Synevo anunţă deschiderea celui de-al 59-lea centru de recoltare din România şi primul din Mangalia. În acest centru de recoltare pacienţii pot beneficia de analize de laborator la cel mai înalt standard de performanţă.

Adresa: Str. Rozelor, nr. 20, bl. R12, Sc A, parter, Mangalia

Tel: 0241 750 750

Program de lucru: L-V: 07.00 – 16.00, S: 08.00 – 12.00

Program de recoltare: L-V: 07.00 – 15.00, S: 08.00 – 11.30

Program de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice: L-V: 07.00-15.00, S: 08.00 – 11.30

Mai multe detalii AICI.

Intoleranţa la lactoză este cea mai răspândită formă de deficit enzimatic, condiţionată genetic. Pe măsura înaintării în vârstă are loc o reducere fiziologică progresivă a activităţii lactazei în celulele intestinale. Din acest motiv, simptomatologia se manifestă în general la copilul mare, dar poate debuta şi mai tarziu, la orice vârstă. Această formă se numește intoleranţa primară la lactoză și este diferită de intoleranţa secundară, care apare în cadrul unor afecţiuni acute (infecţii intestinale) sau cronice (boala celiacă, boala Crohn). În cadrul intoleranței secundare la lactoză, deficitul enzimatic se manifestă temporar şi se remite după vindecarea sau ameliorarea bolii de bază.

Testul genetic pentru intoleranţa la lactoză stabileşte predispoziţia genetică pentru acest deficit enzimatic, prin determinarea genotipului C/T. Testul se efectuează dintr-o probă de sânge şi este o alternativă neinvazivă, evitându-se încărcarea cu lactoză a pacientului (procedura standard de evidenţiere a unei digestii deficitare a lactozei). În plus, testul genetic poate face diferenţierea între intoleranţa primară şi cea secundară. În prezenţa manifestărilor clinice, rezultatul pozitiv al testului genetic confirmă diagnosticul.

Intoleranţa la lactoză este o afecţiune caracterizată prin incapacitatea de a digera şi de a absorbi  lactoza, proces care are loc în mod normal în intestinul subţire prin acţiunea enzimei denumită lactază. În intoleranţa la lactoză, cauza o constituie deficitul enzimatic; ca o consecinţă, lactoza rămâne nedigerată, nu poate fi absorbită şi este supusă unui proces de fermentaţie în intestinul gros, producând simptome specifice.

SIMPTOME

Lactoza nedigerată produce în intestinul gros o serie de simptome: dureri abdominale, senzaţie de plenitudine, meteorism, diaree, durere de cap (cefalee), hipoglicemie, precum şi simptome de colon iritabil.

INTOLERANŢĂ LA LACTOZĂ  SAU ALERGIE?

De cele mai multe ori intoleranţa la lactoză este confundată cu alergia la lapte şi produse lactate, deşi este vorba de fenomene complet diferite. Intoleranţa la lactoză este o formă de intoleranţă alimentară provocată de o activitate enzimatică intestinală redusă, spre deosebire de alergie, în care sistemul imun este pus în alertă şi sunt secretaţi anticorpi.

RECOMANDĂRI ÎN CAZUL INTOLERANŢEI LA LACTOZĂ

Lactoza este prezentă în lapte şi în toate produsele lactate, dar şi în alte alimente, ca stabilizator şi emulgator. Prelucrarea laptelui, ca de exemplu fierberea, NU are niciun efect asupra lactozei. Eliminarea din alimentaţie a produselor care conţin lactoză depinde de gradul afecţiunii, care poate fi caracterizat de la intoleranţă uşoară până la intoleranţă severă.

MEDICAMENTE

Chiar şi medicamentele, amestecurile de vitamine şi pasta de dinţi pot să conţină lactoză. Consultaţi întotdeauna medicul în legătură cu alternativele în medicaţie.

ALIMENTAŢIA

În cazul intoleranţei la lactoză se recomandă o dietă luându-se în considerare componentele alimentelor ingerate. Nu trebuie uitat că lactoza este de multe ori adăugată în diverse alimente ca emulgator (de exemplu în compoziţia salamurilor) fără a fi trecută neapărat pe ambalaj.

ALIMENTE NERECOMANDATE

Următoarele alimente conţin lactoză în cantităţi mari, nefiind recomandate în dieta pacienţilor cu intoleranţă la lactoză:

*La prepararea brânzeturilor, lactoza este în parte degradată în timpul fermentaţiei; cantitatea de lactoză, care este transformată în acid lactic, este proporţională cu gradul şi timpul de fermentare.

ALIMENTE FĂRĂ CONŢINUT DE LACTOZĂ

Carne/peşte, legume şi fructe proaspete, cartofi, paste făinoase, orez, fasole, mazăre, linte uscată, cereale, mirodenii, verdeţuri, sucuri naturale de fructe, apă minerală, cafea, ceai, produse lactate fără lactoză (menţionate de producător).

Ai stări de oboseală, fluctuaţii de greutate, stări de iritabilitate sau palpitaţii? Acestea sunt doar câteva dintre simptomele care pot apărea în cazul unor afecţiuni ale tiroidei. Şi pentru că este important să te simţi bine în corpul tău, te aşteptam în perioada 1 martie – 30 aprilie 2016 ca să beneficiezi de promoţie:

20% REDUCERE PACHET PREVENŢIE TIROIDA
TSH|freeT3|freeT4|anti-TPO

Descoperă noul centru Synevo din orașul tău!

Tiroida este o glandă endocrină şi se găseşte în partea anterioară a gâtului şi, la adulţi, are o formă ce poate fi comparată cu un fluture sau litera H. Principala sa funcţie este producerea hormonilor tiroidieni: T4 (tiroxina) şi T3 (triiodotironina).

HIPOTIROIDISMUL

Este o afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin deficitul de hormoni tiroidieni. Se manifestă frecvent prin încetinirea activităţii fizice şi mentale. Principala metoda de detecţie a hipotiroidismului este reprezentată de determinările TSH-ului si FT4.

HIPERTIROIDISMUL

Se caracterizează prin producţia excesivă de hormoni tiroidieni de către glanda tiroidă. Diagnosticul hipertiroidismului este confirmat prin teste serice: un nivel scăzut al TSH şi un nivel crescut al hormonilor T3 şi T4

Află mai multe detalii despre noul centru Synevo din orașul tău!

Synevo anunţă deschiderea primului centru de recoltare din judeţul Hunedoara. În acest centru, pacienţii pot beneficia de analize de laborator la cel mai înalt standard de performanţă.

Adresa: Bd. 1 Decembrie nr. 2, Bl. 4, Parter, Deva

Tel: 021 9666

Program de lucru: L-V: 7.00 – 16.00

Program de recoltare: L-V: 7.00 – 13.00

Program de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice: L-V: 7.00 – 13.00

Mai multe detalii AICI.

Mangan în sânge şi urină

Informaţii generale

Manganul este un oligoelement ce intră în constituţia unor enzime mitocondriale (piruvat carboxilază şi superoxid dismutază) şi activează de asemenea numeroase enzime (decarboxilaze, transferaze, hidrolaze)². Astfel, manganul deţine un rol esenţial în metabolismul lipidic şi glucidic, formarea ţesutului osos şi procesele de reproducere¹.

Din punct de vedere industrial, manganul este un metal gri-argintiu întâlnit în minereuri sub formă de oxizi². Are aplicaţii în industria oţelului şi în cea chimică. Este prezent în agenţii coloranţi pentru sticlă şi săpun, vopseluri, lacuri şi linoleum⁴.

Intoxicaţia acută determină febră, frisoane, mialgii, uscăciunea mucoasei bucale şi faringiene⁴.

Intoxicaţia cronică prin inhalarea prafului de mangan se asociază cu simptome neuropsihice (manganism): cefalee, iritabilitate, agitaţie, tulburări de vorbire, auz şi mers, tremor, rigiditate a feţei, halucinaţii, tulburări de personalitate^1;2;4.

Recomandări pentru determinarea manganului

– manganul în sânge: monitorizarea tratamentului cu mangan în alimentaţia parenterală; suspiciune de intoxicaţie cu mangan, în special în prezenţa sindroamelor neurologice şi tulburărilor motorii;

– manganul în urină: confirmarea intoxicaţiei; monitorizarea tratamentului cu mangan în alimentaţia parenterală; monitorizarea terapiei chelatoare în manganism⁴.

Pregătire pacient – nu este necesară⁴.

Specimen recoltat – 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o probă de urină spontană^3;4.

Recipient de recoltare – 1) vacutainer special pentru metale ce conţine EDTA sau heparinat de litiu ca anticoagulant;; 2) vas de 2- 3 litri şi pahar de plastic de unică folosinţă, pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore; nu se folosesc conservanţi; 3) eprubetă pentru urină^3;4.

Cauze de respingere a probei – 1) specimen coagulat; 2), 3) specimen ce conţine conservanţi^3;4.

Cantitatea recoltată – 1) cât permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL^3;4.

Prelucrare necesară după recoltare – nu este necesară³.

Stabilitate probă – probele de sânge şi urină se păstrează la temperatura camerei sau la frigider până în momentul lucrului^3;4.

Metodă – plasmă cuplată inductiv cu  spectrometrie de masă (ICP/MS)³.

Valori de referinţă

Factor de conversie⁴: μg/L x 18.2 = nmol/L; nmol/L x 0.055= μg/L.

Limite şi interferenţe

În evaluarea toxicităţii trebuie ţinut cont de faptul că nivelul manganului în sânge sau urină poate reveni la normal în timp ce simptomele neurologice persistă.

Deoarece deficitul de mangan la om este insuficient definit, interpretarea valorilor scăzute trebuie efectuată cu prudenţă. S-au înregistrat valori uşor scăzute ale manganului în epilepsie şi niveluri crescute în hepatită sau icter⁴.                                                                                    

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Appendix G: Minerals in Human Nutrition. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009: 1210-1211.
2.  Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4^th Edition, 2001, 659,660.
3.  Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2016. Ref Type: Catalog.
4.   Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Manganese, Blood and Urine. www.labcorp.com. 2016. Ref Type: Internet Communication.
5. Norme generale de protecţie a muncii. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Nr. 508/2002.

Parte a geneticii umane, genetica medicală are un rol esenţial în diagnosticarea şi îngrijirea pacienţilor cu boli genetice, precum şi a familiilor acestora, prin sfat genetic, diagnostic prenatal, screening neonatal sau diagnostic presimptomatic.

CE ESTE UN TEST GENETIC?

Corpul nostru este format din milioane de celule. Cele mai multe dintre acestea conţin un set complet de gene, ce acţionează ca un set de instrucţiuni pentru creşterea şi funcţionarea corpului omenesc. Genele sunt situate pe structuri filiforme numite cromozomi.

Oamenii au 46 de cromozomi în majoritatea celulelor. Fiecare dintre noi moşteneşte cromozomii de la părinţi, 23 de la mamă şi 23 de la tată, astfel încât avem 23 de “perechi” de cromozomi.

Uneori se produce o mutaţie în una dintre cele două copii ale unei gene, care o împiedică să mai funcţioneze normal. Această modificare poate determina o boală genetică deoarece gena nu mai comunică corect instrucţiunile necesare corpului.

Rezultatele unui test genetic au posibilitatea de a confirma sau exclude o boală genetică şi de a identifica statusul de purtător al unor gene care se pot transmite copiilor.

Rolul medicului genetician este de stabilire a indicaţiei testării genetice şi de interpretare a rezultatelor în context clinic.

Prin sfat genetic pacienţiilor li se explică procedura şi implicaţiile testelor. Medicul genetician va informa atât pacienţii, cât şi rudele acestora despre:

• Consecinţele bolii;
• Riscul de apariţie sau de transmitere în familie
• Modalităţi prin care afecţiunile genetice pot fi prevenite sau ameliorate.

PACIENŢII CARE POT BENEFICIA DE CONSULTAŢIE ŞI SFAT GENETIC:

În funcţie de nevoile pacientului, Synevo România oferă două tipuri de consultaţii genetice:

CONSULTAŢIE GENETICĂ PRETESTARE

• Se va discuta în detaliu problema pentru care pacientul se adresează medicului genetician. Se poate realiza, în funcţie de caz, arborele genealogic şi se solicită un istoric familial în detaliu.
• Se va efectua un examen clinic.
• În urma anamnezei şi/sau a examenului fizic se vor discuta opţiunile.
• În scopul diagnosticării corecte a afecţiunii şi a realizării unui plan de management corespunzator se pot recomanda investigaţii genetice şi convenţionale (non-genetice).
• În cazul recomandării unui test genetic, se vor explica riscurile, beneficiile şi limitele testării.
• Medicul genetician va răspunde întrebărilor pacientului, astfel încât acesta să aibă o viziune clară asupra opţiunilor sale.

CONSULTAŢIE GENETICĂ POSTTESTARE

• Acest tip de consultaţie este gratuit şi se recomandă după efectuarea unui test genetic din portofoliul Synevo.
• Se va discuta modul în care rezultatul testului va afecta pacientul şi restul familiei.
• Pacientul este încurajat să pună întrebări şi să ia propriile decizii.
• Medicul genetician îl va îndruma şi va da toate explicaţiile necesare, dar nu va lua deciziile în locul său.

Synevo anunţă deschiderea celui de-al patrulea centru de recoltare din Cluj Napoca. În acest centru, pacienţii pot beneficia de analize de laborator la cel mai înalt standard de performanţă.

Adresa: Str. Aurel Vlaicu nr. 1, Cluj-Napoca

Tel: 021 9666

Program de lucru: L-V: 7.00 – 19.00

Program de recoltare: L-V: 7.00 – 15.00

În acest centru nu se recoltează probe ginecologice şi Papanicolaou.

Mai multe detalii AICI.

Ziua Synevo Galaţi şi Brăila, aflată deja la 3-a ediţie, a deschis seria evenimentelor medicale organizate de Synevo în acest an. Pe 25 martie, în sălile de conferinţe ale Hotelului Viva Club din Galaţi, s-a desfăşurat un simpozion medical care a avut ca teme screeningul în trimestrul I de sarcină şi noutăti în patologia pediatrică.

Programului a fost structurat în două sesiuni paralele, speakerii de renume reuşind să reunească 137 de specialiști interesați de noutăți medicale. Echipa medicală Synevo a prezentat lucrări de actualitate prin care s-a susţinut valoarea de diagnostic a testelor din portofolul Synevo.

Sesiunea I – Screening-ul și diagnosticul anomaliilor în sarcină. Evidențe bazate pe dovezi

Screening, Diagnostic și Terapie Fetală – cazuri interactive
Conf. Dr. Claudiu Mărginean, Sp. Județean Târgu Mureș
Dr. Bogdan Mureșan, Spital Premiere,Timișoara
Dr. Marius Calomfirescu, Cabinet Gineco, București

Ce trebuie să știe ginecologul despre bolile metabolice: Diabetul și Sarcina
Dr. Cezara Mureșan, Spital Premiere,Timișoara

Sesiunea II – Actualități în patologia pediatrică

Criterii de diagnostic și tratament în patologia reno-urinară la copil
Șef lucrări Dr. Gheorghe Chiriac Babei, Medicover, București

Importanța examenului microbiologic în precizarea etiologiei și alegerea tratamentului corespunzător în infecții
As. Univ. Dr. Violeta Cristea, Synevo România

Abordarea modernă a diagnosticului și tratamentului alergiilor alimentare
As. Univ. Dr. Camelia Berghea, Sp. Marie Curie, București

Genetica bolilor alergice
Șef lucrări Dr. Viorica Rădoi, Synevo România

Simpozionul a fost creditat de Colegiul Medicilor din România cu 4 ore EMC. Medicii participanti: 62 de medici ginecologi şi 75 medici pediatri, infecţionişti, neonatologi, alergologi etc., s-au bucurat de un dialog deschis legat de cazuri interesante pe care speakerii le-au întâlnit în practica lor medicală.

• Studii superioare (studiile in domeniul medical constituie un avantaj);
• Experienta de minim 6 luni in domeniul call-center/ telesales;
• Abilitati bune de comunicare, ascultare activa si interrelationare;
• Persoana orientata catre client, dinamica si optimista;
• Capacitatea de a invata rapid informatii despre serviciile medicale oferite;
• Initiativa si perseverenta;
• Cunostinte bune de operare PC.

Descrierea jobului

• Gestionarea bazei de date de pacienti pentru zona alocata;
• Activitati de call-center (preluare apeluri, programari/reprogramari pacienti, preluare sesizari)
• Mentinerea si dezvoltarea relatiei cu pacientii;
• Consilierea clientilor in legatura cu utilizarea serviciilor medicale;
• Intocmirea diverselor situatii si rapoarte de activitate;
• Rezolvarea intr-un mod profesionist a tuturor situatiilor legate de clientii/ pacientii companiei;
• Colaborarea stransa cu celelalte departamente.

Pe 4 aprilie Synevo a deschis al 18-lea centru de recoltare din București, în Piaţa Muncii.

Adresa: Calea Călărașilor nr. 323, bloc 201, parter, Sector 3, București

Tel: 021 9666

Program de lucru: L-V: 7.00 – 16.00

Program de recoltare: L-V: 7.00 – 14.00

Program CAS: L-V: 07.00 – 14.00, cu programare la 021 9666

Program recoltare probe ginecologice şi PAP: L-V: 7.00 – 14.00

Mai multe detalii AICI.

De aceea, am creat patru pachete speciale, care ajută atât la evaluarea stării generale, cât şi pentru monitorizarea unor afecţiuni des întâlnite.

30% reducere la pachetele selectate

Promoţie valabilă în perioada 1.04.2016 – 30.09.2016 şi poate fi accesată de persoane cu vârsta 55+ ani.

OFERTE SPECIALE LA DESCHIDERE: PÂNĂ LA 45% REDUCERE PENTRU TESTELE SELECTATE

Vino în noul centru Synevo Buzău şi, în perioada 01 aprilie – 3o iunie 2016, poţi beneficia de oferte speciale la analizele de laborator. Te aşteptăm !

CENTRU DE RECOLTARE BUZĂU
Str.  Alexandru Marghiloman, bl. 2B, parter, Cartier Bazar, Buzău
Program de lucru: L-V: 07.00 – 17.00
Program de recoltare: L-V: 07.00 – 14.00
Program de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice: L-V: 07.00 – 14.00
Contact: 021  9666,  021  407 07 00 – int. 457

Odată cu înaintarea în vârstă, corpul uman este tot mai vulnerabil în faţa bolilor. De aceea, este importantă monitorizarea stării generale de sănătate prin realizarea unor teste de bază o dată pe an.

Este o afecţiune a sistemului osos care are drept consecinţă creşterea fragilităţii osoase şi a riscului de fracturi. Cele mai serioase complicaţii ale acestei boli sunt fracturile vertebrale şi fractura de şold. Frecvenţa osteoporozei creşte cu vârsta, estimându-se că aproximativ 70% din persoanele trecute de 80 ani suferă de această boală. Cele mai afectate sunt femeile aflate la menopauză.

Este o glandă care se găseşte numai la bărbaţi şi are rolul de a produce lichidul seminal. Cele mai des întâlnite afecţiuni ale prostatei sunt adenomul de prostate, cancerul de prostată şi prostatita (inflamaţia prostatei). Adenomul de prostată afectează cel puţin o treime din bărbaţii cu vârsta de peste 50 ani, iar cancerul de prostată este al patrulea cancer ca şi frecvenţă în România, cu peste 4000 cazuri noi depistate anual.

Este o glandă endocrină care produce hormonii tiroidieni. Conform studiilor, aproape 7% din populaţia Europei suferă de forme de hipotiroidism (atunci când există un nivel scăzut al hormonilor tiroidieni) sau hipertiroidism (caracterizat prin producţia excesivă de hormoni tiroidieni) fără să ştie acest lucru.

Pentru că sănătatea este foarte importantă şi trebuie să avem grijă de ea,
ÎŢI OFERIM UN PREŢ SPECIAL CU 30% REDUCERE
la cele patru pachete propuse mai sus.

Acestea pot fi accesate de persoanele peste 55 de ani în perioada 1.04.2016 – 30.09.2016.

Synevo România a organizat, în data de 7 aprilie, la Hotel Novotel, în parteneriat cu Becton Dickinson, un simpozion dedicat noutăților în screeningul de cancer cervical care a avut ca scop lansarea unui nou test HPV utilizat pentru detecția tipurilor cu risc crescut și genotiparea extinsă pe platforma BD Viper.

Sesiunea științifică a debutat cu o lucrare maraton de parcurgere a celor 200 de pagini ale Ghidului European pentru Screeningul de Cancer Cervical, susținută de Dl. Prof. Dr. Vlad Tica de la Spitalul Județean Constanța.

Invitații speciali au fost Dr. Jesper Bonde de la Spitalul Universitar Copenhaga și  Dr. Jhon Smith de la Royal Hallamshire Hospital Sheffield, care au prezentat programele naționale de screening al cancerului cervical din Danemarca și Anglia.

Echipa medicală din Departamentul de Citologie Cervicovaginală Synevo a prezentat lucrări practice prin care s-a susținut valoarea de diagnostic a citologiei cervicale în mediu lichid. Dr. Antoanela Curici, managerul Laboratorului Central Synevo, a prezentat cele trei tipuri de testări HPV din portofoliul Synevo și utilitatea lor în screening și diagnosticare.

Programul evenimentului:

Noutăți în Ghidul European pentru Screening-ul Cancerului de Col Uterin
Autor: Prof. Dr. Vlad Tica, Sp. Județean de Urgență Constanța

Provocări și soluții pentru viitorul Programului de Screening Național în Danemarca
Autor: Dr. Jesper Bonde, Becton Dickinson

Testarea HPV în Programul de Screening Cervical NHS (Anglia)
Autor: Dr. John Smith, Becton Dickinson

Criterii de performanţă a testelor HPV utilizate în clinică
Autor: Dr. Antoanela Curici, Synevo

Citologie cervicală în mediu lichid – Bethesda 2014; Analiză statistică
Autor: Dr. Claudiu Morjan, Synevo

Importanța evaluării celulelor glandulare pe frotiul PAP
Autor: Dr. Anca Potecă, Synevo

Arta de a controla durerea – Soluții terapeurice moderne, individualizate pentru durerea în cancer
Autor: Conf. Dr. Daniela Opriș, Sp. Sf. Maria, KRKA

Radioterapia externa si brahiterapia in cancerul de col uterin
Autor: Dr. Ana Băncilă, Neolife

Evenimentul a fost creditat de CMR cu 4 ore EMC. Participanții, 135 de medici ginecologi și 50 de farmaciste din reţeaua de farmacii Sensiblu, s-au bucurat de un dialog deschis legat de cazuri interesante pe care speakerii le-au întâlnit în practica lor medicală.

În acest weekend, centrele noastre de recoltare din Galaţi şi Brăila au un program special:

Vă mulţumim pentru înţelegere!

OFERTE SPECIALE PENTRU TINE: PÂNĂ LA 45% REDUCERE PENTRU TESTELE SELECTATE

Vino în centrul Synevo Târgovişte şi, în perioada 18 aprilie – 18 iulie 2016, poţi beneficia de oferte speciale la analizele de laborator. Te aşteptăm !

CENTRU DE RECOLTARE TÂRGOVIŞTE
Str. Col. Dumitru Băltăreţu, nr. 70, parter, Târgovişte
Program de lucru: L-V: 07.00 – 17.00
Program de recoltare: L-V: 07.00 – 14.00
Program de recoltare Papanicolaou şi alte probe ginecologice: L-V: 07.00 – 14.00
Contact: 021  9666

Informaţii generale şi recomandări

Conform datelor actuale infecția persistentă cu genotipuri HPV de risc crescut (oncogene, hrHPV) reprezintă condiția necesară pentru dezvoltarea cancerului cervical și a leziunilor sale precursoare. Practic, prezența tipurilor HPV oncogene a fost demonstrată în aproape toate cazurile de cancer cervical.

Genotipul HPV 16 este considerat cel mai carcinogen, fiind responsabil de aproximativ 55-60% din toate cancerele cervicale. Este urmat de genotipul HPV 18 ce este implicat în 10-15% din cazuri, mai frecvent în cancerele glandulare, adenocarcinoame și carcinoame adenoscuamoase decât în carcinoamele cu celule scuamoase. Aproximativ alte 10 genotipuri HPV cauzează restul de 25-35% din cancerele cervicale¹.

În 2012 Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a concluzionat că sunt dovezi suficiente privind implicarea în carcinogeneza cervicală a 12 tipuri HPV de risc crescut (HPV16, HPV18, HPV31, HPV33, HPV35, HPV39, HPV45, HPV51, HPV52, HPV56, HPV58 and HPV59), acestea fiind considerate carcinogene 1A. Pentru HPV68 există mai puține dovezi, motiv pentru care a fost considerat carcinogen 2A (probabil carcinogen). În plus, alte 7  tipuri HPV înrudite filogenetic (HPV26, HPV53, HPV66, HPV67, HPV70, HPV73 și HPV82) au fost identificate în infecții HPV unice în anumite cazuri rare de cancer cervical, fiind considerate astfel posibil carcinogene (carcinogene 2B). Într-un studiu recent, Halec et al au arătat că cele 8 tipuri HPV probabil/posibil carcinogene (grupurile 2A si 2B) sunt biologic active în infecțiile unice și afectează aceleași căi celulare ca și tipurile HPV considerate pe deplin carcinogene (grupul 1A). Cercetătorii au constatat de asemenea că adăugarea la grupul celor 13 tipuri HPV cu risc crescut (carcinogene 1 și 2A) a celor 7 tipuri HPV posibil carcinogene a crescut cu 2.6% procentul cancerele cervicale HPV pozitive. Din acest motiv, s-ar impune o nouă clasificare a tipurilor HPV carcinogene. Cu toate acestea, având în vedere faptul că sunt foarte rar implicate în cancerele cervicale nu este necesar ca genotipurile HPV din categoria 2B să fie incluse în testele de screening sau vaccinuri^2;3.

Stabilirea legăturii cauzale între HPV și cancerul cervical alături de înțelegerea epidemiologiei și a evoluției naturale a infecției HPV a condus la un nou model de carcinogeneză cervicală: achiziționarea HPV, persistența HPV (vs clearance), progresia către leziuni premaligne și invazia. Cele mai multe infecții HPV sunt tranzitorii fiind eliminate de către sistemul imun al gazdei în decurs de 1-2 ani. Infecțiile persistente se asociază cu un risc crescut de apariție a leziunilor precanceroase. Astfel, persistența timp de 1 an sau 2 ani, în special a HPV16, prezintă un risc de 20-30% de dezvoltare a CIN3 sau de leziuni mai avansate (CIN3+); CIN3 netratat are 30% probabilitate de a conduce la cancer cervical invaziv în decurs de 30 ani, în timp ce doar 1% din CIN3 tratate vor deveni invazive¹.

Scopul fundamental al screening-ului cancerului cervical este de a preveni morbiditatea și mortalitatea prin acest timp de cancer. O strategie optimă de screening este aceea de a identifica leziunile precursoare capabile să progreseze către cancer invaziv și în același timp de a evita detectarea infecțiilor HPV tranzitorii. Examenul citologic Babeș-Papanicolaou a redus mult incidența cancerului cervical în țările care au adoptat programe de screening eficiente. Cu toate acestea, s-au descris limitări importante ale citologiei, printre care se numară o sensibilitatea redusă (50-60%) și de asemenea o specificitate scazută, ceea ce conduce la necesitatea repetării screening-ului la intervale scurte de timp^1;4.

Introducerea în clinică a testării HPV a avut ca scop îmbunătățirea ratei de detecție a leziunilor premaligne și a cancerului cervical. Pentru un screening adecvat este necesară doar testarea hrHPV și nu a genotipurilor HPV cu risc scăzut¹.

Inițial testarea hrHPV a fost utilizată pentru triajul citologiilor echivoce (ASC-US), ulteori s-a introdus în SUA cotestarea citologie Pap + hrHPV ADN la femeile ≥ 30 ani, iar în ultimii anit, mai multe studii au arătat potențialul testelor hrHPV de a fi utilizate în screening-ul primar al cancerului cervical datorită sensibilității crescute în detectarea leziunilor scuamoase intraepiteliale de grad înalt și a valorii predictive negative foarte bune. Cu toate acestea, în studiul Horizon s-au constatat diferențe considerabile între rezultatele obținute prin diverse hrHPV în screening-ul primar al cancerului cervical la femei peste 30 ani⁵.

Aceste diferențe se datorează faptului că testele HPV variază în capacitatea lor de a detecta infecțiile tranzitorii vs infecțiile clinic relevante (infecții asociate cu leziuni CIN2+ sau având un risc crescut de conduce la CIN2+, vezi figura de mai jos).

Figura 1: Rolul HPV în oncogeneza cervicală – tipuri de infecție HPV
(Adaptare după Meijer C. Regulation of HPV tests, Melbourne 2015)

Din această perspectivă, testele HPV  pot fi clasificate în 2 categorii:

• teste cu sensibilitate și specificitate analitică crescută: detectează toate infecțiile cauzate de hrHPV (atât cele tranzitorii cât și pe cele cu relevanță clinică);
• teste cu sensibilitate și specificitate clinică crescută: detectează doar infecțiile HPV clinic relevante.

În practică, selectarea testelor HPV se va face în funcție de scopul urmărit:

• testele cu sensibilitate și specificitate analitică crescută sunt utile în studii epidemiologice, pentru stabilirea eficacității vaccinurilor și monitorizarea prevalenței HPV
• teste cu sensibilitate și specificitate clinică crescută sunt utile în screening-ul cancerului cervical, triajul citologiei echivoce, monitorizarea post-intervenție pentru CIN2+.

Astfel, pentru un screening adecvat al cancerului cervical este esențial să se utilizeze teste HPV care să detecteze infecțiile clinic relevante și să ignore infecțiile tranzitorii (asociate cu niveluri joase ale încărcăturii virale). Acest lucru presupune o validare clinică obligatorie:

• valoarea testului să fie demonstrată în studii prospective mari

sau

• testul să demonstreze o non-inferioritate vs testul HPV standard (Hybrid Capture 2, HC2) în studii clinice de echivalență.

Un consorțiu international a stabilit cerințele pe care trebuie să îndeplinească un test HPV pentru a fi util în screening-ul cancerului cervical:

→ să prezinte o sensibilitate clinică pentru CIN2+ de cel puțin 90% din cea a testului de standard

→ să demonstreze o specificitate clinică pentru CIN2+ de cel puțin 98% din cea a testului standard

→ să prezinte o bună reproductibilitate a rezultatelor intra- laborator și să demonstreze o concordanță de minimum 87% inter-laboratoare (în acest scop este necesară testarea a cel puțin 500 de probe, dintre care o treime să fie pozitive la un test HPV validat clinic)^6;7.

Noul test de screening BD Onclarity HPV  realizat pe platforma analitică VIPER LT (Becton-Dickinson) detectează 14 tipuri HPV cu risc crescut cu genotiparea individuală a tipurilor HPV 16, 18, 31, 45, 51, 52 și cu raportarea celorlalte tipuri HPV în grupuri de 2 sau 3 virusuri: P1: 33/58; P2: 56/59/66; P3: 35/39/68. Are la bază o metodă real-time PCR în care sunt amplificate secvențe țintă specifice de la nivelul genelor E6 și E7. Spre deosebire de majoritatea testelor HPV în care sunt amplificate regiuni conservate ale genomului viral prin intermediul primerilor PCR de consens pentru secvența L1, testul BD Onclarity HPV permite amplificarea regiunilor genomice specifice tipurilor HPV îmbunătățind astfel specificitatea detecției. În plus,  prin alegerea secvențelor țintă la nivelul genelor E6 și E7 nu există riscul de a obține un rezultat fals-negativ în cazurile rare  în care s-a produs deleția regiunii L1 ca urmare a integrării genomului viral în genomul celulei gazdă. Un alt avantaj potențial al noului test este acela că genotiparea extinsă ar putea conduce la o evaluare mai precisă a persistenței genotipurilor HPV specifice la femeile care participă la programele de screening și în final la o stratificare mai bună a pacientelor în funcție de gradul de risc^8;9;10.

Validarea clinică a testului BD Onclarity HPV s-a realizat conform recomandărilor consorțiului internațional. Astfel, analiza de specificitate clinică s-a efectuat pe un subset dintr-o populație de 6000 femei care s-au prezentat la screening-ul de rutină la St Mary’s Hospital, Londra. Selecția finală a inclus 4599 probe de citologie la care nu s-au detectat leziuni CIN2+ conform procedurilor standard de diagnostic. Analiza de sensibilitate clinică s-a efectuat pe un subset dintr-o populație de 1099 de femei care au fost trimise la clinici de colposcopie de la Hammersmith și St Mary’s Hospital, Londra. Selecția finală a inclus 156 probe de la paciente cu diagnostic confirmat de CIN2+. În ambele cazuri au fost incluse femei ≥30 ani. Toate probele au fost analizate atât cu BD Onclarity HPV cât și cu testul HPV standard HC2. Analiza reproductibilității s-a efectuat prin testarea a 512 probe cu testul HC2, iar 147 probe HC2 pozitive și 365 probe HC2 negative au constituit setul de probe pentru testarea reproductibilității testului BD Onclarity. Rezultatele obținute au indicat faptul că testul BD Onclarity HPV are o sensibilitate clinică de 93% (vs 94.2% HC2) și o specificitate clinică de 87.7% (vs 88.8% HC2); testul a demonstrat o reproductibilitate a rezultatelor intra-laborator de 98.6% și o concordanță interlaboratoare de 98.4%. În concluzie, testul prezintă o performanță similară cu cea a HC2⁸.

Într-un alt studiu recent, 541 probe de citologie reziduale, colectate în mediul BD Sure Path, provenite de la paciente <35 ani incluse în studii clinice multicentrice, au fost selecționate în vederea testării cu BD Onclarity HPV. Acest set a cuprins 104 probe de la paciente cu diagnostic de CIN2 confirmat prin biopsie, 79 probe cu citologie anormală dar având leziuni < CIN2 la biopsie și 350 probe cu citologie negativă pentru leziuni intraepiteliale sau maligne (NILM) și cu leziuni < CIN2 la biopsie. Performanța testului BD Onclarity HPV efectuat pe probe colectate în mediul BD Sure Path a fost comparată cu cea a testului HC2 efectuat pe probe recoltate concomitent dar pe mediul STM (specimen transport medium). Sensibilitatea testului BD Onclarity HPV pentru CIN2 a fost de 90.4% (vs 93.3% HC2) iar specificitatea pentru CIN2 de 76.9% (vs 77.8%). 9 cazuri cu biopsie pozitivă pentru CIN2 au avut rezultate discordante la cele 2 teste, însă la secvențierea prin metoda DHPLC (denaturing high-performance liquid chromatography) s-a dovedit că acestea au fost corect clasificate cu BD Onclarity HPV. S-a arătat astfel că testul BD Onclarity HPV nu prezintă interferențe cu genotipurile HPV de risc scăzut și este capabil de asemenea să furnizeze cu acuratețe informații de genotipare și în cazul infecțiilor HPV mixte⁹.

Pregătire paciente – se va evita recoltarea probei în perioada menstruală. De asemenea, 48 ore înainte de prelevarea probei, pacientele vor evita:

• raporturile sexuale;
• efectuarea duşurilor vaginale;
• folosirea tampoanelor intravaginale, contraceptivelor locale, a diverselor geluri, creme şi tratamente vaginale¹⁰.

Specimen recoltat – celule ale zonei exocervicale, endocervicale şi de tranziţie dintre acestea (zona de transformare). Zona de transformare reprezintă sediul cel mai frecvent al leziunilor preneoplazice (turn-over crescut, expusă microtraumatismelor, sensibilitate crescută la acţiunea HPV), acolo unde epiteliul scuamos al exocolului se continuă cu cel de tip glandular de la nivel endocervical prin intermediul unei zone de metaplazie scuamoasă; recoltarea se efectuează cu ajutorul periuţei cervicale cu cap detaşabil (vezi fig.1). Pentru recoltarea în mediu lichid sunt recomandate dispozitivele din plastic. După recoltare, partea detaşabilă a instrumentului este introdusă în flaconul cu mediu lichid Surepath (același ca pentru citologia în mediu lichid, vezi figura 2) fără a se efectua alte manevre asupra suprafeţei care conţine materialul celular.

                     Fig. 1 Periuţa Cervex-Brush                                          Fig. 2 Flacon cu mediu lichid Surepath.

Instrucţiuni de recoltare – După vizualizarea colului uterin se inseră partea centrală a periuţei în canalul endocervical astfel încât marginile mai scurte să vină în contact cu exocervixul. De obicei nu se recomandă ştergerea colului uterin înainte de recoltare, dar la nevoie se poate tampona uşor cu un tifon. Cu partea centrală fixă, se roteşte complet periuţa în sensul acelor de ceasornic de cinci ori. Proba astfel recoltată trebuie imediat fixată pentru a se evita deteriorarea probei. În acest scop se detaşează capătul periuţei care conţine materialul recoltat şi se introduce în recipientul cu mediu lichid (vezi fig.3)¹⁰.

Fig. 3 Detașarea capătului periuței

Stabilitate probă – celulele cervicale colectate în mediul BD SurePath sunt stabile cel puțin 2 luni  la 2-8ºC⁹.

Metodă – Real-time PCR utilizând primeri specifici pentru amplificarea ADN-ului și sonde oligonucleotidice marcate fluorescent pentru detecția produșilor de amplificare. Reactivii sunt conținuți în 3 tuburi (G1, G2 și G3) fiind capabili să detecteze 14 hrHPV (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 și 68) precum și un control intern reprezentat de un fragment ADN din gena beta-globinei. De asemenea, la fiecare rulare a probelor se utilizează BD Onclarity HPV Positive Control și  BD Onclarity HPV Negative Control. Vor fi genotipate individual tipurile HPV 16, 18, 31, 45, 51, 52 iar celelalte tipuri HPV vor fi raportate în grupuri de 2 sau 3 virusuri: P1: 33/58; P2: 56/59/66; P3: 35/39/68¹⁰.

Valori de referinţă și raportarea rezultatelor

Valori de referință: HPV ADN pentru 14 genotipuri de risc crescut – nedetectabil.

În cazul unui rezultat HPV ADN pentru 14 genotipuri de risc crescut pozitiv se va raporta genotipul sau grupul de genotipuri pentru care s-a obținut un rezultat pozitiv¹⁰.

Limite și interferențe

Prezenţa de sânge sau mucus în probă nu interferă cu testul¹⁰.

Bibliografie

1. Saslow D, Solomon D, Lawson HW, Killackey M, Kulasingam SL, Cain J,et al. American Cancer Society, American Society for Colposcopy and Cervical Pathology, and American Society for Clinical Pathology screening guidelines for the prevention and early detection of cervical cancer. See comment in PubMed Commons belowAm J Clin Pathol. 2012 Apr;137(4):516-42.
2. Arbyn M, Tommasino M, Depuydt C, Dillner J. Are 20 human papillomavirus types causing cervical cancer? J Pathol. 2014 Dec;234(4):431-5.
3. Halec G, Alemany L, Lloveras B, Schmitt M, Alejo M, Bosch FX, et al. Retrospective International Survey andHPV Time Trends Study Group. Pathogenic role of the eight probably/possibly carcinogenic HPV types 26, 53, 66, 67, 68, 70, 73 and 82 in cervical cancer. J Pathol. 2014 Dec;234(4):441-51. 
4. Melon S, Alvarez-Argüelles M, de Oña M. Molecular Diagnosis of Human Papillomavirus Infections. In Human Papillomavirus and Related Diseases – From Bench to Bedside A Diagnostic and Preventive Perspective. InTech 2013.
5. Rebolj M, Preisler S, Ejegod DM, Rygaard C, Lynge E, Bonde J. Disagreement between human papillomavirus assays: an unexpected challenge for the choice of an assay in primary cervical screening. PLoS One. 2014 Jan 20;9(1):e86835.
6. Meijer C. Regulation of HPV tests, Melbourne 2015. Reference Type: Internet Communication.
7. Meijer CJ, Berkhof J, Castle PE, Hesselink AT, Franco EL, Ronco G, et al. Guidelines for human papillomavirus DNA test requirements for primary cervical cancer screening in women 30 years and older. See comment in PubMed Commons belowInt J Cancer. 2009 Feb 1;124(3):516-20.
8. Ejegod DM, Serrano I, Cuschieri KS, Nussbaumer WA, Vaughan LM, Ahmad AS et al, Clinical Validation of BD Onclarity^TM HPV AssaY Using a Non-Inferiority Test. J Med Microb Diagn 2013, S3: 003.
9. Wright TC Jr, Stoler MH, Agreda PM, Beitman GH, Gutierrez EC, Harris JM, et al. Clinical performance of the BD Onclarity HPV assay using an adjudicated cohort of BD SurePath liquid-based cytology specimens. Am J Clin Pathol. 2014 Jul;142(1):43-50.
10. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2015. Ref Type: Catalog.