Ce este pneumotoraxul?
Pneumotoraxul reprezintă o afecțiune a plămânilor, manifestată prin pătrunderea aerului în cavitatea pleurală, fie prin bronhii, fie prin penetrare exterioară, la nivelul peretelui toracic.
Cauza unui pneumotorax poate fi o leziune toracică, o boală pulmonară subiacentă, poate surveni prin anumite proceduri medicale sau poate să se producă fără o cauză cunoscută. În cazuri grave, pneumotoraxul poate pune viața în pericol.
Cuprins:
- Ce este pneumotoraxul??
- Dispneea și durerea toracică violentă: două simptome prezente în Pneumotorax
- Diagnosticul și monitorizarea pacientului cu pneumotorax
- Tratamentul unui pneumotorax
Pneumotoraxul spontan primar (PSP) apare în principal la vârsta de 20-30 de ani. Conform unor statistici din Statele Unite, incidența cazurilor de pneumotorax spontan primar este de 7 la 100.000/ an în rândul bărbaților și de 1 la 100.000/ an în rândul femeilor. În cazurile recurențelor, PSP-ul apare în primul an, iar incidența variază foarte mult, pornind de la 25% până la o rată de 50%. Rata de recurență este crescută, în primele 30 de zile1.
Pneumotoraxul spontan secundar (PSS) este observat frecvent la pacienții cu vârsta cuprinsă între 60-65 de ani. Incidența PSS este de 6,3, iar raportul cazurilor bărbați vs.femei este de 3:1. BPOC (bronșiectazia pulmonară cronică obstructivă) are o incidență de 26 de cazuri diagnosticate cu pneumotorax la 100.000 de pacienți cu această patologie pulmonară confirmată. Riscul unui pneumotorax spontan la fumătorii cronici este de peste 100 de ori mai mare decât în rândul persoanelor nefumătoare. Alte afecțiuni, precum tuberculoza pulmonară, pneumoconiozele, emfizemul, chisturile aeriene, pot fi cauza unui pneumotorax2.
Pneumotoraxul iatrogen sau indus apare mai frecvent decât un pneumotorax spontan, iar numărul acestor cazuri înregistrate este în creștere. Incidența pneumotoraxului iatrogen este de 5 pana la 10.000 de internări în spital, și este cauzat de manevre3:
- Terapeutice – produs de cateterismul venos central.
- Diagnostice – declanșat de puncția pleurală efectuată, de obicei, pentru realizarea biopsiilor.
Incidența pneumotoraxului sufocant sau cu supapă este dificil de determinat, deoarece pentru o treime din cazurile primite în centrele de traumatologie au fost realizate toracostomii în urgență, înainte de a ajunge la spital. Apare atunci când perforația pleuropulmonară permite pătrunderea aerului în inspir în pleură, dar nu și evacuarea acestuia, în timpul expirului. Dacă nu se intervine prompt, poate surveni decesul pacientului prin asfixie4.
Pneumotorax catamenial: această afecțiune rară afectează femeile diagnosticate cu endometrioză. Țesutul endometrial căptușește în mod fiziologic cavitatea uterină. În cazul endometriozei, acesta se va dezvolta și în afara uterului, în zone cum ar fi cavitatea toracică. Țesutul endometrial (ectopic) se organizează sub formă de chisturi care pot fi sursa unui proces hemoragic în spațiul pleural, provocând colapsul plămânului afectat5.
Pneumotorax traumatic – apare în urma unor traumatisme toracice sau fracturi costale.
Dispneea și durerea toracică violentă: două simptome prezente în Pneumotorax
Principalele simptome ale pneumotoraxului sunt durerea cu aparitie bruscă, la nivelul toracelui și dificultăți de respirație (dispnee), fenomene de asfixie, hipersonoritate la percuția toracelui afectat, dispariția treptată a zgomotelor respiratorii pulmonare, la auscultație. Severitatea simptomelor depinde de întinderea zonei pulmonare afectată.
Diagnosticul și monitorizarea pacientului cu pneumotorax
Se face exclusiv într-o unitate de spitalizare, prin monitorizare atentă a cazului,.
Diagnosticul se stabilește pe baza evaluării clinice, în urma debutului dramatic descris de pacient sau aparținători (dispnee avansată, durere toracică violentă, cianoză, tuse, asfixie, panică/ anxietate). Se vor monitoriza ritmul cardiac, tensiunea arterială, temperatura corporală, SaO2 (nivelul saturației cu oxigen a sângelui). Se recomandă radiografia pulmonară pentru a confirma existența de aer în cavitatea pleurală.
Testarea de laborator poate include: monitorizarea gazelor din sângele arterial (ABG): teste pentru masurarea nivelurilor parțiale de oxigen și de dioxid de carbon din sânge6.
Analize de sânge pentru a verifica dacă există suspiciunea unor infecții includ:
- Hemograma și VSH
- Examen spută pentru BK în cazul în care există suspiciunea unui diagnostic de tuberculoză
- Cultură spută – într-o serie de boli precum: traheobronșita, pneumonia, bronhopneumonia, examenul sputei fiind o metoda importantă de diagnostic etiologic.
Tratamentul unui pneumotorax
Reducerea durerii reprezintă obiectivul principal, prin administrarea unor antialgice. Calmarea tusei și liniștirea pacientului sunt, de asemenea, importante. În caz de asfixie se recurge la exuflație decomprensivă, pentru evacuarea aerului din cavitatea compromisă. De asemenea, este important să fie tratată și o eventuală boală de fond și să se prevină apariția unor eventuale complicații.
Referințe: