Sedentarism: factor de risc pentru bolile cardiovasculare

Cuprins:

• Există mai multe tipuri de sedentarism?
• Care este istoricul demonstrării sedentarismului ca factor de risc?
• Care sunt simptomele sedentarismului și cum îl recunoaștem?
• Care sunt consecințele sedentarismului?
• Cum măsurăm riscul sedentarismului în bolile cardiovasculare?

Există mai multe tipuri de sedentarism?

Sedentarismul se manifestă sub diferite forme și grade de intensitate. Este important să înțelegem diversitatea manifestărilor pentru a estima consecințele și a identifica abordările adecvate.

Iată câteva tipuri de sedentarism și istoricul demonstrării lor ca factor de risc în bolile cardiovasculare:

1. Sedentarismul asociat locului de muncă: Implică petrecerea unei proporții semnificative din timpul de lucru în poziție așezată, cum ar fi lucrul la birou. Cercetările arată că persoanele care petrec mult timp la birou au un risc crescut de boli cardiovasculare.
2. Sedentarismul în timpul liber: Implică petrecerea timpului liber cu angajare minimă sau absentă în activități fizice. În această categorie se încadrează majoritatea activităților folosite în scop recreațional care necesită păstrarea poziției șezânde pe perioade lungi, cum ar fi: vizionarea programelor TV sau a jocurilor video. Studiile au arătat că petrecerea unui timp îndelungat în aceste activități poate crește riscul de boli de inimă și afectarea vaselor de sânge.
3. Sedentarismul în deplasare: Acesta se referă la utilizarea mijloacelor de transport care nu implică activitate fizică semnificativă, cum ar fi condusul autovehiculelor sau folosirea preponderentă a mijloacelor de transport în comun,  în detrimentul mersului pe jos sau cu bicicleta. Cercetările au arătat că folosirea frecventă a deplasării inactive poate crește riscul de boli cardiovasculare.
4. Sedentarismul asociat vârstelor înaintate: Vârstnicii, indiferent de nivelul de activitate fizică anterior, pot deveni sedentari din cauza restricțiilor legate de mobilitate sau din cauza indeciziei de a se angaja în activități fizice relevante odată cu pensionarea. Acest tip de sedentarism poate crește riscul de boli cardiovasculare la vârste înaintate.

Care este istoricul demonstrării sedentarismului ca factor de risc?

În anii ‘50 cercetările clinice în domeniul afecțiunilor cardiovasculare au început să indice faptul că sedentarismul și lipsa de activitate fizică sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut. Unul dintre cele mai cunoscute studii este Framingham Heart Study care a început în 1948 cu 5209 adulți și a adunat date pe termen lung despre factorii de risc cardiovasculari, inclusiv cei legați de sedentarism.

Începând cu anul 1960, cercetătorii au efectuate studii epidemiologice care au arătat o corelație directă între sedentarism și bolile cardiovasculare. Aceste date au condus la apariția recomandărilor care susțin o activitate fizică regulată în scopul prevenirii acestor boli.

Ulterior, numeroase studii clinice și epidemiologice au confirmat legătura dintre sedentarism și afecțiunile cardiovasculare, continuând să ofere dovezi solide în sprijinul rolului protector cardiovascular pe care îl are un stil de viață activ.

Care sunt simptomele sedentarismului și cum îl recunoaștem?

Sedentarismul se manifestă printr-o serie de comportamente care pot determina simptome legate de inactivitatea fizică.

Câteva moduri în care se poate manifesta sedentarismul sunt următoarele:

• Lipsa activității fizice: Un semn evident al sedentarismului este absența sau scăderea semnificativă a procentului ocupat de activitatea fizică în viața de zi cu zi. Persoanele sedentare petrec mult timp în poziție așezată sau implicate în activități care nu necesită mișcare fizică. Cu alte cuvinte, stilul de viață inactiv caracterizează o persoană ce poate petrece majoritatea timpului liber în activități cu mișcare fizică redusă sau fără mișcare deloc. Aceasta poate include vizionarea la televizor, lucratul la computer, cititul sau jocurile video, toate presupunând inactivitate fizică prelungită.
• Semne și simptome fizice: Sedentarismul poate avea efecte negative asupra sănătății fizice. Persoanele sedentare pot prezenta simptome cum ar fi scăderea capacității fizice, rigiditate articulară, scăderea tonusului musculaturii netede de la nivelul membrelor, scăderea rezistenței organismului și creșterea riscului de afecțiuni musculoscheletale și de accidente.
• Creșterea în greutate: Lipsa unei activității fizice constante poate duce la creștere în greutate și dificultăți în menținerea unui IMC (indice de masă corporală) normal. Acest lucru poate fi un indicator al sedentarismului și poate crește riscul de obezitate.
• Probleme de sănătate: Sedentarismul este asociat cu o serie de afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, rezistența la insulină, diabetul zaharat de tip 2, unele boli de inimă, accidentul vascular cerebral, osteoporoza și altele.
• Afectarea bunei dispoziții și a sănătății mentale: Sedentarismul poate afecta și sănătatea mentală. Persoanele care petrec mult timp în inactivitate fizică pot prezenta simptome de depresie sau de anxietate sau pot chiar dezvolta afecțiuni psihiatrice.

Pentru menținerea pe termen lung a sănătății noastre fizice și psihice este important să recunoaștem semnele și simptomele sedentarismului și să luăm măsuri pentru combaterea acestora. Adoptarea unui stil de viață care include activitate fizică regulată, de intensitate adaptată la capacitatea fizică a organismului, poate ajuta la prevenirea complicațiilor asociate cu sedentarismul și joacă un rol semnificativ în prevenția afecțiunilor cardiovasculare

Care sunt consecințele sedentarismului?

Mecanismele prin care sedentarismul joacă un rol în bolile cardiovasculare includ:

• Tulburări ale metabolismului lipidic: Sedentarismul poate duce la creșterea nivelului de colesterol LDL (colesterolul “rău”) și trigliceride, precum și la scăderea valorilor de colesterol HDL (colesterolul “bun”). Aceste schimbări în profilul lipidic cresc riscul de formare a plăcilor de aterom (depunerea de grasimi, colesterol, calciu si alte substanțe pe peretele interior al arterelor), ceea ce poate duce la ateroscleroză.
• Hipertensiune arterială: Activitatea fizică regulată ajută la menținerea elasticității vasculare, în special a arterelor, susținând astfel mecanismele de control a tensiunii arteriale care depind de rezistența peretelui vascular la trecerea fluxului sanguin. În sedentarism, arterele devin mai rigide, ceea ce crește presiunea asupra pereților acestora.
• Tulburări ale glicemiei: Sedentarismul este asociat cu rezistența la insulină și cu niveluri crescute de zahăr în sânge. Acest lucru crește riscul de diabet zaharat, care, la rândul său, este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.
• Inflamație cronică: Inactivitatea fizică poate contribui la inflamație cronică în organism. Aceasta este un factor de risc pentru ateroscleroză și alte boli cardiovasculare.
• Creșterea în greutate și obezitate: Sedentarismul poate duce la creșterea în greutate sau la menținerea unei greutăți corporale excesive, printr-o balanță energetică pozitivă, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare.
• Scăderea funcției cardiace: Inactivitatea poate duce la scăderea capacității inimii de a pompa eficient sânge. Aceasta determină apariția simptomelor de insuficiență cardiacă și creșterea riscului de complicații cardiovasculare.
• Tromboză venoasă și cheaguri de sânge: Sedentarismul poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge la nivelul venelor (tromboză venoasă profundă), ceea ce poate duce la embolie pulmonară sau alte complicații vasculare.
• Reducerea funcției endoteliale: Activitatea fizică regulată ajută la menținerea sănătății endoteliului vascular- stratul intern al vaselor de sânge. Sedentarismul poate duce la disfuncții endoteliale, crescând riscul de ateroscleroză și boli cardiovasculare.
• Modificări ale compoziției corporale: Sedentarismul poate duce la pierderea masei musculare și creșterea prezenței țesutului adipos, ceea ce poate influența negativ metabolismul și riscul de boli cardiovasculare.

Pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare asociat cu sedentarismul, este recomandată adoptarea unui stil de viață activ care presupune activitate fizică regulată, cum ar fi mersul, alergarea, înotul sau alte forme de exerciții fizice. Acest lucru ajută la menținerea sănătății cardiovasculare și la prevenirea unor complicații potențial grave.

Cum măsurăm riscul sedentarismului în bolile cardiovasculare?

Riscul sedentarismului în bolile cardiovasculare poate fi evaluat prin intermediul unor metode și instrumente specifice care calculează nivelul de activitate fizică și/sau de sedentarism al unei persoane. Iată câteva modalități de a măsura acest risc:

• Chestionare privind activitatea fizică: Sunt instrumente concepute pentru a evalua tipurile și nivelurile de activitate fizică care se desfășoară în viața de zi cu zi. Exemple de astfel de chestionare includ “International Physical Activity Questionnaire” (IPAQ) sau “Global Physical Activity Questionnaire” (GPAQ). Acestea pot oferi o estimare a nivelului de activitate fizică și pot fi utilizate pentru a evalua riscul de sedentarism.
• Monitorizarea activității fizice: Tehnologia modernă a făcut accesibilă monitorizarea activității fizice și a altor parametri care definesc starea de sănătate prin intermediul dispozitivelor inteligente de tipul brățărilor sau a ceasurilor. Aceste dispozitive au inclus un accelerometru care înregistrează pașii individului și pot înregistra suplimentar, funcție de complexitatea lor, ritmul cardiac, timpul petrecut la o activitate fizică și timpul petrecut în poziție statică sau inactivitate. Aceste date pot oferi o imagine clară a nivelului de activitate fizică al unei persoane.
• Registre personale: completarea unui jurnal individual sau a unui registru personal al activității fizice poate fi o modalitate utilă de a evalua riscul de sedentarism. Notarea timpului petrecut în diferite activități și în poziție statică în timpul unei zile sau săptămâni pot oferi o descriere precisă a obiceiurilor legate de activitatea fizică.
• Teste de anduranță și de performanță fizică: Măsoară capacitatea fizică și rezistența la efort. O capacitate redusă de anduranță sau rezistența scăzută la efort pot indica sedentarism și un risc crescut de boli cardiovasculare.
• Evaluarea celorlalți factori de risc cardiovascular: Severitatea impactului sedentarismului în bolile cardiovasculare poate fi evaluat și prin monitorizarea altor factori de risc cunoscuți, cum ar fi hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol sau glucoză din sânge și un IMC crescut.

Este important de subliniat că un risc crescut de sedentarism nu se traduce automat în apariția bolilor cardiovasculare, dar crește probabilitatea acestora. Prin urmare, este esențial să se ia măsuri pentru a reduce sedentarismul și a adopta un stil de viață  activ pentru a diminua riscul de boli de inimă și afectare a vaselor de sânge. Consultarea unui medic sau a unui specialist în nutriție poate ajuta la evaluarea riscului și la dezvoltarea unui plan personalizat de prevenire a bolilor cardiovasculare.

Referințe:

1. Physical Activity Guidelines Advisory Committee. (2018). 2018 Physical Activity Guidelines Advisory Committee Scientific Report. U.S. Department of Health and Human Services.
2. Blair SN, Kohl HW 3rd, Paffenbarger RS Jr, et al. (1989). Physical fitness and all-cause mortality: A prospective study of healthy men and women. Journal of the American Medical Association (JAMA). DOI: 10.1001/jama.1989.03430220057028
3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33501660/