respectivelor rate de mortalitate înregistrate în diverse țări să nu fie întodeauna relevantă.

Fig. 2: Numărul de teste efectuate, raportat la un million de locuitori, în diverse țări din lume (Sursa: https://www.statista.com/chart/21108/covid-19-tests-performed-per-million-of-the-population/)

Pe lângă abordarea privind testarea populației, sunt și alte aspecte care pot influența înregistrarea unei rate de mortalitate mai mari sau mai mici:

• Factori demografici, precum rata de îmbătrânire a populației;
• Modul în care sunt raportate decesele – de exemplu, în țările unde doar o mică parte din populație este testată, este posibil ca unele decese să nu fie identificate ca provocate de SARS-CoV2.

În absența testării masive a populației, testarea aleatorie poate fi și ea utilă pentru a obține o imagine corectă în privința numărului real de îmbolnăviri, luând în considerare cazurile asimptomatice. Astfel, ar putea fi înțeles cât de răspândită este infecția cu SARS-CoV2 în rândul populației și care este rata de mortalitate reală.

În acest moment nu există protocoale la nivelul țărilor pentru testarea aleatorie. Au existat încercări în Spania, dar au eșuat din cauza testelor rapide, care au un grad de acuratețe redus, generând multe rezultate fals pozitive. În Norvegia a fost ridicată problema testării aleatorii, însă nu a fost lămurit dacă oamenii pot să fie obligați să accepte testarea.

Tendințe în testare

Pe măsură ce crește numărul cazurilor de infectare cu SARS-CoV2, există țări care măresc gradual numărul testelor efectuate. Alte state, precum Franța și Marea Britanie, înregistrează o creștere moderată a numărului de teste, deși cazurile de îmbolnăvire sunt într-o continuă evoluție.

Fig. 3: Creșterea numărului de teste efectuate, raportat la un million de locuitori, în perioada 24.02-27.03.2020, pentru o serie de țări din Europa (Sursa: https://www.healthpolicy-watch.org/covid-19-testing-trends-globally-regionally/)

Un alt aspect important este capacitatea efectivă de testare, luând în calcul atât laboratoarele private, cât și cele publice. În Germania, de exemplu, în perioada 02.03-29.03.2020, numărul laboratoarelor care efectuau teste pentru SARS-CoV2 a crescut de la 48 la 97, iar numărul de teste efectuate, de la 36,000 la 314,000. Pentru divizia de Servicii de Diagnostic Medicover din Germania, capacitatea de testare din săptămâna 23-29.03 a fost de 21,000 de teste, iar procentul testelor pozitive s-a ridicat la 4.95%.

Politicile abordate de diverse țări privind testarea pentru SARS-CoV2 pot îngreuna realizarea unor comparații în ceea ce privește evoluția numărului de îmbolnăviri. De asemenea, rata de mortalitate a virusului SARS-CoV2 rămâne un subiect complex. Este posibil ca diverse țări să înregistreze rate de mortalitate diferite nu pentru că ar fi luat măsuri mai mult sau mai puțin eficiente în lupta cu virusul, ci pentru că au adoptat politici diferite privind testarea și raportarea deceselor.

Surse:

1. https://theconversation.com/coronavirus-country-comparisons-are-pointless-unless-we-account-for-these-biases-in-testing-135464
2. https://www.healthcarebusinessinternational.com/private-sector-covid-19-testing-is-limited/
3. https://www.statista.com/chart/21108/covid-19-tests-performed-per-million-of-the-population/
4. https://www.healthpolicy-watch.org/covid-19-testing-trends-globally-regionally/

Testul Covid-19 a devenit în ultimele săptămâni, testul în jurul căruia am ajuns să ne raportăm viața. Pentru cei care nu au avut încă nevoie sa îl facă, este testul care ne reamintește că trăim o situație unică ce ne obligă să ne schimbăm existența cotidiană până la reinventare. Pentru ceilalți însă, testul Covid-19 reprezintă un prag major.

Pentru medicii și personalul medical din linia întâi, reprezintă pragul dintre incertitudine și certitudine. De o parte incertitudinea legată de sănătatea pacienților și a lor personală. De cealaltă parte, certitudinea unei scheme de tratament ce trebuie urmată pentru a salva o viață.

Pentru cei care au fost în contact cu un pacient infectat, testul Covid-19 reprezintă pragul dintre îngrijorare și ușurare. De o parte îngrijorarea că întregul univers personal se poate schimba în doar câteva zile. De cealaltă parte, ușurarea de a ști că nu vei avea încă de dus o bătălie grea și că te poți reîntoarce la cei dragi pentru a-i strânge în brațe.

Pentru cei bolnavi, testul Covid-19 reprezintă pragul între deznădejde și speranță. De o parte deznădejdea de a nu afla decât prea târziu ce ți se întâmplă. De cealaltă parte, speranța de a afla cât mai repede ce se întamplă cu tine pentru a putea avea șanse mai mari de a lupta cu boala și a te întoarce la cei dragi.

Pentru colegele noastre de la Laboratul Central Synevo, soții și mame, testul Covid-19 reprezintă o cursă contracronometru. Pentru ele nu există decât opțiunea de a efectua aceste teste cât mai rapid pe aparate de ultimă generație pentru a putea oferi medicilor, pacienților sau celor în contact cu acest virus șansa de a-și trece propriile praguri cu certitudine, ușurare și speranță.

În laboratorul Synevo, ziua de 23 aprilie a marcat cea de-a 4,200 cursă contracronometru pentru a salva vieți. Combinezoanele purtate zi de zi de colegele noastre în lupta ce o duc, nu pot masca zâmbetele lor de mulțumire că au putut ajuta. Și acestor zâmbete, noi, ceilalți colegi ai lor de la Synevo, le răspundem cu un:

Mulțumim din inimă!

Ce este ADN-ul?

ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic este materialul ereditar la om și la majoritatea organismelor. Aproape fiecare celulă din corpul unei persoane are același ADN. Majoritatea ADN-ului este localizat în nucleul celular (ADN nuclear), dar o cantitate mică de ADN se poate găsi și în mitocondrii (ADN mitocondrial sau mtDNA). Mitocondriile sunt structuri din interiorul celulelor responsabile cu producția de energie necesară funcționării fiecărei celule.

ADN-ul este o moleculă lungă ce conține codul genetic unic al fiecăruia dintre noi. Ca o carte de rețete, acesta conține instrucțiunile necesare pentru sinteza oricărei proteine din corpul nostru.

Informațiile din ADN sunt stocate ca un cod format din patru baze chimice: adenină (A), guanină (G), citozină (C) și timină (T). ADN-ul uman este format din aproximativ 3 miliarde de baze și mai mult de 99% din aceste baze sunt identice la toți oamenii.

Ordinea sau secvența acestor baze determină informațiile disponibile pentru construirea și întreținerea unui organism, similar modului în care literele alfabetului apar într-o anumită ordine pentru a forma cuvinte și propoziții.

Funcțiile ADN-ului

• ghidează celula (împreună cu ARN) în crearea de noi proteine care determină toate trăsăturile noastre biologice
• realizează transmiterea genelor, de la o generație la alta, cu alte cuvinte ADN-ul poate fi copiat.

Cheia tuturor acestor funcții se găsește în structura moleculară a ADN-ului, așa cum este descris de Watson și Crick.

Care este structura ADN-ului?

Deși poate părea complicat, ADN-ul dintr-o celulă este într-adevăr doar un model format din patru segmente diferite numite nucleotide. Imaginați-vă un set de blocuri care are doar patru forme sau un alfabet care are doar patru litere. ADN-ul este un șir lung din aceste blocuri sau litere. Fiecare nucleotid constă dintr-un zahăr (dezoxiriboză) legat pe o parte de o grupare fosfat + și  pe cealaltă parte de o bază azotată.

Există două clase de baze azotate numite purine și pirimidine. Cele patru baze azotate (litere) din alfabetul ADN sunt:

• adenină (A) – o purină
• citosina (C) – o pirimidină
• guanină (G) – o purină
• timina (T) – o pirimidină

Bazele azotate de pe cele două catene de perechi de ADN se completează, purină cu pirimidină (A cu T, G cu C) și sunt menținute împreună de legături slabe de hidrogen.

Watson și Crick au descoperit că ADN-ul are două catene și că acestea sunt răsucite împreună, ca o spirală, formând – dublu helix. Lanțurile spiralei cuprind porțiunile de zahăr-fosfat de nucleotide adiacente legate între ele. Fosfatul unui nucleotid este legat covalent (o legătură în care una sau mai multe perechi de electroni sunt împărțite de doi atomi) la zahărul următoarei nucleotide. Legăturile de hidrogen dintre fosfați determină torsiunea ADN-ului. Bazele azotate sunt situate spre interior pe scară și formează perechi cu baze pe cealaltă parte, ca niște trepte.

Există mai multe tipuri de teste genetice, ele putând fi utile în:

• diagnosticul unei boli genetice;
• determinarea severității unor afecțiuni;
• ghidarea medicului curant în alegerea tratamentului optim pentru fiecare caz în parte;
• identificarea unor variante genetice individuale care conferă un risc crescut de a dezvolta anumite afecțiuni;
• indentificarea unor variante genetice patologice care pot fi transmise la descendenți;
• screeningul nou-născuților pentru anumite boli tratabile.

Astfel, testele de diagnostic sunt utilizate pentru a identifica cu exactitate boala, ajută la diagnosticarea și confirmarea afecțiunii. Rezultatele unui test de diagnostic vă pot ajuta în luarea deciziilor cu privire la modul în care vă puteți trata afecțiunea sau gestiona sănătatea.

Testele genetice predictive și pre-simptomatice sunt utilizate pentru a găsi modificări ale genelor care cresc probabilitatea unei persoane de a dezvolta boli. Rezultatele acestor teste vă oferă informații despre riscul de a dezvolta o boală specifică. Aceste informații pot fi utile în deciziile legate de stilul ddumneavoastră de viață și de asistență medicală.

Testarea de purtător sănătos (PS) (“carrier screening”) este utilizată pentru a identifica persoanele care prezintă modificări genetice care conferă un posibil risc crescut de apariție a bolii la descendenți (în cazul în care ambii părinți sunt purtători de variante anormale/ patogene în aceeași genă – riscul la descendenți este de 25%). Purtătorii sănătoși nu prezintă semne ale bolii; cu toate acestea, ei au capacitatea de a transmite variantele anormale copiilor lor, care pot dezvolta boala sau pot deveni ei înșiși purtători.

Testarea de PS este recomandată, de regulă, persoanelor care au istoric familial de boală genetică sau care aparțin anumitor grupuri etnice ce prezintă un risc mai mare de boli ereditare specifice.

Testarea prenatală este oferită în timpul sarcinii pentru a ajuta la identificarea feților cu diferite afecțiuni genetice.

Testarea neonatală – screeningul nou-născutului este utilizat pentru a testa bebelușii, la una sau două zile după naștere, pentru a afla dacă suferă de anumite boli metabolice cu impact multisistemic.

Testarea farmacogenomică oferă informații despre modul în care anumite medicamente sunt metabolizate de organismul unei persoane. Acest tip de testare poate ajuta medicul curant în alegerea medicamentele care funcționează cel mai bine în funcție de constituția genetică a fiecărui individ.

Rezultatele testelor genetice pot fi greu de înțeles, însă medicii geneticieni oferă informații referitoare la rezultatul testării și impactul acestuia asupra persoanei afectate, precum și asupra familiei acesteia.

Șef Lucrări Dr. Viorica Rădoi

Medic Primar Genetică Medicală

Coordonator Departament Genetică Medicală, Synevo România

și

Șef Lucrări Dr. Radu Ursu

Medic Primar Genetică Medicală

Departament Genetică Medicală, Synevo România

Programările pentru analizele decontate de către Casa de Asigurări BUCUREȘTI, Casa de Asigurări ILFOV și CASAOPSNAJ, pentru luna mai 2020, se vor efectua, în baza biletului de trimitere de la medic, în funcție de data la care vor fi alocate fondurile de la Casele de Asigurări de Sănătate.

Programările, cât și recoltările se fac în limita bugetului alocat de către
Casele de Asigurări.

Probele de urină și materii fecale pentru efectuarea analizelor decontate de către Casele de Asigurări vor fi predate în ziua recoltării. În caz contrar, aceste analize nu vor putea fie efectuate ulterior.

Nu se fac recoltări de probe pentru analize decontate de către Casele de Asigurări de Sănătate București, Ilfov și AOPSNAJ în centrul de recoltare Unirii.

Vă rugăm ca pentru mai multe informații suplimentare să mergeți în oricare centru de recoltare Synevo din București și Ilfov sau să apelați numărul de telefon 021 9666.

Pentru a afla datele de contact ale centrelor noastre de recoltare din București și județul Ilfov accesați link-ul: https://www.synevo.ro/laboratoare/

Programările pentru analizele decontate CAS IAȘI pe luna mai se pot efectua telefonic la numărul 0743 189 301, pe data de 04.05.2020, începând cu ora 9:00 până la epuizare fondurilor CAS.

Program special 1, 2 mai 2020

În perioada pandemiei au circulat numeroase teorii despre creșterea imunității si întărirea organismului în fața virusului SARS-Cov-2. În acest articol vom încerca să definim imunitatea și să vorbim despre virusul SARS-Cov-2 și miturile apărute în acest context epidemiologic.

Ce este sistemul imun/ imunitatea?

Sistemul imun este o reţea complexă de celule şi molecule care ne protejează de microorganisme şi substanţe “străine corpului” şi ne împiedică să dezvoltăm boli şi infecţii.

Rezistența organismului față de infecții este cunoscută sub numele de imunitate (de la lat. imunitas-atis = scutire de orice obligație) și se manifestă prin mijloace de apărare specifice și nespecifice.

Modalitățile de apărare nespecifice constituie rezistența naturală, înnăscută, genetică a organismului și sunt reprezentate de:

• barierele mecanice (date de integritatea epidermei și a mucoaselor);
• barierele fizico-chimice realizate cu ajutorul acidității sucului gastric;
• substanțe antibacteriene (imunoglobulinele și lizozimul, prezente în secreții);
• tranzitul intestinal, fluxul secrețiilor bronșice și al urinii (contribuie continuu la eliminarea agenților infecțioși);
• ingestia și distrugerea bacteriilor de către un anumit tip de leucocite – granulocitele, bacterii care au depășit barierele cutanate și mucoasele. 

Modalități de apărare specifice, cunoscute și sub numele de imunitate dobândită, se dezvoltă în timpul vieții individului ca urmare a unui proces secvențial denumit răspuns imun.

Organismul uman, deși intră în contact cu mulți germeni, se îmbolnăvește foarte rar și numai când agentul patogen găsește o cale deschisă (poartă de intrare în organism) sau când organismului îi lipsesc anumiți factori de apărare.

Germenii pătrunși în organism pot rămâne la poarta de intrare unde se multiplică și pot, uneori, elibera pe cale sanguină, limfatică sau nervoasă, toxinele pe care le produc sau pot migra la distanță.

Tipuri de imunitate

Structura sistemului imunitar

Sistemul imunitar este format din organe, celule speciale și diverse molecule care combat infecțiile (microorganismele). Principalele componente ale sistemului imunitar sunt: ​​leucocitele, anticorpii, sistemul complement (sistem enzimatic multifuncțional alcătuit din proteine și glicoproteine plasmatice) și organele limfoide (splina, ganglionii limfatici, timusul și măduva osoasă).

Funcțiile sistemului imunitar

• Neutralizează agenții patogenii, adică bacteriile, virusurile, paraziţii sau fungii care au pătruns în corp şi îi elimină din organism.
• Recunoaşte şi neutralizează anumite substanţele nocive din mediu.
• Luptă împotriva celulelor proprii din corp care au suferit modificări din cauza unei boli – cel mai bun exemplu aici sunt celulele canceroase.
• Face diferența între sistemul propriu de apărare al organismului (self) și structurile străine ale acestuia (non-self), urmărind neutralizarea factorilor non-self pentru realizarea echilibrului, homeostaziei (proces de reglare prin care organismul își menține diferitele constante ale mediului interior – ansamblul lichidelor organismului – în limitele valorilor normale.)

Celulele componente ale sistemului imunitar

Leucocitele circulă prin vasele de sânge şi asigură protecţia organismului în faţa infecţiilor și numărul lor este crescut atunci când sistemul imun luptă cu agentul patogen. Leucocitele se maturizează și se diferențiază, pregătindu-se pentru a îndeplini funcțiile de apărare în timus, splină, măduvă osoasă, ganglioni limfatici.

Există două tipuri principale de leucocite:

1. Fagocitele – celule care înconjoară şi fagocitează patogenii, apoi îi distrug cu ajutorul unor substanțe specifice: neutrofile și monocite.
2. Limfocitele – iau naștere în maduva hematogenă și se împart în:

• limfocite B – produc anticorpi și cooperează cu limfocitele T;
• limfocite T – au rol central în imunitatea mediată celular, distrug celulele compromise (celulele tumorale sau celulele infectate viral);
• limfocite NK – au rol asemănător cu cel al celulelor T citotoxice, acționează rapid împotriva celulelor infectate viral și a celor tumorale.

De asemenea, au un rol important în recunoașterea unor agenți patogeni cu care organismul s-a mai întâlnit în trecut, determinând astfel o producție de anticorpi mai intensă și mai rapidă.

Funcţia imunitară se dezvoltă şi devine mai sofisticată odată cu maturizarea sistemului şi pe măsură ce organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor agenți patogeni. Astfel, toate componentele sistemului imun conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor şi a infecţiilor.

Ne naștem cu o anumită capacitate de a produce celule cu scopul protejării organismului. O imunitate eficientă se dezvoltă într-un organism sănătos care implică o alimentație echilibrată, cu toți constituenții nutritivi de bază (vitamine și minerale), bună hidratare, odihnă și mișcare fizică.

Ce sunt virusurile și care sunt caracteristicile generale?

Virusurile sunt responsabile de un spectru larg de afecţiuni, de la guturaiul simplu, până la infecţiile fatale produse de virusul HIV cu compromiterea imunităţii şi distrugerea limfocitelor T4 (CD4+).

Se estimează că există peste 400 de virusuri distincte care infectează omul, iar spectrul manifestărilor clinice, epidemiologice şi patogenice care rezultă în urma infecţiilor virale este foarte variat.

Caracteristicile majore ale virusurilor sunt:

• dimensiunea redusă (20-300 nm) care le permite să traverseze barierele biologice păstrându-şi infecţiozitatea;
• genomul viral posedă un singur tip de acid nucleic, fie ADN (dezoxiribovirusuri), fie ARN (ribovirusuri);
• posedă enzime proprii, cum ar fi, ARN- sau ADN-polimeraza, însa nu pot amplifica şi reproduce informaţia din propriul genom în absenţa celulei gazdă. Virionul (corpusculul elementar sau viral) reprezintă unitatea virală infecţioasă intactă, inertă în afara celulei gazdă.

Virusurile pot infecta celule umane, vegetale, bacteriene, fungice, parazitare şi ale insectelor.

Virusurile cu importanţă clinică au dimensiuni cuprinse între 20-30 nm (picornavirusuri) până la 300 nm (poxvirusuri). Ele sunt vizibile numai prin microscopie electronică. În contrast, bacteriile au aproximativ 1000 nm iar eritrocitele 7500 nm în diametru.

Prin examinare la microscopul electronic, virionii prezintă o diversitate de forme:

• sferică (v. gripale, v. paragripale, adenovirusuri);
• paralelipipedică (poxvirusuri);
• de cartuş (v. rabic);
• de bastonaş (v. mozaicului tutunului, fagii filamentoşi);
• de spermatozoid (bacteriofagii) etc.

Este ușor pentru un virus să intre într-o celulă vie? Acest lucru depinde în primul rând dacă celula are receptorul potrivit pentru acel virus. Majoritatea virusurilor sunt blocate de sistemul nostru imunitar pentru că nu există receptorii potriviți astfel încât virusul să poată intra în celulă. Astfel, 99% dintre ei sunt inofensivi pentru oameni.

Ce știm despre virusul SARS-CoV-2?

SARS-Cov-2 face parte din Familia Coronaviridae. Până în momentul de față se cunosc șapte coronavirusuri cu transmitere de la om la om, însă doar trei sunt mortale (SARS, MERS și SARS-Cov-2).

Există 3 grupuri principale de coronavirusuri: alfa, beta și gamma-coronavirusuri care determină afecțiuni ușoare până la medii, la care se adaugă agentul cauzal al Sindromului Respirator Acut Sever: SARS-coronavirus (SARS-CoV) și Middle East Respirator Syndrome Coronavirus (MERS-CoV).

Coronavirusurile au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice, numite spiculi (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculii au rolul de a se lega de receptorii celulari, favorizând infecția celulelor susceptibile.

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale: glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca ARNm viral.

S-a observat ca proteina structurală a spiculilor (glicoproteina S) este o țintă cu rol în răspunsul imun la om.

Spiculii de pe SARS-CoV-2 permit virusului să intre în celulele gazdă prin intermediul receptorului enzimei de conversie a angiotensinei (ACE2), prezent în celulele de la nivelul plămânului.

Timpul dintre expunerea virală inițială și debutul simptomelor este cunoscut sub denumirea de perioadă de incubație. Pentru COVID-19, perioada medie de incubație a fost raportată între 5-6 zile. Cu toate acestea, există o variație considerabilă a timpului de incubație, unele studii care sugerează că simptomele pot apărea după trei zile post-expunere sau până la treizeci de zile după expunere.

Mituri legate de creșterea imunității în cazul virusului SARS-CoV-2?

În ceea ce privește virusul SARS-Cov-2 au apărut numeroase informații legate de administrarea vitaminei C sau antibioticelor, iar acestea au fost explicate de către oamenii de știință din lumea medicală.

1. Dacă sunt depistat cu COVID-19, am nevoie de antibiotice?

Antibioticele sunt concepute sa combată doar infecțiile bacteriene, nu și pe cele virale. Vor fi complet ineficiente. Dar, dacă vă infectați cu 2019-nCoV, este foarte probabil să vi se prescrie și antibacteriene pentru a preveni co-infecțiile cu bacteriile patogene.

2. Pot lua vitamina C pentru prevenția COVID-19?

Unii pacienți în stare critică cu COVID-19 au fost tratați cu doze mari de vitamina C administrate intravenos, în speranța că se va grăbi recuperarea. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice clare sau convingătoare că funcționează pentru infecțiile cu COVID-19 și nu reprezintă o parte standard a tratamentului pentru această nouă infecție. Un studiu este în desfășurare în China pentru a determina dacă acest tratament este util pentru pacienții cu COVID-19 în stare severă; rezultatele sunt așteptate la toamnă.

În ceea ce privește prevenția, de asemenea, nu există dovezi că administrarea de vitamina C va ajuta la prevenirea infecției cu coronavirus care provoacă COVID-19. În timp ce dozele standard de vitamina C sunt în general inofensive, dozele mari pot provoca o serie de efecte secundare, inclusiv greață, crampe și un risc crescut pentru dezvoltarea colicilor renale (pietre la rinichi).

3. Pot lua ibuprofen pentru ameliorarea simptomelor COVID-19?

Unii medici nu recomandă utilizarea ibuprofenului (Motrin, Advil, multe alte versiuni generice) pentru combaterea simptomelor COVID-19, ca urmare a unor publicații ce au arătat că persoanelor cu COVID-19 confirmat, cărora li s-a administrat un astfel de antiinflamator pentru ameliorarea simptomelor, au dezvoltat o boală severă, în special pneumonie. Acestea sunt doar observații și nu se bazează pe studii științifice.

4. Vaccinarea crește imunitatea organismului?

Da, s-a demonstrat că vaccinarea rămâne singura metodă care ajută la imunizarea organismului. Nu există încă un vaccin aprobat, însă există studii în acest sens.

După doar o lună de la depistarea primului caz de COVID-19 din China, agentul cauzal al bolii, virusul SARS-CoV-2, a fost identificat, iar genomul său a fost publicat la doar două zile mai târziu (10 ianuarie 2020). Cercetătorii din Asia, SUA și Uniunea Europeană au început să folosească informația genomică pentru a valida teste de diagnostic pentru boală, dar și pentru a realiza un vaccin sau pentru a identifica tratamentul potrivit.

5. Există analize de laborator care îmi pot furniza informații despre imunitatea organismului meu?

Imunoglobulinele (anticorpii) sunt molecule ​​specifice sintetizate ca răspuns la infecțiile virale sau bacteriene.

Testele disponibile în acest moment pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 depistează anticorpii de tip IgM, IgA sau IgG.

Anticorpii detectați prin teste serologice indică faptul că o persoană a venit în contact cu virusul SARS-CoV-2, indiferent dacă persoana prezenta simptome specifice infecției sau a fost asimptomatică. Rezultatele testelor serologice sunt importante în detectarea infecțiilor la pacienții cu simptomatologie redusă sau asimptomatice.

Datele prezentate în studiile efectuate până acum oferă dovezi că testarea serologică, în combinație cu alte metode de detectare, poate oferi o metodă robustă de diagnostic a COVID-19 în etapele incipiente sau tardive ale infecției.

Referințe:

https://www.nature.com/articles/s41591-020-0819-2

http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/6306/curs_20de_20microbiologie_20special_c4_82_20vol_20ii.pdf

https://www.npr.org/sections/health-shots/2020/04/07/828091467/why-some-covid-19-patients-crash-the-bodys-immune-system-might-be-to-blame?t=1586878801134

https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19-pandemic

https://www.secom.ro/articles/sistemul-imunitar-de-la-a-la-z

https://www.health-shop.com/ro/ce-este-sistemul-imunitar

https://raportuldegarda.ro/articol/covid-19-raspuns-sistem-imunitar-inflamatie-organism-raspuns-la-infectie/

https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/treatments-for-covid-19

„Activitatea noastră este în serviciul pacienților, care au nevoie de acces neîntrerupt la serviciile de diagnosticare. Sunt afecțiuni pentru care este nevoie să monitorizezi atent starea de sănătate, de aceea este important să fim alături de acești pacienți, acum mai mult ca niciodată”, menționează Laurențiu Luca, Director General Synevo România, într-un interviu acordat publicației Forbes Romania.