Rinita este termenul medical ce definește inflamația mucoasei nazale, caracterizată prin rinoree și congestie nazală, cauzată de obicei de o răceală banală sau de existența unei alergii sezoniere. Se cunosc doua tipuri de rinită:
- Rinita alergică: produsă de reacția sistemului imun la un anumit factor declanșator, existent în mediu: praf, mucegaiuri, polen, ierburi, copaci sau la anumite componente animale.
- Rinita non-alergică: fără o cauză aparentă caracterizată prin strănut sau congestie nazală, rinoree.
Cuprins:
- Ce este rinita non-alergică (RNA) și cum se manifestă?
- Cum se manifestă RNA (rinita – simptome)?
- Rinita non alergică – cauze și complicații
- Rinita non-alergică – diagnostic
- Teste de laborator
- Rinita non-alergică – tratament
Ce este rinita non-alergică (RNA) și cum se manifestă?
RNA poate afecta atât copiii cât și adulții, cel mai frecvent apărând după vârsta de 20 de ani. Diagnosticul se pune după ce cauza alergică a fost exclusă, prin efectuarea de teste cutanate sau sanguine, pentru depistarea stărilor alergice.
Rinita poate fi acută (de scurtă durată) sau cronică (de lungă durată). Forma acută apare de obicei din cauza unor infecții virale, dar poate fi și rezultatul alergiilor sau infecțiilor bacteriene, ș.a. Rinita cronică apare de obicei asociată cu sinuzita cronică (rinosinuzita cronică).
Rinita non-alergică (RNA) se referă la un grup de 8 subtipuri de rinită cronică: vasomotorie – cea mai frecventă, non-alergică cu sindrom eozinofilic – NARES, atrofică, senilă, gustativă, indusă de medicamente, hormonală și ocupațională. Acestea nu au o etiologie virală sau bacteriană.
Cum se manifestă RNA (rinita – simptome)?
Simptomele sunt similare cu cele ale febrei fânului (rinita alergică), dar fără manifestările obișnuite ale unei reacții alergice.
Simptomele cele mai frecvente ale rinitei non-alergice sunt: obstrucție nazală, rinoree, strănut (mai puțin sever decât în cea alergică), iritație ușoară sau disconfort la nivelul nasului, reducerea mirosului. În cazuri rare, RNA poate provoca dezvoltarea unor cruste intranazale, care produc un miros urât sau sângerează, în cazul în care se încearcă îndepărtarea acestora.
Rinita non alergică – cauze și complicații
Cauza RNA este necunoscută. Specialiștii în domeniu susțin că această afecțiune este cauzată de o hiperreactivitate la nivelul terminațiilor nervoase, care se va manifesta prin edem vascular la nivelul mucoasei nazale.
Există mai mulți factori care pot declanșa RNA: agenții poluanți din mediu/ mediu profesional (praful, smog-ul, fumatul pasiv sau mirosurile puternice – parfumurile, vaporii chimici), schimbările bruște de temperatură sau umiditate, infecțiile virale (răceala sau gripa), consumul de alimente calde sau picante și a băuturilor alcoolice. Alte cauze sunt legate de administrarea anumitor medicamente (aspirina, ibuprofenul și medicamentele pentru hipertensiune arterială beta-blocantele, sedative, antidepresive, contraceptive orale sau medicamente utilizate pentru a trata disfuncția erectilă).
De asemenea, pot fi incriminate utilizarea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante, modificări hormonale datorate sarcinii, menstruației, utilizării contraceptivelor orale sau altor afecțiuni (hipotiroidismul, sindromul de oboseală cronică, diabet), dormitul pe spate, apneea de somn, vârsta peste 20 de ani. În unele cazuri, RNA poate duce la apariția unor complicații, cum ar fi: polipi nazali, sinuzită, infecții ale urechii medii.
Rinita non-alergică – diagnostic
Diagnosticul pentru RNA se stabilește pe baza simptomelor (congestie nazală, rinoree) și a excluderii altor cauze, cum ar fi alergiile. Astfel, se pot recomanda teste pentru eliminarea suspiciunilor legate de anumite tipuri de alergii sau afectarea sinusurilor. Testul alergologic cutanat, prin expunerea pielii la cantități mici de alergeni obișnuiți din aer (acarienii de praf, mucegai, polenul, păr de pisică și câine) sau testele serologice IgE specifice sunt recomandate pentru a exclude o cauză alergică.
Teste de laborator
Panel alergeni respiratori – recomandat pentru identificarea alergenilor declanșatori – „trigger” – responsabili de manifestările clinice – dintr-un set de 13 alergeni comuni, întâlniţi în interiorul locuinţelor sau în mediul exterior.
Imagistică medicală: tomografia computerizată a sinusurilor și endoscopie nazală.
Rinita non-alergică – tratament
Ambele tipuri de rinită pot fi tratate fie cu antibiotice, antihistaminice sau se pot efectua intervenții chirurgicale, desensibilizare prin injecții subcutanate, însoțite de recomandări de evitare a contactului cu agenții declanșatori
De cele mai multe ori, rinita non-alergică nu necesită un tratament, dar simptomele pot fi deranjante și pot afecta calitatea vieții. Eficiența tratamentului va depinde de severitatea bolii și de cauza declanșatoare a rinitei. În unele situații, evitarea anumitor factori declanșatori și măsurile de autoîngrijire, cum ar fi irigarea și curățarea căilor nazale, pot ameliora simptomele.
În alte cazuri, pot fi de ajutor spray-urile nazale saline, cu corticosteroizi, antihistaminice, anticolinergice sau decongestionante nazale.
Referințe:
- https://www.msdmanuals.com/home/ear,-nose,-and-throat-disorders/nose-and-sinus-disorders/rhinitis
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonallergic-rhinitis/symptoms-causes/syc-20351229
- https://www.nhs.uk/conditions/non-allergic-rhinitis/
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonallergic-rhinitis/diagnosis-treatment/drc-20351235
- https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/231