Informaţii generale şi recomandări pentru efectuarea testului genetic

Fibroza chistică sau mucoviscidoza este cea mai frecventă afecţiune monogenică, având o incidenţă de 1:2500-3500 nou-născuţi în rândul populaţiei de origine caucaziană. Se transmite autozomal recesiv şi se caracterizează prin pleiomorfism clinic, cu evoluţie cronică, având o durată medie de supravieţuire de 37 ani, vârstă ce este mai mare la bărbaţi decât la femei.

Boala este cauzată de mutaţii la nivelul unei genei situate pe braţul lung al cromozomului 7 (7q31), care codifică o proteină transmembranară, CFTR (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator), ce face parte din familia proteinelor cu activitate ATP-azică şi funcţionează ca un canal de clor la nivelul polului apical al membranei celulelor epiteliale. În plus, proteina este implicată şi în reglarea canalelor de sodiu, intervine în transportul HCO₃^– prin membranele celulelor epiteliale şi poate acţiona ca un canal pentru alte proteine, cum ar fi glutationul. Studii proteomice recente au demonstrat că CFTR interacţionează cu multe proteine intracelulare, însă relevanţa fiziopatologică a acestor interacţiuni nu a fost încă pe deplin elucidată¹.

După depistarea în 1989 a defectului genetic de la nivelul genei implicate în fibroza chistică, s-a crezut că un număr limitat de mutaţii cauzează această boală, însă până în prezent au fost descrise mai mult de 1500 mutaţii diferite. Aproape toate sunt mutaţii punctiforme sau deleţii mici (de la 1 la 84 bp). Cu toate acestea, este important să se înţeleagă că majoritatea sunt rare, iar consecinţele funcţionale ale multora dintre ele sunt greu de înţeles. De fapt mai puţin de 10 mutaţii (evidenţiate în tabelul 2), apar cu o frecvenţă mai mare de 1%, în timp ce cea mai frecventă mutaţie la nivel mondial, caracterizată prin deleţia fenilalaninei în poziţia 508 (ΔF508 – Phe508del) (deleţia a 3 perechi de baze de la nivelul exonului 10), se găseşte la aproximativ 30-80% dintre pacienţii cu mucoviscidoză, în funcţie de grupul etnic afectat. În tabelul 1 sunt enumerate 38 dintre mutaţiile testate în laboratorul nostru pentru stabilirea diagnosticului de fibroză chistică sau testarea purtătorilor^1;3.

Mutaţiile genei CFTR pot fi grupate în 6 clase diferite, împărţite în raport cu consecinţele lor funcţionale la nivel celular (vezi figura 18.1.3.3.1):

• clasa I: proteina nu este sintetizată;
• clasa II: CFTR este insuficient prelucrată la nivelul aparatului Golgi;
• clasa III: proteina nu este funcţională;
• clasa IV: CFTR prezintă conductanţă anormală;
• clasa V: CFTR prezintă un defect parţial de sinteză;
• clasa VI: CFTR este degradată accelerat¹.

Mutaţiile din clasele I, II, III sunt mai frecvente şi se asociază cu insuficienţă pancreatică, în timp ce mutaţiile din clasele IV, V şi VI sunt mai rare, iar pacienţii nu prezintă manifestări pancreatice¹.

Figura 18.1.3.3.1 Adaptare după Roberta Rodrigues; Carmen S. Gabetta, Karla P. Pedro, Fabio Valdetaro, Maria I. M. Fernandes, Patrícia K. R. Magalhães, José N. Januário, Léa M. Z. MacielI, Cystic fibrosis and neonatal screening, Cad. Saúde Pública vol. 24 suppl.4, 2008.

Tabelul 1

Tabelul 2

^* Transcripţia se realizează în condiţii normale, dar proteina este trunchiată, probabil incorect împachetată, de aceea cel mai probabil face parte din clasa II.

Gena CFTR conţine aproximativ 250-280 kilobaze, fiind alcătuită din 27 exoni. Aceasta codifică o glicoproteină constituită din 1480 aminoacizi, ce formează cinci domenii: 2 domenii transmembranare, fiecare cu 6 deschideri în α-helix, 2 domenii nucleotidice (NBD) în citoplasmă, interconectate la regiunile transmembranare şi un domeniu reglator (R), care leagă între ele domeniile transmembranare. Canalul ionic se deschide doar atunci când regiunea reglatoare a fost fosforilată de către proteinkinaza A (PKA), iar domeniul nuceotidic leagă ATP (vezi fig.18.1.3.3.2).

Figura 18.1.3.3.2 Gena CFTR (Adaptare după http://www.chromosome7.htmlplanet.com/custom4.html)

Consecinţa anomaliilor genetice este reprezentată de absenţa sau funcţionarea inadecvată a canalelor de clor la nivel celular, ceea ce se traduce prin alterarea transportului clorurilor în glandele mucoase şi seroase de la nivelul majorităţii organelor. Aceste secreţii vor avea un conţinut scăzut de apă, vor fi vâscoase, aderente la epiteliile ductelor excretoare şi greu de eliminat spre exterior. Acumularea acestora produce în timp alterarea funcţiilor şi distrucţia diferitelor organe (plămâni, pancreas, ficat, intestin, organe de reproducere). La nivelul pielii apare o secreţie sudorală cu concentraţie ridicată de sare.

Mucoviscidoza variază ca severitate în funcţie de mutaţiile CFTR şi factorii de mediu şi se prezintă sub mai multe forme, unele care determină moartea precoce a copiilor, ca urmare a unei boli pulmonare obstructive progresive cu bronşiectazii, altele caracterizate prin insuficienţă pancreatică şi boală pulmonară obstructivă progresivă în timpul adolescenţei cu creşterea frecvenţei de spitalizare la maturitate, iar altele manifestate prin sinuzite şi bronşite recurente sau infertilitate la bărbaţii tineri.

Prezentarea clinică, vârsta la diagnostic, severitatea simptomelor şi rata de progresie a bolii în organele implicate variază pe scară largă^1;2;6.

Manifestări pulmonare. In utero, la naştere şi imediat după aceea, copiii cu fibroză chistică prezintă histologie normală a plămânilor (cu excepţia ductelor glandelor submucoase din căile respiratorii care sunt dilatate). La scurt timp însă, apar modificările pulmonare, ce se caracterizează prin obstrucţia căilor aeriene periferice ca urmare a acumulării de secreţii. Persoanele afectate dezvoltă ulterior un sindrom inflamator la nivelul tractului respirator inferior şi apoi infecţii cronice endobronşice. Deoarece elastaza (NE) eliberată de neutrofile la locul inflamaţiei determină clivajul receptorului CR1, a componentei C3b a complementului şi a imunoglobulinei G (IgG), bacteriile nu mai pot fi opsonizate şi distruse fiind astfel favorizată persistenţa acestora. Alterarea apărarii antiinfecţioase duce la apariţia bronşitelor şi bronşiolitelor bacteriene (cel mai frecvent cu Staphylococcus aureus şi Pseudomonas aeruginosa, dar şi Aspergillus fumigatus cu dezvoltarea de micetoame), cu infiltraţie neutrofilică intensă şi obstrucţia tractului respirator. Prezenţa elastazei determină de asemenea creşterea la nivelul celulelor epiteliale a producţiei de IL-8, care este chemoatractant pentru neutrofile, distruge elastina şi acţionează ca secretagog, contribuind la menţinerea inflamaţiei şi infecţiei şi producând astfel leziuni structurale şi tulburări ale schimbului de gaze².

Simptomele respiratorii pot începe din prima lună de viaţă cu tuse, tahipnee sau wheezing, unii copii putând prezenta chiar detresă respiratorie severă asociată cu bronşiolită.

Deoarece polipii nazali apar la 10-32% dintre pacienţii cu fibroză chistică, prezenţa acestora reprezintă o indicaţie pentru efectuarea testului sudorii. Majoritatea copiilor de peste 8 luni (90%) prezintă sinuzită recurentă refractară la terapia cu antibiotice.

La adulţi, manifestările mucoviscidozei se caracterizează prin tuse cronică (la început uscată, intermitentă, concordantă cu episoadele infecţioase, ulterior se prelungeşte în timp, devine paroxistică, cu exacerbări nocturne şi în special dimineaţa la trezire, apoi productivă), expectoraţie intermitentă cu creşterea producţiei de spută asociată cu modificări ale culorii acesteia, febră uşoară, dispnee de efort, pneumonie, bronşiolită recurentă, atelectazie, hiperreactivitatea căilor respiratorii cu apariţia astmului refractar şi lipsa răspunsului la tratamentul cu agenţi β-adrenergici, bronşiectazii, hemoptizie, pneumotorax şi retracţii suprasternale şi intercostale. Pe măsură ce boala pulmonară progresează, ca urmare a infecţiilor cronice, apar leziuni structurale importante ale căilor respiratorii (chisturi sau abcese) însoţite de fibroza parenchimului pulmonar adiacent şi apariţia obstrucţiei cu hiperinflaţie şi blocarea gazelor. Hipoxemia apare iniţial în timpul somnului şi efortului fizic, iar hipercapnia se dezvoltă tardiv şi este un element de prognostic negativ. De asemenea, apariţia hipertensiunii pulmonare şi dezvoltarea cordului pulmonar odată cu boala parenchimatoasă avansată reprezintă un semn de prognostic nefavorabil, care este asociat cu o supravieţuire de aproximativ 8 luni.

Un studiu recent a raportat că expunerea pasivă la fumul de ţigară afectează negativ funcţia pulmonară la persoanele cu fibroză chistică.

În ciuda tuturor intervenţiilor terapeutice, bolile pulmonare rămân cauza majoră de morbiditate şi mortalitate în fibroza chistică^2;3;5;6.

Manifestări gastrointestinale. Mutaţiile de la nivelul genei CFTR determină apariţia unei secreţii alterate de clorură şi apă la nivel intestinal, ce poate conduce la apariţia ileusului meconial la naştere (mai frecvent la homozigoţii ΔF508) sau a sindromului de obstrucţie intestinală distală mai târziu în viaţă.

Ileusul meconial apare la 15-20% din nou-născuţii diagnosticaţi cu mucoviscidoză, putând fi principala manifestare în perioada neonatală. Sindromul de impactare meconială este determinat de acumularea de masă mucofecaloidă lipicioasă în ileonul terminal şi cec, aderentă la peretele intestinal, ce uneori se poate calcifica.

Atrezia jejunală asociată frecvent cu volvulus şi peritonită meconială poate fi de asemenea o formă de prezentare a fibrozei chistice.

Diagnosticul de mucoviscidoză poate fi suspectat încă din viaţa intrauterină datorită evidenţelor ultrasonografice sugestive pentru obstrucţie intestinală, cum ar fi aspectul hiperecogen al intestinului fetal.

Cauza sindromului de obstrucţie intestinală distală este neclară, putându-se asocia cu deshidratarea, febra, reducerea suplimentelor enzimatice, boala hepatică sau utilizarea medicamentelor cu efect antiperistaltic (opiacee, anticolinergice). Clinic se caracterizează prin crampe recurente, prezenţa unei mase palpabile la nivelul abdomenului şi semne de obstrucţie intestinală completă sau parţială. 50% dintre aceşti pacienţi suferă complicaţii cum ar fi peritonită, volvulus, atrezie, necroză, perforaţie sau formarea unui pseudochist.

Impactarea mucoidă a apendicelui poate fi observată ca o masă palpabilă asimptomatică în cadranul abdominal inferior.

Ca urmare a creşterii presiunii intraabdominale secundare tusei, aceşti pacienţi dezvoltă frecvent prolaps rectal.

Colonopatia fibrozantă este o entitate caracterizată prin strictura colonului ascendent, ce a fost descrisă iniţial în 1994 şi este caracteristică fibrozei chistice. Dozele mari de enzime pancreatice, în special lipaze, au fost incriminate în etiologia bolii. Simptomele iniţiale sunt similare cu cele din sindromul obstructiv, iar diagnosticul se stabileşte în urma efectuării unui tranzit baritat.

Incidenţa tumorilor gastrointestinale (esofagiene, gastrice, intestinale, hepatice, biliare, pancreatice şi retroperitoneale) este în creştere la pacienţii cu fibroză chistică, colonul fiind cea mai frecventă localizare a cancerului.

Insuficienţa pancreatică exocrină (cauzată de obstrucţia ductelor pancreatice cu secreţii, apariţia autodigestiei enzimatice şi în final a fibrozei interstiţiale) însoţită de sindrom de malabsorbţie apare încă de la naştere la marea majoritate a persoanelor diagnosticate cu FC, cu excepţia celor care au anumite mutaţii CFTR şi nu necesită administrarea de enzime pancreatice. Aceştia riscă totuşi să dezvolte pancreatită acută sau recurentă.

Manifestările clinice sunt steatoreea, distensia abdominală, durerile abdominale, flatulenţa, retardul de creştere (determinat de sindromul de malabsorbţie şi anemia hemolitică), defectele de coagulare sau erupţiile cutanate asociate cu deficienţele de vitamine liposolubile (A, D, E şi K) şi zinc. La aceşti pacienţi se recomandă administrarea de enzime pancreatice. Persoanele cu FC şi funcţie pancreatică nomală au o evoluţie clinică mai blândă cu rata medie de supravieţuire mai mare (56 ani) faţă de cei cu insuficienţă pancreatică.

La copii, deficitul de vitamine, electroliţi şi proteine se manifestă prin: fontanele proeminente; anemie hemolitică prin deficitul de vitamină E; complicaţii hemoragice ce pot rezulta prin deficitul de vitamină K datorat insuficienţei hepatice sau malabsorbţiei; hipoproteinemie şi edeme; hepatomegalie însoţită de creşterea valorilor enzimelor hepatice; acrodermatită enteropatică, constipaţie, deshidratare hiponatremică/hipocloremică şi piele sărată, alcaloză metabolică hipokaliemică secundară pierderii cronice de sare.

Scăderea toleranţei la glucoză este frecventă la bolnavii cu mucoviscidoză (în medie 40%). Diabetul zaharat asociat cu fibroza chistică (DZAMV) se manifestă în adolescenţă (prin cetoacidoză şi cetonurie), fiind diagnosticat la 7% din pacienţii cu vârsta între 11 şi 17 ani, cu creşterea prevalenţei la maturitate. Este mai frecvent la homozigoţii ΔF508 şi la sexul feminin. DZAMV reprezintă o entitate distinctă faţă de diabetul de tip 1 sau 2, dar are caracteristici comune cu ambele tipuri. Etiologia este o combinaţie între secreţia redusă de insulină (secundară fibrozei pancreatice şi numărului redus de celule insulare) şi rezistenţa periferică la insulină. Apariţia acestui tip de diabet se asociază cu un declin al funcţiei pulmonare, cu o stare nutriţională mai precară şi cu supravieţuire mai scurtă.

Odată cu creşterea perioadei de supravieţuire la aceşti pacienţi, bolile hepatobiliare asociate mucoviscidozei au devenit o complicaţie serioasă şi frecventă ce pot afecta calitatea vieţii pacienţilor. Implicarea hepatobiliară devine clinic aparentă după primii 10 ani de viaţă.

Absenţa proteinei CFTR funcţională în celulele epiteliale care tapetează ductele biliare determină formarea unei secreţii vâscoase, care obstruează canaliculele. Dacă acest proces este extins apare ciroză obstructivă, ce se poate complica cu varice esofagiene, splenomegalie şi hipersplenism.

Nou-născuţii cu fibroză chistică pot prezenta icter obstructiv prelungit prin stază biliară intra şi extrahepatică.

Calculii biliari au prevalenţă mai mare la pacienţii cu mucoviscidoză (15% dintre adulţii tineri cu fibroză chistică) decât la subiecţii normali.

Boala hepatică este a doua cauză de mortalitate după afecţiunile pulmonare în fibroza chistică^2;3;5;6.

Fertilitate. Mai mult de 95% dintre bărbaţii cu FC sunt infertili, ca urmare a absenţei congenitale bilaterale a ductelor deferente şi mai rar prin azoospermie obstructivă. Corpul, coada epididimului şi veziculele seminale poate fi anormal dilatate sau chiar absente. Doar 1% dintre pacienţii cu mucoviscidoză sunt fertili, aceştia prezentând forme uşoare de boală. Spermatogeneza este normală la aceşti barbaţi.

Femeile cu FC sunt fertile, deşi câteva (20%) pot prezenta un mucus cervical anormal care contribuie la infertilitate.

Deoarece supravieţuirea indivizilor cu FC s-a îmbunătăţit considerabil în ultimele decenii, sarcina la femeile cu FC a devenit o problemă importantă. Există studii care afirmă că sarcina decurge bine la aceste pacientele, dar şi studii care atestă apariţia unor complicaţii.

Atât pentru mamă cât şi pentru făt, factorii de predicţie negativi în cazul unei sarcini sunt capacitatea vitală forţată (CVF) mai mică de 50% din valoarea prezisă şi starea nutriţională proastă. De fapt, o valoare a CVF mai mică de 50% din valoarea prezisă reprezintă o contraindicaţie absolută a sarcinii.

Cu toate acestea, tratamentul adecvat al afecţiunilor pulmonare, managementul agresiv al infecţiilor cu o mare varietate de antibiotice şi îmbunătăţirea nutriţiei au făcut ca sarcina să fie bine tolerată, în special la femeile cu forme uşoare sau moderate. La acestea factorii de risc pentru deteriorarea sănătăţii şi deces precoce după sarcină sunt aceiaşi ca şi pentru populaţia adultă non-gravidă. Într-un studiu recent, Goss a luat în considerare valoarea VEF (volumul expirator forţat), greutatea, înălţimea şi rata de exacerbare pulmonară pe an şi a constatat că sarcina nu a fost asociată cu un risc crescut de deces. De fapt, sarcina nu pare să prezinte riscuri suplimentare nici pentru subgrupurile de femei cu diabet zaharat sau cu valoare FEV mai mică de 40% din valoarea prezisă. Factorii predictori importanţi pe parcursul sarcinii sunt severitatea insuficienţei pulmonare materne şi starea de nutriţie, în sensul că deteriorarea acestora pot precipita naştere prematură. În ciuda tuturor eforturilor rata de nou-născuţi vii la femeile cu mucoviscidoză cu vârste cuprinse între 13 şi 45 ani este de 1.9%.

Riscul de apariţie a anomalilor congenitale la făt nu este crescut, iar alăptatul nu reprezintă o contraindicaţie^2;3;6.

Manifestări osteoarticulare. Osteoartropatia hipertrofică afectează peste 6% dintre bolnavi, fiind mai rară la copiii mici şi mai frecventă la sexul masculin (2:1). Este un sindrom caracterizat prin proliferare anormală a ţesutului osos la nivelul extremităţilor distale ale oaselor lungi, cu apariţia hipocratismului digital, durerii sau tumefacţiei articulare, de obicei simetrică, şi a periostitei.

Artropatia în fibroza chistică apare la 10% dintre bolnavi, putându-se manifesta în orice moment evolutiv. Etiologic sunt implicate mecanisme imunologice probabil legate de infecţia cronică cu Pseudomonas aeruginosa. Debutul este brusc cu durere, tumefacţie şi uneori se poate asocia cu leziuni tegumentare cum ar fi rash-ul maculopapular, eritemul nodos şi ocazional purpura. Poate fi mono- sau poliarticulară, afectând articulaţiile mari sau mici, cele mai frecvente fiind genunchiul, glezna, articulaţia mâinii, cotului sau umărului.

Osteopenia sau osteoporoza sunt manifestări frecvente ale pacienţii cu FC şi sunt asociate cu apariţia fracturilor şi a cifozei³.

Clasic, diagnosticul fibrozei chistice se stabileşte pe baza elementelor clinico-anamnestice caracteristice şi este apoi confirmat prin testul sudorii sau analiza moleculară.

La 70% dintre pacienţi diagnosticul este stabilit înaintea vârstei de 1 an, de obicei în primele luni de viaţă. Totuşi există bolnavi la care diagnosticul este confirmat abia după vârsta de 10 ani.

Diagnosticul de FC poate fi stabilit la persoanele suspicionate dacă prezintă:

1. una sau mai multe caracteristici fenotipice ale FC;

şi

2. dovada anomaliei funcţiei CFTR:

• prezenţa mutaţiilor cauzatoare de boală în gena CFTR;

sau

• 2 valori anormale ale clorurilor în sudoare la iontoforeza cantitativă pilocarpinică (> 60 mEq/L);

sau

• valori specifice ale diferenţei de potenţial nazal.

Testul sudorii rămâne gold standard-ul în diagnosticarea bolii şi evaluează concentraţia de ioni de clor şi sodiu din transpiraţie. Valorile normale ale electroliţilor în sudoare se situează <40mMol/L; valorile pozitive sunt la copii >60 mMol/L, iar la adolescenţi şi adulţi tineri >70 mMol/lL; valorile echivoce: între 40-60 mMol/L se repetă obligatoriu şi se interpreteză în context clinic. O concentraţie de clorură de mai mare de 60 mMol/L în sudoare, la două determinări diferite stabileşte diagnosticul de boală.

Rezultatele fals pozitive pot fi asociate cu sindromul Hurler, iar cele fals negative pot să apară în cazul pierderilor acute de sare. În cazul în care FC este suspectată la un individ cu hiponatremie şi hipocloremie, testul sudorii ar trebui amânat până la restabilirea unui echilibrul electrolitic^3;6.

În următoarele situaţii speciale testarea genetică este testul iniţial de diagnostic:

• diagnosticarea in utero a feţilor cu risc ridicat (în 2002, 4% din persoanele nou diagnosticate au fost identificate cu ajutorul diagnosticului prenatal);
• testarea prenatală a feţilor cu risc scăzut, dar cu imagini ecografice sugestive pentru boală;
• screening-ul nou-născuţilor (în 2002, 12.8% din persoanele nou diagnosticate au fost identificate prin intermediul screening-ului neonatal);
• testarea sugarilor simptomatici (cu ileus meconial), care sunt prea mici pentru a produce un volum adecvat de sudoare;
• testarea unei persoane simptomatice care are rude cu mutaţii CFTR identificate⁶.

Deoarece mucoviscidoza se transmite autozomal recesiv, în momentul concepţiei fiecare frate al unui individ afectat are 25% şanse să fie purtător şi să prezinte afecţiunea, 50% şanse să fie purtător asimptomatic şi 25% şanse să fie nepurtator şi să nu fie afectat.

Testarea prenatală se efectueză pe celule fetale obţinute prin biopsia vilozităţilor coriale prelevate la aproximativ 10-12 săptămâni de gestaţie sau prin amniocenteză, de obicei la circa 15-18 săptămâni de viaţă intrauterină.

Testul sudorii trebuie efectuat postnatal la toţi pacienţii la care fibroza chistică a fost suspectată.

Testarea genetică are un rol important în detectarea unor mutaţii cu implicaţii importante în determinismul anumitor fenotipuri. Cea mai bună corelaţie între genotip şi fenotip este legată de funcţia pancreatică. Mutaţiile cele mai frecvente au fost clasificate în două categorii: cele care determină insuficienţă pancreatică şi cele care se asociază cu funcţie pancreatică normală (denumite „pancreatic sufficient”, PS). Persoanele fără afectare pancreatică au, de obicei, una sau două alele mutante de tip PS, ce sunt dominante în ceea ce priveşte fenotipul pancreatic.

În schimb, corelaţia genotip-fenotip este, în general, slabă pentru bolile pulmonare în fibroza chistică. Afecţiunile pulmonare în rândul persoanelor cu genotipuri identice variază foarte mult, o explicaţie plauzibilă fiind intervenţia factorilor de mediu.

Severitatea bolii pulmonare la persoanele cu una sau două mutaţii R117H depinde de lungimea regiunii poli T de la nivelul intronului 8, astfel dacă bolnavul prezintă varianta 5T în configuraţie cis dezvoltă de obicei boli pulmonare, iar cei cu varianta 7T sau 9T au un fenotip extrem de variabil, care se poate extinde de la lipsa manifestărilor pulmonare până la forme moderate de boală.

Deoarece mutaţia R117H este asociată cu funcţie pancreatică normală, boala pulmonară mai puţin severă observată la aceste persoane ar putea fi consecinţa stării de nutriţie mai bune⁶.

Un test genetic negativ pentru mutaţiile ţintite nu poate exclude boala. Deoarece în prezent sunt descrise peste 1000 mutaţii, pe piaţă există mai multe truse de diagnostic, care pot identifica cele mai frecvente mutaţii pentru o anumită zonă geografică sau grup populaţional. Pentru cazurile cu adevărat suspecte se poate apela la metode complexe de analiză genetică a ADN-ului (secvenţiere).

Testele genetice sunt disponibile pentru screening-ul persoanelor asimptomatice care doresc să afle dacă sunt sau nu purtătoare ale genei defective de fibroză chistică şi implică, de obicei, interviuri pre-test, dar şi consiliere privind posibilul impact al rezultatelor testelor pozitive sau negative. Acest tip de analize genetice permite părinţilor să afle dacă au un risc crescut de a avea un copil cu fibroză chistică.

Screening-ul purtătorilor de fibroză chistică se recomandă următoarelor persoane:

• adulţii care au în familie rude cu fibroză chistică;
• partenerii persoanelor cu fibroză chistică; dacă un partener are fibroză chistică şi celălalt este purtător al genei defective de fibroză chistică, atunci copilul va avea 50% şanse de a dezvolta boala;
• cuplurile care doresc să conceapă copii.

Dacă investigaţiile arată că o persoană este purtătoare a genei defective de fibroză chistică, este necesară şi testarea partenerului. Pentru ca un copil să dezvolte afecţiunea, ambii părinţi trebuie să fie purtători ai genei mutante. În cazul în care analizele partenerului sunt negative sunt şanse minime pentru copil să dezvolte boala⁶.

Specimen recoltat – sânge venos^4.

Recipient de recoltare – vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant⁴.

Cantitate recoltată – 5 mL sânge⁴.

Cauze de respingere a probei – folosirea heparinei ca anticoagulant; probe coagulate sau hemolizate⁴.

Stabilitate probă – 7 zile la 2-8ºC⁴.

Metodă: PCR şi revers hibridizare pe strip-uri

Testul genetic analizează 38 de mutaţii şi polimorfismul Allele5T-7T-9T în gena CFTR:

F508del, I507del, F508C, I502T, 1706del17, 1677del TA, G542X, 1717-1G>A, R553X, Q552X, G551D, S549R A>C, N1303K, 4016insT, R1162X, R1158X, W1282X, G1244E, 2789+5G>A, 2183AA>G, 711+5G>A, 711+1G>T, G85E, 3849+10kbC>T, 621+1G>T, R117H, D1152H, L1065P, R1066H, L1077P, 4382delA, 1259insA, 852del 22, R347P, T338I, S912X, I148T, 3199del6.

Raportarea şi interpretarea rezultatelor

Vor fi comunicate mutaţiile depistate în gena CFTR şi genotipul respectiv⁴.

Bibliografie

1. Felix A Ratjen MD PhD FRCP(C). Cystic Fibrosis: Pathogenesis and Future Treatment Strategies. In Respir Care 2009 May;54(5):595-605.
2. Girish D Sharma. Cystic Fibrosis, www.emedicine.medscape.com, Ref Type: Internet Communication.
3. Ioan Popa, Liviu Pop, Zagorca Popa, Casandra Cilt. Ghid de management în mucoviscidoză – (fibroză chistică).
4. Laborator Synevo. Referințele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
5. Mayo Clinic/Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. Cystic Fibrosis Mutation Analysis, 70-Mutation Panel. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication
6. Samuel M Moskowitz, James F Chmiel, Darci L Sternen, Edith Cheng, and Garry R Cutting.CFTR- Related Disorders. Gene Reviews, 2008. www.ncbi.nlm.nih.gov. Reference Type: Internet Communication.

Din dorinţa de a oferi pacienţilor servicii de calitate, personalul Synevo România se află într-o pregătire permanentă, pentru a fi la curent cu ultimele metode şi informaţii din domeniu. Sâmbătă, 24 octombrie 2015, a avut loc în Amfiteatrul Laboratorului Central Synevo Bucureşti un curs pentru asistentele din centrele Synevo Bucureşti, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Galaţi şi Brăila. Workshop-ul a fost moderat de dna. dr. Magdalena Dorobanţu, medic primar obstetrică – ginecologie la Medicover.

Tema cursului a fost „Screening-ul cancerului de col uterin și tehnica de recoltare a examenului citologic Babeș Papanicolaou”.

Subiectele dezbătute:

• Anatomia şi fiziopatologia aparatului feminin
• Screening-ul cancerului cervical – PAP şi HPV
• Recoltarea probelor ginecologice – exemplificarea manevrei de recoltare cu ajutorul unui mulaj anatomic
• Consilierea pacientei

La acest eveniment au luat parte 48 de asistente medicale. La finalul cursului, participantele au dat un test de evaluare a cunoştinţelor acumulate pe parcursul workshop-ului. De asemenea, pe parcursul prezentării au purtat un dialog activ cu dna. dr. Magda Dorobanţu şi au pus întrebări pentru a-şi clarifica toate nelămuririle legate de subiectele discutate sau de situatiile speciale pe care le-au avut în practica medicală.

Cursul a fost creditat de către Ordinul Asistenţilor Medicali din Bucureşti cu 8 puncte EMC.

Fibroza chistică sau mucoviscidoza este cea mai frecventă afecţiune monogenică, având o incidenţă de 1:2500-3500 nou-născuţi în rândul populaţiei de origine caucaziană. De asemenea, 1 din 25 de indivizi este purtător asimptomatic al acestei genei defecte. În cazul în care ambii părinţi sunt purtători asimptomatici, există un risc de 25% ca nou-născutul să fie afectat de fibroza chistică.

Mai multe informaţii AICI.

Informații generale

GastroPanel constituie o investigație neivazivă de primă linie destinată pacienților cu tulburări  dispeptice. Are ca scop selectarea pacienților ce au indicație de endoscopie digestivă superioară furnizând informații utile despre infecția cu Helicobacter pylori, statusul mucoasei gastrice și producția de acid clorhidric.

GastroPanel cuprinde  4 teste efectuate din plasmă prin tehnica ELISA cantitativă: anticorpi IgG față de Helicobacter pylori, pepsinogen I,   pepsinogen II și gastrina-17, rezultatele obținute fiind interpretate cu ajutorul programului GastroSoft¹.

Dispepsia include un set complex de simptome nespecifice, episodice sau persistente, întâlnite frecvent în practica medicală curentă (prevalență de 20-40% în populația generală), ce își au cel mai probabil originea în regiunea gastroduodenală. Manifestările clinice pot fi clasificate în simptome dispeptice legate de ingestia de alimente, cum ar fi senzația de plenitudine postprandială sau de sațietate precoce și simptome dispeptice fără nicio legătură cu mesele: disconfort sau durere epigastrică, arsuri retrosternale.

Deși majoritatea pacienților care prezintă aceste simptome nu au o cauză organică subiacentă o parte din pacienți pot asocia ulcer peptic, gastrită atrofică sau chiar leziuni maligne. Distincția dintre dispepsia funcțională și cea care are la bază cauze organice este dificil de efectuat doar pe manifestările clinice fiind necesară recurgerea la gastroscopie. GastroPanel poate constitui o alternativă neinvazivă la gastroscopie contribuind la triajul pacienților^1;2.

Se estimează că gastrita cronică afectează un număr considerabil de persoane, mai ales în zonele în care se constată o prevalență crescută a infecției cu Helicobecter pylori. Inflamația cronică a mucoasei stomacului  poate conduce la anomalii ale funcției motorii și secretorii; în plus, gastrita cronică poate genera atrofie gastrică cu afectarea secreției de acid clorhidric, somatostatină, gastrină și grelină. Aceste anomalii pot induce simptome dispeptice la unii pacienți.

O varietate de condiții și medicamente sunt implicate în etiologia gastritei cronice, însă principala cauză rămâne infecția cu Helicobecter pylori².

H. pylori este un bacil Gram negativ microaerofilic spiralat descoperit în 1983, ce colonizează mucoasa gastrică. Se estimează că infecția cu H. pylori afectează aproximativ 50% din populația globului. Numeroase studii au arătat o corelație strânse între infecția cu H. pylori și afecțiunile gastrice, de la dispepsia funcțională și ulcerul peptic până la adenocarcinomul gastric și limfomul de tip MALT. Astfel, eradicarea infecției reprezintă un obiectiv deosebit de important³.

Potrivit Agenției Internaționale de Cercetare în Domeniul Cancerului (International Agency for Research on Cancer, IARC) H. pylori este considerat un carcinogen de clasa 1, fiind implicat în aproximativ 75% din carcinoamele gastrice.  Asocierea se referă în principal la tipul intestinal și la formele distale de carcinom gastric. Paradigma acceptată pentru patogenia cancerului gastric de tip intestinal este o progresie secvențială, denumită cascada Correa, de la inflamația/gastrita cronică indusă de H. pylori la atrofie gastrică, metaplazie intestinală, displazie și, în final, la adenocarcinom. Bacteria este responsabilă pentru stadiile inițiale ale gastritei și atrofiei și contribuie la progresia către leziunile premaligne și cancerul gastric, însă mecanismele moleculare care stau la baza acestui proces sunt incomplet elucidate. Deoarece numai un procent redus din indivizii ce prezintă infecție cu H. pylori va dezvolta cancer gastric sugerează faptul că factori de virulență specifici tulpinei infectante, alături de factori ce țin de gazdă și de mediu, influențează riscul de cancer^4;5. Astfel, se estimează că în medie 50% din pacienții infectați vor progresa către o formă de gastrită atrofică în timp ce numai în 10% de cazuri este vorba de o gastrită atrofică moderată sau severă. Dintre pacienții aparținând celei de a doua categorii 2.5-% vor evolua către cancer gastric.

În cursul infecției cu H. pylori gastrita (inflamația cronică caracterizată printr-un infiltrat cu celule mononucleare) și atrofia (dispariția glandelor din mucoasa normală) au tendința de afecta inițial zona antrală, extinzând-se treptat și rezultând în final pangastrita.

Gastrita non-atrofică asociată infecției cu H. pylori crește riscul de cancer de aproximativ 4 ori, în timp ce gastrită atrofică crește riscul de 15 ori. La pacienții cu pangastrită, indiferent de prezența/absența infecției cu H. pylori, riscul de a dezvolta cancer gastric poate crește de 90 ori.

Eradicarea infecției cu H. pylori va îmbunătăți statusul mucoasei gastrice la pacienții cu gastrită non-atrofică sau cu atrofie ușoară. Condițiile/leziunile precanceroase severe, cum sunt gastrita atrofică, metaplazia intestinală sau displazia nu vor regresa întotdeauna ci chiar se poate înregistra o progresie către un carcinom invaziv, în ciuda tratamentului cu succes al infecției cu H. pylori⁶.

Conform recomandărilor Conferinței de Consens Maastricht IV/Florence metodele neinvazive de diagnostic al infecției cu H. pylori reprezintă o alternativă la metodele invazive, la pacienţii sub 45 ani, fără simptome de “alarmă” care să impună gastroscopia (pierdere ponderală nejustificată, sângerări digestive, vărsături repetate, etc) și includ  testul respirator cu uree, depistarea antigenului H.pylori în materiile fecale precum și unele teste serologice validate, ce au demonstrat o acuratețe >90%. Având în vedere caracterul cronic al infecției cu H. pylori,  în cazul testelor serologice se recomandă determinarea anticorpilor IgG prin metode cantitative. Serologia este singurul test care nu este afectat de modificările locale ale mucoasei gastrice care ar putea conduce la o încărcătură bacteriană redusă și în consecință la rezultate fals-negative. Acest lucru se datorează faptului că anticorpii anti-H. pylori și în special cei îndreptați împotriva antigenului specific CagA, se mențin la niveluri crescute în ciuda scăderilor tranzitorii de încărcătură bacteriană și chiar după dispariția bacteriei de la nivelul mucoasei gastrice⁷. Din această perspectivă, determinarea anticorpilor IgG față de H. pylori poate ajuta la diagnosticul infecției în cazul pacienților cu simptome clinice de gastrită dar nu poate fi utilizată pentru monitorizarea eradicării infecției post-tratament⁷. Referitor la testul serologic inclus în GastroPanel, ce utilizează un antigen bacterian parțial purificat, infecția  cu H, pylori este probabilă dacă nivelul anticorpilor detectați > 30 EIU¹.

Cea de a doua categorie de teste incluse în GastroPanel se referă la determinarea concentrației plasmatice de pepsinogen I (PGI), pepsinogen II (PGII) precum și a raportului dintre acestea (PG I/PG II). Nivelurile celor două tipuri de pepsinogen distincte din punct de vedere biochimic și imunologic indică statusuri diferite ale mucoasei gastrice⁸. Astfel, reducerea secreției acide a stomacului și scăderea concentrației plasmatice de PGI precum și a raportului PGI/PGII se corelează bine cu  gradul și extinderea gastritei atrofice a corpului gastric, corelație ce a fost validată prin efectuarea biopsiei de mucoasă și a testului cu pentagastrină⁷.

Producția de pepsinogen I este restricționată la nivelul mucosei corpului gastric. Din acest motiv, concentrația plasmatică de PGI reflectă structura mucoasei și funcția corpului gastric, o valoare scăzută indicând o gastrită atrofică a corpului. Dimpotrivă, dacă pacientul are inflamație a mucoasei corpului gastric fără atrofie concentrația de PGI tinde să crească într-o anumită măsură.

Producția de pepsinogen II are loc atât în mucoasa corpului cât și cea a antrumului gastric, astfel că nivelul plasmatic de PGII reflectă structura și funcția mucoasei întregului stomac. Concentrația sa plasmatică crește în caz de inflamație a mucoasei fără atrofie, condiție produsă de infecția cu H. pylori dar și de alte infecții bacteriene, fungice, parazitare sau de medicamente.

Raportul PGI/PGII este utilizat împreună cu valoarea pepsinogenului I pentru a identifica o gastrită atrofică a corpului, o valoare < 3 fiind sugestivă pentru această condiție^1;7.

Cel de-al patrulea biomarker inclus în GastroPanel este gastrina-17b,  al cărei nivel plasmatic  reflectă integritatea și funcția antrumului gastric. Gastrina 17b amidată este un fragment de 17 aminoacizi din gastrina totală,  fiind secretată exclusiv de celulele G din antrum și duoden. Reprezintă o formă  biologic activă  ce interacționează cu un receptor specific (receptorul pentru colecistokinină, CCK2R) de pe suprafața celulelor enterocromafin-like (ECL), stimulându-le să descarce în sânge histamină care la rândul său va  stimula secreția acidă a celulelor parietale gastrice. Nivelul plasmatic bazal (pe nemâncate) de gastrină-17 (gastrină-17b) se reduce atunci când crește aciditatea conținutului gastric (pH < 2.5). Concentrația de gastrină-17b scade de asemenea în cazul atrofiei mucoasei antrale însoțită de dispariția celulelor G. Astfel, un nivel scăzut de gastrină-17b poate indica fie o hipersecreție de acid clorhidric ce poate crește riscul de boală de reflux gastroesofagian și de complicații ale acesteia (esofagită erozivă și esofag Barrett), fie o gastrită atrofică antrală indusă de infecția cu H. pylori. În cazul atrofiei mucoasei antrale nivelul plasmatic de gastrină-17 se menține scăzut și în condiții de stimulare, adică după ingestia de proteine sau după administrarea de inhibitori de pompă de protoni. Dimpotrivă, în prezența unui număr normal de celule G antrale nivelul plasmatic de gastrină-17 va înregistra o creștere marcată după stimulare. Dacă nivelul plasmatic de gastrină > 7 pmol/L acest lucru se datorează scăderii secreției acide; o valoare de 7-10 pmol/L va indica o scădere ușoară, între 10 și 20 pmol/L este vorba de hipoclorhidrie, iar valorile > 20 pmol/L sunt sugestive pentru aclorhidrie, cauzată fie de o atrofie limitată la mucoasa corpului gastric (cum se întâmplă în gastrita atrofică autoimună), fie de administrarea de inhibitori de pompă de protoni^1;7.

Prezența atrofiei la nivelul mucoasei corpului gastric va determina reducerea pâna la dispariția completă a secreției de factor intrinsec la nivelul celulelor oxintice, având drept consecință malabsorbția vitaminei B12. Scăderea secreției acide a stomacului se va asocia la rândul său cu perturbarea absorbției anumitor micronutrienți divalenți: fier, calciu, magneziu, zinc.

În concluzie, GastroPanel cuprinde un set validat de biomarkeri ce oferă indicii despre infecția cu H. pylori, gradul de inflamație a mucoasei, severitatea și extinderea gastritei atrofice, precum și capacitatea mucoasei de a produce acid clorhidric și gastrină-17⁷.

Relevanța clinică a acestei investigații a fost analizată în numeroase studii, fiind testați până în prezent peste 1 milion de pacienți. Într-unul din primele studii efectuate, ce a inclus un număr de 404 pacienți cu diverse tulburări dispeptice, s-a arătat că biomarkerii prezintă o acuratețe, sensibilitate, specificitate, valoare predictivă pozitivă și valoare predictivă negativă de 83%, 83%, 95%, 75% și respectiv 95% pentru diagnosticul de gastrită atrofică comparativ cu modificările histopatologice9. Datorită valorii predictive negative > 90% Gastropanel poate identifica persoanele cu mucoasă gastrică normală, reducând astfel numărul de gastroscopii nenecesare. Astfel, într-un screening populațional ce a vizat aproape 1000 pacienți a fost demonstrată o valoare predictivă negativă de 98%¹⁰.

În studiul efectuat de Iijima K et al, GastroPanel a clasificat pacienții (n=196) cu mucoasă normală de cei cu mucoasă anormală cu o acuratețe, sensibilitate și specificitate de 94%, 95% și respectiv 93%11.

Într-un studiu pe 1387 pacienți cu dispepsie a fost demonstrată o concordanță de 94% între GastroPanel și examenul histopatologic în ceea ce privește identificarea pacienților cu gastrită atrofică localizată predominant la nivelul corpului¹².

Recomandări pentru efectuarea GastroPanel

Pacienți cu:

• tulburări dispeptice pentru stabilirea necesității gastroscopiei;
• boli autoimune (tiroidită autoimună, diabet zaharat tip 1, boală celiacă) ce ar putea asocia și gastrită atrofică autoimună;
• anemie megaloblastică/deficit de oligoelemente;
• consum crescut de antiinflamatorii nesteroidiene¹.

Pregătire pacient – este necesar să se respecte următoarele condiții:

• se va întrerupe medicația antisecretorie cu 1 săptămână înaintea recoltării: ranitidină, famotidină, nizatidină, inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol, rabepazol);
• va fi întreruptă cu 24 h înaintea recoltării medicația anti-acidă și protectoare gastrică;
• proba de sânge va fi recoltată după cel puțin 4 h de la ultima masă¹.

Înaintea recoltării probei este necesar ca medicul trimițător/pacientul să completeze Fisa pentru investigația GastroPanel și să își dea acordul pentru efectuarea testului^1;13.

Specimen recoltat – sânge venos13.

Recipient de recoltare –  vacutainer cu K2EDTA, cu/fără gel separator (de preferat cu gel separator)¹³.

Cantitate recoltată – cât permite vacuumul¹³.

Prelucrare necesară după recoltare – probele vor fi centrifugate în maxim 30 minute pentru obținerea plasmei și vor fi rapid congelate la -20°C; transportul către Laboratorul Central va fi efectuat cu ajutorul recipientelor destinate probelor congelate¹³.

Volum minim de probă – 3 mL plasmă¹³.

Stabilitate probă – plasma este stabila 1 lună la -20°C; nu decongelaţi/recongelaţi¹³.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat; probe care nu au sosit la laborator congelate¹³.

Metodă – ELISA¹³.

Valori de referință

Anticorpi Helicobacter pylori IgG: <30 EIU

Pepsinogen I (PGI): 30-165 μg/L

Pepsinogen II (PGII): 3-15 μg/L

PGI/PGII: 3-20

Gastrina-17b: 1-10 pmol/L^1;13.

Raportarea și interpretarea rezultatelor

Valorile obținute la cei 4 biomarkeri vor fi introduse împreună cu datele clinice ale pacientului în programul GastroSoft. Vor fi furnizate 5 opțiuni diagnostice:

• stomac sănătos
• infecție cu H. pylori
• gastrită atrofică antrală
• gastrită atrofică a corpului
• gastrită atrofică ce afectează întregul stomac (pangastrită).

În plus, nivelul secreției acide va fi raportat ca normal, scăzut sau crescut.

Un rezultat normal la GastroPanel indică cu mare probabilitate faptul că mucoasa gastrică este normală iar manifestările clinice ale pacientului sunt fie de tip funcțional, fie sunt cauzate de alte afecțiuni.

În prezența unui rezultat anormal medicul clinician va stabili oportunitatea efectuării gastroscopiei. Dacă biomarkerii PGI, PGII și gastrina 17-b înregistrează valori normale iar anticorpii IgG față de H. pylori sunt pozitivi se va lua în considerare, în funcție de contextul clinic, eradicarea infecției sau recurgerea la alte investigații de confirmare.

În schema de mai jos este prezentat un algoritm de interpretare a rezultatelor cu posibile direcții de management al pacientului^1;13.

Limitele investigației

GastroPanel nu este indicat pentru screening-ul cancerului gastric^1;13.

Fișa pentru investigația GastroPanel

Referințe

1. GastroPanel/BioHit Healthcare. Overview, instructions, clinical background. Reference Type: Internet Communication. http://www.biohithealthcare.com/diagnostics/diagnostics-tests/products/1/gastropanel.

2. Chung SH, Lee KJ, Kim JY, Im SG, Kim E, Yang MJ, Ryu SH. Association of the Extent of Atrophic Gastritis With Specific Dyspeptic Symptoms. J Neurogastroenterol Motil. 2015 Oct 1;21(4):528-36.

3. Ermis F, Senocak Tasci E. Current Helicobacter pylori treatment in 2014. World J Methodol. 2015 Jun 26;5(2):101-7.

4. Libânio D, Dinis-Ribeiro M, Pimentel-Nunes P. Helicobacter pylori and microRNAs: Relation with innate immunity and progression of preneoplastic conditions. World J Clin Oncol. 2015 Oct 10;6(5):111-32.

5. Sansonno D, Lauletta G, Russi S, Ingravallo G, Dammacco F. H. pylori infection and gastric cancer: state of the art (review). Int J Oncol. 2013 Jan;42(1):5-18.

6. Agréus L, Kuipers EJ, Kupcinskas L, Malfertheiner P, Di Mario F, Leja M,et al. Rationale in diagnosis and screening of atrophic gastritis with stomach-specific plasma biomarkers. Scand J Gastroenterol. 2012 Feb;47(2):136-47.

7. Malfertheiner P, Megraud F, O’Morain CA, Atherton J, Axon AT, Bazzoli F, et al. Management of Helicobacter pylori infection–the Maastricht IV/ Florence Consensus Report. Gut. 2012 May;61(5):646-64.

8. Cao XY, Jia ZF, Jin MS, Cao DH, Kong F, Suo J, Jiang J. Serum pepsinogen II is a better diagnostic marker in gastric cancer. World J Gastroenterol. 2012 Dec 28;18(48):7357-61.

9. Väänänen H, Vauhkonen M, Helske T, Kääriäinen I, Rasmussen M, Tunturi-Hihnala H, et al. Non-endoscopic diagnosis of atrophic gastritis with a blood test. Correlation between gastric histology and serum levels of gastrin-17 and pepsinogen I: a multicentre study. Eur J Gastroenterol Hepatol. 2003 Aug;15(8):885-91.

10. Storskrubb T, Aro P, Ronkainen J, Sipponen P, Nyhlin H, Talley NJ, Engstrand L, Stolte M, Vieth M, Walker M & Agreus L. Serum Biomarkers provide an accurate method for diagnosis of atrophic gastritis in a general population: The Kalixanda Study.  Scand J Gastroenterol 2008; 43:1448-1455.

11. Iijima K, Abe Y, Kikuchi R, Koike T, Ohara S, Sipponen P and Shimosegawa T. Serum biomarker tests are useful in delineating between patients with gastric atrophy and normal, healthy stomach. World J Gastroenterol. 2009 February 21; 15(7): 853–859.

12. Lombardo L, Leto R, Molinaro G, Migliardi M, Ravarino N, Rocca R, Torchio B. Prevalence of atrophic gastritis in dyspeptic patients in Piedmont. A survey using the GastroPanel test. See comment in PubMed Commons belowClin Chem Lab Med. 2010 Sep;48(9):1327-32.

13. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref Type: Catalog.

GastroPanel constituie o investigație neivazivă de primă linie destinată pacienților cu tulburări  dispeptice. Are ca scop selectarea pacienților ce au indicație de endoscopie digestivă superioară furnizând informații utile despre infecția cu Helicobacter pylori, statusul mucoasei gastrice și producția de acid clorhidric.

GastroPanel cuprinde 4 teste efectuate din plasmă prin tehnica ELISA cantitativă: anticorpi IgG față de Helicobacter pylori, pepsinogen I, pepsinogen II și gastrina-17, rezultatele obținute fiind interpretate cu ajutorul programului GastroSoft.

Preţ: 265 lei
Mai multe informaţii AICI.

Genul Taenia face parte din clasa cestodelor şi include două specii: Taenia saginata şi Taenia solium. Paraziţii se caracterizează printr-un corp aplatizat şi segmentat de dimensiuni mari şi un cap (scolex) care prezintă organisme de fixare la peretele intestinal (ventuze şi/sau cârlige). Pentru a fi asigurată dezvoltarea lor biologică, aceşti paraziti au nevoie de o gazdă intermediară. Această gazdă intermediară este reprezentată de bovine în cazul Taeniei saginata şi de porcine în cazul Taeniei solium. Omul se infestează prin consumul de carne de vită/porc insuficient preparată termic, care conţine formele larvare.

Imaginile prezentate au fost filmat în laboratorul Synevo România.

Mai multe detalii despre examentul coproparazitologic AICI.

Cu o reţea vastă de laboratoare în România şi în alte 11 ţări europene, Synevo oferă o paletă de investigaţii de aproximativ 2.000 de teste diferite de laborator (de rutină şi diagnostic avansat) din specialităţile hematologie, microbiologie, imunologie, biochimie, toxicologie, citologie & histopatologie şi teste de genetică. Având peste 10.4 milioane de teste efectuate în 2014 (în jur de 40.000 teste/zi), Synevo România este cel mai mare prestator integrat de servicii medicale de laborator. Zilnic, aproximativ 7.000 pacienţi se adresează centrelor noastre din Bucureşti şi din ţară.

În decembrie 2015, Synevo deschide în Sibiu cel de-al 16-lea laborator din ţara noastră. Poziţionat într-o zonă centrală, spatiul beneficiază de o ambianţă deosebită şi dotări ultra-moderne, o zonă destinată copiilor şi locuri de parcare. Experienţa de peste 10 ani în domeniul medicinei de laborator a personalului medical este o garanţie în plus pentru serviciile de calitate marca Synevo disponibile acum şi în această zonă a ţării. Acest laborator va deservi şi viitoarele centre de recoltare din judeţele apropiate.

Laboratorul este situat pe Calea Dumbrăvii, nr. 17 și funcționează de luni până vineri între orele 7:00 – 17:00 şi sâmbăta, între orele 8:00 – 12:00. De asemenea, programul de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice este de luni până vineri: 7:00 – 16:00.

Din dorinţa de a oferi un acces cât mai facil la servicii noastre, Synevo inaugurează şi un centru de recoltare pe str.  Bâlea, nr. 1 A. Programul de lucru va fi de luni până vineri  între orele 7:00 – 16:00, iar sâmbăta de la 8:00 pâna la 12:00. Serviciul de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice va fi disponibil luni-vineri, în intervalul orar 7:00 – 16:00.

Pentru informații și programări, pacienții pot accesa numărul de call center 021 – 9666.

PROGRAM DE SĂRBĂTORI

A XVIII-a ediţie a simpozionului interdisciplinar Zilele Medicale Synevo a întrunit peste 800 de lideri de opinie din domeniul medical, medici parteneri Synevo, sponsori şi a avut ca obiectiv reunirea specialiştilor implicaţi în managementul pacientului oncologic şi promovarea valorii de diagnostic a testelor de histopatologie.

Evenimentul este recunoscut şi creditat de către Colegiul Medicilor din România cu 9 ore EMC.

Agenda a cuprins prezentări de ultimă oră pe probleme de screening, diagnosticare, tratament chirurgical şi radioterapic, dar şi de medicină paliativă.

Prima zi, 27 noiembrie, a fost dedicată specialităţii Obstetrică – Ginecologie

Sesiunea I – “Managementul pacient cu cancere ginecologice”, a fost moderată de către Prof. Dr. Mircea Onofriescu şi s-a axat pe etiologie, screening, diagnosticare şi tratament cancere de sân, col şi ovare.

Printre invitaţi îi amintim: Prof Vlad Tica, Conf. Dr. Doina Piciu, Șef Lucr. Dr. Lucian Negură, Dr. Răzvan Petrică, Dr. Bogdan Moldovan, dar şi din strainatate: Prof. Dr. Ettore Tito Menichetti, Italia şi Dr. Tatiana Rabin din Israel.

Dr. Mihai Stoicea, şeful Departamentului de Histopatologie Synevo a prezentat “Investigarea imunocitochimică în atologia cervico-vaginală”.

În paralel, a avut loc o transmisie live a unei intervenţii chirugicale: Sacrocolpopexie robotică din Spitalul Acibadem, Turcia, moderată de către Prof. Dr. Fatih Şendag, Acibadem University.

Sesiunea a II a, de Medicină Fetală, moderată de către Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, a fost dedicată screeningului, diagnosticului, terapiei și eticii în Medicina Fetală. Sesiunea interactivă axată pe studiii de caz a fost susţinută de către Dr. Bogdan Mureşan, Dr. Claudiu Mărginean şi Dr. Marius Calomfirescu.

Sesiunea interactivă a fost urmată de o sesiune live scan pe un echipament Voluson E 10.

În prima zi, audienţa a fost constituită din peste 400 medici specialişti şi primari în ginecologie, oncologie, chirurgie şi medicina internă.

A doua zi, 28 noiembrie, dedicată Managementului pacientului Oncologic cu cancere digestive, neuroendocrine şi pulmonare, a fost moderată în prima sesiune de Prof. Vlad Constantinescu, Conf. Dr. Marian Marincas şi Prof Laurentiu Bohiltea, iar în a doua de Prof. Cătălina Poiana.

Printre invitaţi amintim: Prof. Dr. Alexandru Oproiu, Prof. Dr. Dan Dumitrascu, Dr. Ciprian Cirimbei, As. Univ. Dr. Virgiliu Prunoiu, prof. Dr. Mihai Voiculescu, Dr. Radu Ioan Ursu, Dr. Ana Băncilă, dar şi din străinătate: Dr. Angeliki A.Saetta, Grecia, Prof. Prof. Dr. Ettore Tito Menichetti şi Dr. Burkhard Manfras din Germania.

Dr. Mihai Stoicea, şeful Departamentului de Histopatologie Synevo a prezentat “Diagnostic of Lung and Breast Carcinomas in the era of Targeted Therapies”.

Dr. Viorica Radoi, şeful Departamentului de Genetică Synevo a prezentat: “Terapii moleculare actuale în cancerul colorectal”.

As. Univ. Violeta Cristea, şeful Departamentului de Microbiologie Synevo, a prezentat: “Infecțiile intraabdominale, diagnostic și tratament”.

As. Univ. Dr. Cristina Mambet Synevo a prezentat “Markeri tumorali în practica medico chirurgicală – posibilități și limite”.

În paralel, a avut loc o transmisie live a unei intervenţii din Spitalul Acibadem, Tucia: Lobectomie pulmonară VATS (video assisted toracic surgery) single port, moderată de către Prof. Semih Halezeroglu, Istambul University.

În a doua zi, audienţa a fost constituită din peste 300 medici specialişti şi primari în gastroenterologie, chirurgie generală, oncologi şi endocrinologie.

La sfârşitul fiecărei zile s-a organizat o tombolă în urma căreia s-au câştigat premii: 9 cărţi de specialitate de la Editura Prior Books şi câte un cadou din partea Sensiblu.

La ediţia din acest an s-a făcut şi prelansarea Ghidului pentru orientarea anatomică a specimenelor biopsice excizionale realizat de către Departamentului de Histopatologie Synevo şi care va fi tipărit în 2016. De asemenea, a prezentant prima aplicaţie de mobil din România creata de un laborator, special pentru medici. Aceasta va fi pusă la dispoziţia partenerilor Synevo în anul 2016.

Dr. Antoanela Curici

Dr. Mihai Stoicea

Dr. Viorica Rădoi

Momentul Tombolei

Synevo continuă seria de evenimente care au ca scop pregătirea profesională a cadrelor medicale medii. Astfel, sâmbătă, 12 decembrie 2015, în Amfiteatrul Laboratorului Central, a avut loc un nou curs pentru asistentele medicale Synevo din Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

Tema cursului a fost pe microbiologie şi s-a intitulat: „Up – date sisteme de recoltare în Microbiologie”. Cursul a fost susţinut de dna. Dr. Violeta Cristea, medic primar medicină de laborator şi şefa departamentului de Microbiologie din Laboratorul Central Synevo.

Subiectele dezbătute:

• Up-date sisteme de recoltare în Microbiologie – exemplificări practice
• Particularităţi în recoltarea şi transportul produselor patologice din tractul respirator
• Particularităţi în recoltarea şi transportul produselor patologice din tractul digestiv
• Particularităţi în recoltarea şi transportul produselor patologice din tractul uro-genital
• Recoltarea lichidelor de puncţie
• Recoltarea şi indicaţia hemoculturilor

La acest eveniment au luat parte 46 de asistente medicale. La finalul cursului, ca de fiecare dată, participantele au dat un test de evaluare a cunoştinţelor acumulate pe parcursul workshop-ului. De asemenea, pe parcursul prezentării au purtat un dialog activ cu dna. dr. Violeta Cristea şi au pus întrebări legate de subiectele discutate sau de situaţiile speciale pe care le-au întâlnit în practica medicală.

Cursul a fost creditat de către Ordinul Asistenţilor Medicali din Bucureşti cu 8 puncte EMC.

Vino în centrele de recoltare din Sibiu pentru a beneficia de ofertă.
Mai jos puteţi găsi lista testelor care beneficiază de discount.

Din dorinţa de a face o bucurie micutilor cu nevoi speciale, Synevo a organizat împreună cu Fundaţia Şi Tu din Constanţa o petrecere de sărbători. Cei care au primit vizita lui Moş Crăciun şi l-au răsplătit cu un zâmbet din toată inima au fost copii cu nevoi speciale care suferă de paralizii cerebrale, sindrom Down, sindrom Kabuki, sindrom Silver Russel sau tulburari din Spectrul Autist.

Fundaţia Şi Tu este un ONG din Constanţa care are ca obiective principale reabilitarea copiilor cu nevoi speciale prin oferirea de servicii specializate: kinetoterapie, psihoterapie, logopedie, terapie prin joc, etc, integrarea acestora în grădiniţe şi scoli normale şi implicarea părinţilor, a comunităţii locale şi a autorităţilor pentru realizarea a cât mai multor schimburi şi experienţe sociale.

Dacă doriţi să îi susţineţi, AICI puteţi afla mai multe despre ei.

Medicover Group, a leading healthcare provider in Central and Eastern Europe, is looking to expand its technical IT support team in Bucharest with a Senior Firewall Administrator.

In this position, you will:

• Be in charge with the daily management of existing firewall instalations in different countries/Business Units accross the Group
• Analyze, design and implement new firewall solutions to better protect internal networks and systems
• Provide incident response and network troubleshooting for traffic passing through edge/public facing firewalls
• Manage and monitor VPN tunnels between different internal Business Units or used for communication with partners

We are looking for a technical expert who can demonstrate:

• At least 3 years of proven commercial experience administering Enterprise and NG Firewall solutions (Check Point, Barracuda, Fortinet, SonicWall, etc.)
• More than 5 years of network security experience
• Advanced network troubleshooting skills
• Passion and motivation to stay current with the latest technologies
• Ability to work independently and as part of a team
• Excellent level of English language, spoken and written
• Very good interpersonal skills, ability to communicate effectively with technical and business people

We are offering:

• Professional development within a growing and successful leading healthcare organization
• Opportunities to prove, expand and share your technical skills
• Multicultural and multinational young and dynamic team
• Attractive compensations
• Private healthcare coverage

If you have the Talent, Energy and Drive to contribute, we would be delighted to have the opportunity to know you better!
We wait for you to join us, by sending your application request.
For further details about Medicover Group, please feel free to access www.medicover.com

Synevo anunţă deschiderea celui de-al 57-lea centru de recoltare din România şi al 16-lea din Bucureşti. În acest centru de recoltare pacienţii pot beneficia de analize de laborator la cel mai înalt standard de performanţă.

Adresa: Str. Constantin Brâncuşi, nr. 11, parter, sector 3, Bucureşti

Tel: 021 9666

Fax: 021 407 07 00 – int. 440

Program de lucru: L-V: 07.00 – 16.00

Program de recoltare: L-V: 07.00 – 14.00

Program de recoltare CAS: L-V: 07.00 – 14.00

În acest centru nu se recolteaza probe ginecologice.

Mai multe detalii AICI.

Pe 1 februarie 2016, Synevo a deschis cel de-al treilea centru de recoltare din Iaşi.

Adresa: Str. Vasile Lupu, nr. 80, Iaşi

Program de lucru: Luni – Vineri: 7.30–15.30, Sâmbătă: 7.30–12.30

Program de recoltare: Luni – Vineri: 7.30–14.00, Sâmbătă: 7.30–12.00

Program CAS: Luni-Vineri: 07.00 – 14.00, în limita plafonului lunar alocat

În acest centru nu se recoltează probe ginecologice şi Papanicolaou.

Mai multe detalii AICI

Cu o reţea vastă de laboratoare în România şi în alte 11 ţări europene, Synevo oferă o paletă de investigaţii de aproximativ 2.000 de teste diferite de laborator (de rutină şi diagnostic avansat) din specialităţile hematologie, microbiologie, imunologie, biochimie, toxicologie, citologie & histopatologie şi teste de genetică. Având peste 10.4 milioane de teste efectuate în 2014 (în jur de 40.000 teste/zi), Synevo România este cel mai mare prestator integrat de servicii medicale de laborator. Zilnic, aproximativ 7.000 pacienţi se adresează centrelor noastre din Bucureşti şi din ţară.

În decembrie 2015, Synevo deschide în Sibiu cel de-al 16-lea laborator din ţara noastră. Poziţionat într-o zonă centrală, spatiul beneficiază de o ambianţă deosebită şi dotări ultra-moderne, o zonă destinată copiilor şi locuri de parcare. Experienţa de peste 10 ani în domeniul medicinei de laborator a personalului medical este o garanţie în plus pentru serviciile de calitate marca Synevo disponibile acum şi în această zonă a ţării. Acest laborator va deservi şi viitoarele centre de recoltare din judeţele apropiate.

Laboratorul este situat pe Calea Dumbrăvii, nr. 17 și funcționează de luni până vineri între orele 7:00 – 17:00 şi sâmbăta, între orele 8:00 – 12:00. De asemenea, programul de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice este de luni până vineri: 7:00 – 16:00.

Din dorinţa de a oferi un acces cât mai facil la servicii noastre, Synevo inaugurează şi un centru de recoltare pe str.  Bâlea, nr. 1 A. Programul de lucru va fi de luni până vineri  între orele 7:00 – 16:00, iar sâmbăta de la 8:00 pâna la 12:00. Serviciul de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice va fi disponibil luni-vineri, în intervalul orar 7:00 – 16:00.

Pentru informații și programări, pacienții pot accesa numărul de call center 021 – 9666.