Intoxicația cu apă poate apărea într-o varietate de contexte clinice diferite, dar, în general, nu este o entitate bine definită în literatura medicală. În stadiile incipiente pacientul poate prezenta simptome de confuzie, dezorientare, greață și vărsături, dar și modificări ale stării mentale și simptome psihotice.
Din aceste considerente, depistarea precoce este crucială pentru a preveni hiponatremia severă, care poate duce la convulsii, comă și deces.
Cuprins:
- Câtă apă trebuie să consumăm zilnic?
- Ce se întâmplă dacă bei prea multă apă?
- Ce este hiponatremia sau hiposodemia?
- Care sunt simptomele specifice hiponatremiei?
- Cum se diagnostichează hiponatremia?
- Cum se tratează hiponatremia?
- Există complicații asociate cu hiponatremia?
- Pot preveni hiponatremia?
Câtă apă trebuie să consumăm zilnic?
Zilnic, o cantitate de apă este eliminată din organsim prin respirație, transpirație, urină și scaun. Pentru ca organismul să funcționeze corect, acesta trebuie să mențină o rezervă de apă adecvată pentru nevoile organismului, reglând consumul de băuturi și alimente care conțin apă.
Așadar, de cât de mult lichid are nevoie un adult normal, sănătos, care trăiește într-un climat temperat? Academia Națională de Științe, Inginerie și Medicină din SUA au stabilit că un aport zilnic adecvat de lichide este:
- Aproximativ 3,7 litri de lichide pe zi pentru bărbați
- Aproximativ 2,7 litri de lichide pe zi pentru femei
Aceste recomandări acoperă consumul de fluide provenit din apă, alte băuturi și alimente. Aproximativ 20% din aportul zilnic de lichide provine de obicei din alimente, iar restul din băuturi.
Ce se întâmplă dacă bei prea multă apă?
Toate sistemele majore ale corpului depind de apă pentru a funcționa corect. O cantitate suficientă de apă ajută organismul să:
- regleze temperatura corporală
- prevină constipația
- elimine deșeurile metabolismului
- îndeplinească toate funcțiile corporale majore
Hiperhidratarea sau suprahidratarea are loc în două moduri: consumul de apă în exces sau retenția de apă la nivelul rinichilor.
În ambele cazuri, suprahidratarea poate duce la intoxicația cu apă. Volumul de apă din corp devine prea mare pentru ca rinichii să-l poată excreta, ceea ce poate face ca electroliții din organism să se dilueze.
Atunci când cantitatea de sodiu (sare) devine prea diluată, apare hiponatremia. Aceasta este principala preocupare când discutăm despre consumul de apă în exces. Atunci când nivelul de sodiu din corpul uman este foarte redus, fluidele se deplasează în interiorul celulelor, ceea ce duce la acumularea de apă (edem) intracelular și dereglarea funcțiilor celulare cu impact asupra funcționării normale a țesuturilor și organelor.
Consumul de apă în exces
Acest lucru apare atunci când se consumă mai multă apă decât pot elimina rinichii prin urină pe unitatea de timp. La persoanele sănătoase, sportivii sunt cei mai expuși riscului de suprahidratare.
Anumite afecțiuni și consumul de anumite medicamente pot provoca, de asemenea, un aport crescut de apă, prin accentuarea senzația de sete. Acestea includ:
- schizofrenia
- consumul anumitor substanțe interzise (MDMA – cunoscută sub numele de ecstasy)
- medicamente antipsihotice
- diureticele.
Retenția de apă
Acest lucru se întâmplă atunci când corpul nu poate elimina apa în mod corespunzător. Mai multe afecțiuni medicale pot face ca organismul să rețină apă. Acestea sunt reprezentate de:
- insuficiență cardiacă congestivă (ICC)
- boli ale ficatului
- afecțiuni renale
- sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH)
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
- diabetul ce nu este corect controlat.
Ce este hiponatremia sau hiposodemia?
Hiponatremia, ce poate fi o consecință a intoxicației cu apă, apare atunci când concentrația de sodiu din sânge este anormal de scăzută. Sodiul este un electrolit și ajută la menținerea echilibrului între cantitatea de apă care se află în interiorul și exteriorul celulelor.
În cazul hiponatremiei, cunoscută și sub numele de hiposodemie, unul sau mai mulți factori – de la o afecțiune medicală preexistentă până la consumul prea mare de apă – fac ca sodiul să se dilueze. Când se întâmplă acest lucru, nivelul de apă din organism crește, iar celulele încep să crească în volum. Aceasta poate cauza multe probleme de sănătate, de la ușoare până la cele care pun viața în pericol.
Care sunt simptomele specifice hiponatremiei?
Semnele și simptomele hiponatremiei pot include:
- Greață și vărsături
- Dureri de cap
- Confuzie
- Pierdere de energie, somnolență și oboseală
- Neliniște și iritabilitate
- Slăbiciune musculară, spasme sau crampe musculare
- Crize convulsive
- Comă
Cum se diagnostichează hiponatremia?
Medicul va stabili un diagnostic dacă nivelul de sodiu din sânge este scăzut. Bilanțul include, de asemenea, măsurarea concentrațiilor urinare de sodiu, potasiu și creatinină, analize de sânge care indică indirect cantitatea de apă totală din organism, iar în unele cazuri, nivelurile de hormoni care reglează absorbția apei de către rinichi. Medicul va efectua un examen clinic, alături de anamneză.
Cum se tratează hiponatremia?
Tratamentul se inițiază în funcție de cauza și de gravitatea hiponatremiei. Este posibil să fie necesară reducerea cantității de lichide consumate dacă există un surplus de apă în organism. Medicul poate ajusta utilizarea diureticelor pentru a crește nivelul de sodiu din sânge.
De asemenea, este posibil să fie nevoie de una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
- Lichid intravenos (IV) – soluțiile cu sodiu pot fi administrate în această variantă pentru a crește cantitatea de sodiu din sânge.
- Medicamente care rețin sodiul: Aceste medicamente ajută rinichii să scape de cantități mari de urină. Acest lucru face ca apa în plus să părăsească organismul și păstrează sodiul în interiorul corpului.
- Dializă: Dacă rinichii nu funcționează corespunzător, este posibil să fie nevoie de dializă pentru a diminua apa în exces din organism.
Există complicații asociate cu hiponatremia?
În multe cazuri, hiponatremia determină eliminarea unui surplus de apă din fluxul sanguin și pătrunderea acesteia în celulele corpului, inclusiv la nivelul creierului. Hiponatremia severă face ca acest lucru să se producă rapid, ceea ce duce la edem al țesutului cerebral și, ulterior, la inflamație. Dacă hiponatremia nu este tratată, complicațiile pot include:
- Alterarea stării mentale
- Crize convulsive
- Comă
- Deces.
Pot preveni hiponatremia?
Riscul de hiponatremie se poate reduce urmând planul de tratament și limitând aportul de apă la nivelurile recomandate de medicul specialist, în special atunci când există tendința de consum excesiv.
Există o serie de acțiuni ce pot ajuta în prevenția hiponatremiei:
- Reducerea consumului de alcool
- Hidratare conform nevoilor individuale
- Evitarea consumului de substanțe interzise
- Includerea unei soluții cu electroliți pe durata hidratării, în cazul atleților
- Dietă echilibrată, incluzând alimente cu un conținut ridicat de proteine.
Referințe: