Boala Kawasaki este o afecțiune inflamatorie rară, dar cu potențial sever atunci când este dezvoltată de copii, care apare frecvent mai ales la cei cu vârsta <5 ani. Este o formă de vasculită caracterizată prin inflamația pereților vaselor de sânge. Primul caz de boală Kawasaki a fost raportat de medicul pediatru japonez Dr. Tomisaku Kawasaki, în anul 1960.
Cuprins:
- Relația dintre boala Kawasaki și COVID-19
- Similarități și diferențe între boala Kawasaki și COVID-19
- Cum se stabilește diagnosticul de boală Kawasaki?
Relația dintre boala Kawasaki și COVID-19
În timpul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2 au fost raportate cazuri pediatrice care prezentau simptome asemănătoare bolii Kawasaki (KD). În aceste situații copiii aveau valori modificate ale unor analize de sânge, suprapuse pe simptome specifice de COVID-19. Acești pacienți au fost diagnosticați prin RT-PCR cu infecție cu SARS-CoV-2. Chiar dacă relația dintre KD și COVID-19 nu era complet definită, cercetătorii au acordat o atenție deosebită sindromului inflamator în relație cu infecția cu SARS-CoV-2.
În concordanță cu aceasta, un studiu recent a descris un caz al unui copil de 6 luni, diagnosticat cu boală Kawasaki clasică, care a fost, de asemenea, diagnosticat și cu boală COVID-19. Pacientul a primit tratament intravenos cu imunoglobuline și aspirină, ceea ce a dus la ameliorarea simptomelor clinice.
Incidența ridicată a unei forme severe de KD a fost observată și într-o altă cohortă COVID-19 din provincia Bergamo din Italia. Ambele studii au consolidat legătura potențială dintre COVID-19 și KD și au oferit informații valoroase asupra ambelor boli dezvoltate de copii.
Un semn caracteristic din boala Kawasaki este febra ridicată și persistentă, care răspunde cu greutate la medicamentele antitermice. Majoritatea copiilor se recuperează complet de KD după câteva săptămâni, dar este necesar tratamentul precoce, pentru a preveni posibilele complicații.
O formă severă de complicații este dată de anevrismele coronariene, a căror ruptură duce la apariția trombozelor și chiar la infarct miocardic. Răspunsul inflamator sistemic (față de pneumonie) poate potența un proces inflamator existent la nivel coronarian, producând disfuncția endotelială și accelerând astfel dezvoltarea KD. Prin urmare, infecția cu SARS-CoV-2 și hiperinflamația din boala COVID-19 ar putea acționa ca un „declanșator al amorsării” KD (Fig. 1).
Cu toate acestea, conexiunea dintre KD a copilăriei și boala COVID-19 trebuie confirmată prin studii ample, pe un număr mai mare de pacienți sugari și copii din întreaga lume.
Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7247462/
Similarități și diferențe între boala Kawasaki și COVID-19
Asemănările clinice dintre sindromul inflamator din COVID-19 și boala Kawasaki sunt reprezentate de febră, conjunctivită, erupțiile cutanate și congestia orofaringiană. Din păcate, aceste semne clinice nespecifice pot fi observate în multe alte boli infecțioase pediatrice. Totuși, cele două sindroame par să prezinte și unele diferențe distincte, respectiv distribuția pe vârste, disparități rasiale și etnice, manifestări clinice, afectare cardiacă, biomarkeri inflamatori și, nu în ultimul rând, răspunsul terapeutic2.
| Sindrom inflamator multisistemic în COVID-19 | Boala Kawasaki | |
| Vârsta | Media de vâstă – 8 – 11 ani (copii mai mari sau chiar adolescenți) | Sugari și copii mici (76% dintre cazuri sunt copii <5ani) |
| Raportul pe sexe | Masculin/ Feminin 1:1 până la 1,2:1 | Masculin/ Feminin 1,5:1 până la 1,7:1 |
| Rasa și etnia | Descendență africană și hispanică | Descendență asiatică |
| Simptome gastrointestinale | Foarte comune (53 – 92%) | Mai puțin comune (~20%) |
| Disfuncție miocardică și șoc | Frecvent 73% cazuri cu NT-proBNP crescut.50% cazuri cu Troponină crescută 48% cazuri primesc suport vasoactiv | Mai rar 5% primesc suport vasoactiv |
| Disfuncție organică | Disfuncția multiorganică frecventă | Disfuncția multiorganică nu este comună acestor cazuri |
| Markeri inflamatori | CRP, feritină, procalcitonină și D-dimer cu valori foarte crescuteLimfopenie și trombocitopenie | CRP crescut, trombocitoză (trombocite crescute), feritină normală;trombocitopenie rară |
| Tratament | IgIV, corticosteroizi, blocant IL-1, inhibitori IL-6 | IgIV, corticosteroizi, blocante IL-1 |
| Rezultate | Rata mortalității 1,4-1,7% | Rata mortalității 0,01% |
Cum se stabilește diagnosticul de boală Kawasaki?
Medicul specialist va confirma diagnosticul, prin excluderea bolilor care manifestă simptome similare, stabilind, de asemenea, dacă este prezentă o infecție secundară, cum ar fi COVID-19. La examinarea clinică se vor lua în calcul semnele prezente și istoricul medical al copilului.
Sunt recomandate analize de sânge (hemogramă, CRP, D-dimeri, procalcitonină, feritina) și teste de urină (sumar de urină și urocultură). Se recomandă efectuarea unei radiografii pulmonare, a unui EKG și ecocardiogramă.
Potrivit CDC Trusted Source, boala Kawasaki este suspicionată atunci când febra durează mai mult de 5 zile consecutive.
În plus, diagnosticul se confirmă, dacă sunt prezente 4 dintre cele 5 semne tipice: eczemă (1), ganglioni limfatici cervicali măriți (2), ochi congestionați (3), modificări ale aspectului buzelor, gurii și limbii (4), modificări la nivelul mâinilor și picioarelor, cum ar fi edemele sau descuamări ale pielii (5).
Dacă pacientul copil prezintă febră și anomalii la nivelul arterelor coronariene, chiar dacă nu prezintă toate cele patru dintre semnele enumerate, acesta va prezenta suspiciunea de boală Kawasaki atipică.
Referințe: