În România, conform GLOBOCAN1, în anul 2020 numărul cazurilor de cancer de colorectal poziționa această afecțiune pe locul I, cu 12.983 de cazuri diagnosticate, urmată de cancerul de plămâni, sân și prostată. Această maladie constituie o asociere a celor două tipuri de tumori maligne – cancer de colon și cancer de rect.
Colonul reprezintă penultima parte a intestinului gros, situându-se între cec și rect. Funcția lui este de a extrage apa și sarea din bolul fecal, înainte ca acesta să fie eliminat în afara organismului. Cancerul rectal își are originea în rect, ultimii centimetri ai intestinului gros, cel mai aproape de anus.
Potrivit Societății Americane de Cancer (ACS), cancer colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer diagnosticat în SUA. În 2021, ACS estimează că 104.270 de persoane din SUA vor fi diagnosticate cu cancer de colon2.
Cuprins:
- Cancer de colon – simptome
- Cancer de colon – diagnostic și investigații
- Cancer de colon – stadii și diagnostic
- Screening cancer de colon
Cancer de colon – simptome
În faze incipiente, cancerul este de cele mai multe ori asimptomatic, iar semnele se dezvoltă în timp. Cele mai frecvente simptome descrise în cazuistică sunt: alternanța diaree – constipație, modificări ale consistenței scaunului și ale culorii materiilor fecale, uneori pacienții prezintă sângerare, dureri abdominale, crampe, balonare sau gaze, slăbiciune și oboseală, pierdere inexplicabilă în greutate, semne specifice sindromului de colon iritabil sau anemie prin deficit de fier.
Pierderea în greutate și durerile abdominale apar de obicei în stadiile avansate ale unui cancer de colon. Dacă celule tumorale se răspândesc și la alte organe, pot apărea simptome specifice acestuia. De exemplu, în cazul afectării hepatice, icterul poate fi un semn nou care se va asocia tabloului clinic deja existent.
Cancer de colon – diagnostic și investigații
Diagnosticul de cancer de colon se stabilește cu ajutorul colonoscopiei – o investigație care presupune examinarea colonului și rectului cu ajutorul unui tub flexibil și subțire care prezintă o cameră video conectată la un monitor pentru a vizualiza traiectul intestinului. Dacă sunt găsite zone suspecte, medicul poate introduce instrumente speciale în scop explorator (pentru a preleva mostre de țesut / biopsii pentru analiză) sau în scop chirurgical (pentru a îndepărta polipii).
Specialistul poate recomanda și teste de sânge pentru a integra informații medicale despre starea generală de sănătate a pacientului, cum ar fi cele pentru evaluarea funcției renale: creatinină, uree, acid uric și hepatice: bilirubina, TGP și TGO.
De asemenea, medicul poate solicita dozarea unui biomarker tumoral, numit antigen carcinoembrionar sau CEA, care asociază creşteri semnificative ale concentraţiei cu diverse tipuri de cancer: pancreatic, gastric, pulmonar, mamar, cervical, ovarian, și chiar și în cancerul de colon. Urmărit în timp, nivelul CEA poate oferi informații despre prognosticul pacientului și, totodată, este utilizat în monitorizarea pacienţilor aflați în tratament, fiind un posibil indicator al recidivei tumorale. CEA nu poate fi folosit în scop de screening.
Un marker tumoral secundar este CA 19-9, indicat de asemenea în diverse patologii maligne ca și CEA. CA 19-9 este prezent în celulele epiteliale şi mucoase, la nivelul stomacului, intestinului, pancreasului, ficatului şi ovarului. Valori crescute sunt înregistrate și în cazurile diagnosticate cu cancer colorectal.
Cancer de colon – stadii și diagnostic
Pentru un pacient care a fost diagnosticat cu cancer de colon, stadializarea este importantă pentru stabilirea unui tratament țintit.
Testele de stadializare pot include investigatii imagistice, cum ar fi CT abdominal, pelvin și toracic. În multe cazuri, stadiul cancerului nu poate fi determinat decât după intervenții chirurgicale.
Stadiile cancerului de colon variază de la 0 la IV, in stadiile incipiente, tumora fiind limitata la nivelul mucoasei colonului. În stadiul IV cancerul este considerat avansat, metastazat, adică celulele tumorale s-au extins și în alte zone ale corpului, afectând și alte organe.
Pentru confirmarea tipului histologic sunt recomandate teste de imunohistochimie dar si teste genetice. Acestea sunt test IHC instabilitate microsatelitară și analiza mutaţiilor genei KRAS, contribuind semnificativ la selectarea pacienţilor care pot beneficia de un tratament țintit.
Screening cancer de colon
Screening-ul pentru cancer colorectal, prin evidențierea hemoragiilor oculte în materiile fecale, ar trebui sa înceapă de la vârsta de 50 ani. La pacienții cu rude de gradul I, diagnosticate cu tumori colorectale înainte de vârsta de 60 de ani, screening-ul ar trebui să înceapă la vârste mai precoce, la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme, comparativ cu vârsta celei mai tinere rude din familie, ce a fost diagnosticată cu această patologie.
Testele de screening pentru persoanele sănătoase, asimptomatice, ajută la depistarea cancerului de colon în stadii incipiente, oferind pacientului o șansă de vindecare. S-a demonstrat că screening-ul reduce considerabil mortalitatea cauzată de cancer de colon.
Există mai multe opțiuni de screening, colonoscopia fiind una dintre ele. Aceasta este recomandată și în scop terapeutic, pentru îndepărtarea polipilor în timpul procedurii, înainte de a evolua spre cancer.
Testul imunologic efectuat din fecale (FIT) este extrem de fiabil, inclusiv pentru detectarea unor cantități extrem de mici de sânge, aflate în compoziția fecalelor, folosind anticorpi specifici, îndreptați împotriva hemoglobinei din sângele prezent. Specificitatea crescută pentru identificarea hemoglobinei din fecale și ușurința în testare, fac acest test superior în termeni de performanță analitică și clinică.
Testul de detecție a hemoragiilor oculte în fecale este un test screening deosebit de important pentru medicina preventivă. Numeroase studii au arătat că efectuarea periodică a acestui test, izolat sau asociat cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colorectal.
Un rol important îl are cunoașterea istoricului familial. Riscul este mai mare atunci când există o rudă diagnosticată cu cancer colorectal înainte de vârsta de 45 de ani. Cu toate acestea, doar 10% – 30% dintre cazuri au o componentă ereditară3. Testarea genetică poate oferi informații legate de un risc mai mare, astfel încât pacientul să fie ghidat spre un screening corect la momentul potrivit și, eventual, cancerul să fie depistat într-un stadiu incipient.
Referințe:
- https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/150496#symptoms
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14501-colorectal-colon-cancer
- https://patient.gastro.org/colorectal-cancer-screening-options/?gclid=Cj0KCQiAmKiQBhClARIsAKtSj-mBI-ioNdg_5_Bg4HqLC7PVUmlSEhRoSN20BkPEmov8MdRQwCqWuWgaAmOaEALw_wcB&playlist=87f9ba6&video=28ebc6e