Tulburările de tranzit ale tubului digestiv se referă la modificări ale motilitătii intestinale (miscarile peristaltice), care pot provoca constipație sau diaree. Acestea pot afecta diferite segmente ale tubului digestiv, incluzând esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros.
Cuprins:
- Care sunt motivele apariției acestora?
- Cum se clasifică tulburările de tranzit?
- Cum se manifestă tulburările de tranzit?
- Ce examene paraclinice se recomandă?
- Cum se confirmă tulburările de tranzit?
- Ce optiuni terapeutice există?
- Cum evolueaza aceste afecțiuni?
Care sunt motivele apariției acestora?
Cauzele tulburărilor de tranzit pot fi diverse și pot fi determinate de anumiți factori psihologici (stres, anxietate) și dietetici (alimentație dezechilibrată, consum excesiv de grăsimi sau fibre), tulburări neurologice, afecțiuni endocrine sau pot fi consecința unor efecte secundare ale anumitor medicamente sau infecții intestinale.
Cum se clasifică tulburările de tranzit?
Tulburările de tranzit ale tubului digestiv pot fi clasificate în funcție de simptomul predominant:
Constipația se caracterizează prin dificultatea sau întârzierea evacuării scaunului și/sau eliminarea scaunului în cantități mici sau rare. Este una dintre cele mai frecvente probleme digestive și poate afecta persoane de toate vârstele. Diversele forme ale constipației sunt identificate în funcție de durata simptomelor, cauza subiacentă și modul în care se realizează evacuarea intestinale:
- Constipația cronică: caracterizată de prezența simptomelor de constipație timp de cel puțin 3 luni în ultimele 6 luni. Poate fi asociată cu o funcție intestinală lentă sau alterată, tulburări de evacuare sau o combinare a acestora.
- Constipația funcțională: Este cel mai frecvent tip de constipație și nu are o cauză organică identificabilă. Poate fi asociată cu factori precum alimentația, sedentarismul, stresul și schimbările obiceiurilor de evacuare.
- Constipația de tranzit lent se caracterizează prin mișcări intestinale rare și dificultate în eliminarea scaunului. Tranzitul intestinal este întârziat, iar scaunele pot fi dure și uscate. Poate fi cauzată de factori precum dieta dezechilibrată, consumul scăzut de fibre, deshidratarea sau un stil de viață sedentar.
- Constipația de tranzit rapid se definește printr-un tranzit intestinal accelerat, cu evacuări intestinale frecvente și scaune moi sau apoase. Poate fi asociată cu afecțiuni precum sindromul de intestin iritabil sau alte tulburări intestinale.
- Constipația de evacuare dificilă este caracterizată prin dificultatea în eliminarea scaunului din cauza funcției defectuoase a musculaturii pelviene sau a altor probleme anatomice. Poate fi asociată cu tulburări ale nervilor sau mușchilor implicați în procesul de defecație.
Diareea este o afecțiune caracterizată prin evacuarea frecventă a scaunelor moi/apoase. Este însoțită adesea de o creștere a volumului scaunului și de modificări ale consistenței acestuia. Diareea poate fi o reacție a organismului la o infecție, parte a unei afecțiuni gastrointestinale sau alte cauze. Clasificarea diareei se poate realiza în funcție de durată, etiologie și caracteristicile scaunelor, cum ar fi:
- Diareea acută caracterizată de apariția bruscă și durează de obicei câteva zile până la două săptămâni. Este cel mai frecvent cauzată de infecții virale, bacteriene sau parazitare, precum gastroenterita virală sau intoxicațiile alimentare.
- Diareea cronică -persistă timp de cel puțin patru săptămâni și poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, sindromul de intestin iritabil, malabsorbția, alergiile alimentare sau afecțiunile endocrine.
- Diareea osmotică – apare atunci când substanțe care nu pot fi absorbite în mod normal, cum ar fi lactoza sau sorbitolul, atrag apă în intestin, ducând la scaune moi și apoase. Aceasta poate fi cauzată de intoleranțe alimentare, precum intoleranța la lactoză, sau de utilizarea anumitor medicamente.
- Diareea secretorie – se produce atunci când mucoasa intestinului secretă în exces fluide și electroliți în lumenul intestinal, ceea ce duce la scaune lichide. Aceasta poate fi cauzată de infecții bacteriene, precum holera (Vibrio cholerae), sau de tumori secretorii, în intestin.
- Diareea produsă de antibiotice – anumite antibiotice pot afecta echilibrul bacterian normal din intestin, cauzând diaree. Aceasta poate fi cauzată de proliferarea bacteriilor patogene sau suprapopulăriicu Clostridium difficile.
- Diareea funcțională – este o formă de diaree cronică care nu are o cauză organică evidențiabilă și este asociată cu tulburări de motilitate intestinală sau cu sindromul de intestin iritabil.
Alternanța constipație-diaree: caracterizată prin alternarea episoadelor de constipație și a celor de diaree.
Tranzit accelerat: caracterizat prin tranzit intestinal rapid, cu scaune apoase și frecvente.
Cum se manifestă tulburările de tranzit?
Simptomele tulburărilor de tranzit ale tubului digestiv pot varia în funcție de tipul tulburării, dar pot include: balonare, durere abdominală, senzație de plenitudine, senzație de evacuare incompletă, flatulență, greață și senzație de arsură la nivelul stomacului.
Ce examene paraclinice se recomandă?
Diagnosticul tulburărilor de tranzit ale tubului digestiv implică evaluarea simptomelor și istoricului medical al pacientului, dar pot fi necesare și unele investigații paraclinice, cum ar fi:
- Analize de sânge: pentru a exclude alte afecțiuni asociate.
- Teste din materii fecale pentru a evalua prezența infecțiilor sau a tulburărilor de digestie și de absorbție.
- Endoscopie digestivă superioară: pentru a vizualiza direct tubul digestiv, zona proximală și a exclude alte afecțiuni.
- Manometrie esofagiană: pentru a evalua motilitatea esofagiană.
- Colonoscopie: pentru a examina intestinul gros și pentru diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni.
Cum se confirmă tulburările de tranzit?
Diagnosticul pozitiv al tulburărilor de tranzit se bazează pe prezența simptomelor specifice și excluderea altor afecțiuni care ar putea cauza aceleași simptome, integrând si rezultatele examinărilor paraclinice.
Ce optiuni terapeutice există?
Tratamentul tulburărilor de tranzit ale tubului digestiv depinde de tipul specific al acestora și de severitatea simptomelor. Opțiunile terapeutice pot include:
- Modificări ale stilului de viață și ale dietei: o alimentație echilibrată, consumul adecvat de fibre, hidratarea corespunzătoare și reducerea stresului.
- Medicamente: pot fi medicamente care acționează asupra tonusului intestinal, medicamente care echilibrează flora intestinală, medicamente care acționează asupra secreției hidrice la nivelul intestinului, sau medicamente cu acțiune asupra agenților patogeni implicați (de exemplu, antibioterapie).
- Terapie comportamentală: cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, care poate ajuta la gestionarea stresului și a anxietății asociate cu tulburările de tranzit.
- Tratamente individualizate: în cazurile mai grave sau dacă există alte afecțiuni asociate, poate fi necesară administrarea unor tratamente specifice, cum ar fi terapia hormonală sau intervenția chirurgicală.
Cum evoluează aceste afecțiuni?
Tulburările de tranzit ale tubului digestiv pot afecta calitatea vieții și pot duce la complicații precum deshidratare, malnutriție, hemoragii sau deteriorarea calității mucoasei intestinale. Evoluția poate fi variabilă, iar prognosticul depinde de tipul și cauza specifică a tulburării, precum și de eficacitatea tratamentului administrat.
Referințe:
- Ford, A. C., Moayyedi, P., Lacy, B. E., Lembo, A. J., Saito, Y. A., Schiller, L. R., … & Quigley, E. M. (2014). American College of Gastroenterology monograph on the management of irritable bowel syndrome and chronic idiopathic constipation. American Journal of Gastroenterology, 109(S1), S2-S26. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25091148/
- Rao, S. S., Rattanakovit, K., & Patcharatrakul, T. (2016). Diagnosis and management of chronic constipation in adults. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 13(5), 295-305.
- Sperber, A. D., Dumitrascu, D., Fukudo, S., Gerson, C., Ghoshal, U. C., Gwee, K. A., … & Simren, M. (2017). The global prevalence of IBS in adults remains elusive due to the heterogeneity of studies: a Rome Foundation working team literature review. Gut, 66(6), 1075-1082. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26818616/