Starea de sănătate a unei populații este foarte importantă pentru orice stat. De-a lungul anilor, instituțiile avizate au dezvoltat programe naționale de sănătate publică/ curative care se adresează unor probleme de sănătate în rândul populației, cum ar fi: cancere, boli transmisibile, afecțiuni care au costuri ridicate de diagnostic și tratament.
Programele naționale de sănătate se adresează în egală măsură persoanelor asigurate și neasigurate, permițând astfel controlul adecvat al problemelor de sănătate pentru care sunt concepute și accesul echitabil la servicii de sănătate imperios necesare, inclusiv la servicii de prevenție primară și secundară.
Screening-ul și depistarea persoanelor cu risc crescut pentru diverse afecțiuni
Screening-ul = un ansamblu de procedee și investigații care se aplică unei populații în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc. Scopul unui screening este descoperirea precoce a bolilor și diagnosticarea lor într-un stadiu incipient.
Există două tipuri de teste:
- Test diagnostic: utilizat pentru confirmarea unei afecțiuni/ boală.
- Test de screening: utilizat pentru a identifica, într-o populaţie aparent sănătoasă, persoanele cu risc crescut de a fi în mod real bolnave sau de a prezenta o abatere de la normalitate (identifică presupușii bolnavi, suspiciunea de diagnostic).
Ce este screening–ul cancerului de col uterin (CCU)?
Screening-ul este o metodă de investigație prin care medicii pot tria pacientele care au o leziune tratabilă, astfel încât să nu dezvolte leziuni grave și cancere.
- Testul Babeș Papanicolaou – din statisticile Synevo s-a observat că este cel mai utilizat test de screening. Rolul acestuia este de a tria pacientele care pot prezenta leziuni cu potențial de progresie către leziuni grave, caz în care sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili exact diagnosticul.
- Testarea HPV – în paralel cu testul Babeș Papanicolaou se poate face identificarea tipurilor de risc crescut HPV (sau genotiparea pentru Papilloma virus), infecția cu acest virus fiind cauză principală a apariției leziunilor canceroase.
- În plus, se pot folosi colposcopia și imunocitochimia (CIN2+), toate având rolul de a stabili un diagnostic exact și atitudinea terapeutică cea mai potrivita.
Programe de prevenție coerente și mortalitate scăzută cu 30% în CCU
Programul național de screening pentru CCU are rol în prevenirea și combaterea acestei maladii, dar și în controlul cazurilor diagnosticate la nivel național. Obiectivul principal al programului este reducerea incidenței formelor invazive ale cancerului de col uterin și, totodată, a mortalității specifice prin cancer de col uterin.
În România, programele naționale de screening sunt elaborate de către Ministerul Sănătăţii cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu o durată de 5 ani. Programul de screening pentru profilaxia cancerului de col uterin oferă decontare pentru testarea prin metoda frotiului cervical Babeș-Papanicolaou a populației feminine din grupa de vârstă 25-64 ani. Testarea periodică (screening-ul) Babeș-Papanicolaou permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente.
La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe informare corectă, mesaje pozitive concentrate pe profilaxie, prevenție primară și secundară.
Cu toate acestea, România înregistrează încă valori ridicate ale mortalității specifice prin cancer de col uterin, cu aproximativ 1.740 decese anual, reprezentând o rată brută a mortalității de 24,2/100.000 femei și o rată standardizată cu vârsta de 10,9 decese/100.000.
Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU vizează un segment de populație extins (circa 6 milioane femei). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12%). Se estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional.
Programul național de screening Vs. programe europene pentru depistarea precoce a CCU
Ghidurile clinice pentru Obstetrică şi Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel naţional și internațional, cu scopul de a asista personalul medical în managementul îngrijirii pacientelor cu afecţiuni ginecologice obstetricale, în luarea deciziilor clinice și teraputice. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi şi de alte specialităţi, precum şi de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecţiuni ginecologice şi obstetricale.
Cu alte cuvinte, fiecare țară elaborează și actualizează programele de screening pentru diverse afecțiuni, ținând cont de evaluarea și eficiența pe care acestea au avut-o.
În ultimii ani numeroase țări au adaptat etapele de screening în profilaxia cancerului de col uterin, căutând să ofere populației cele mai noi și eficiente teste de screening. Astfel, de la testul convențional PAP s-a trecut la utilizarea testului în mediu lichid, citologia Babeș Papanicolaou.
Co-testarea este o practică aprobată în multe țări, efectuarea concomitentă a PAP-ului și HPV-ului oferind ginecologului mai multe informații medicale într-un timp scurt și pacientei, o diagnosticare rapidă și precisă. Franța, Spania și Germania sunt doar câteva dintre țările care recomandă efectuarea regulată a screening-ului primar prin testarea PAP și HPV.
Ghiduri internaționale de screening cancer cervical – martie 2020
Screening primar | HPV + Triaj | |
---|---|---|
EU (Ediția a-2-a 2008, suplimentul 2015) | Recomandare HPV Co-testare: fără beneficii | Citologie (p16/Ki67 – sunt necesare studii) |
UK (NHSCSP, 2019) | HPV hi-risk (lista testelor acceptate) | Citologie |
Franța (HAS, 2019) | Citologie în mediu lichid (25-30 ani) Testarea HPV (30-65 ani) | Citologie |
Spania (PR 2019) | Citologie (25-34 ani) Testarea HPV (35-65 ani) | Citologie |
Italy (HTA 2012, articol mai vechi) | Testare HPV: peste 30 ani (genotipare + citologie triaj) | Citologie |
Germania (Ghid mai 2019) | Test PAP: 20-34 ani; peste 35 ani: Co-testare (HPV și citologie) | Repetare co-testare |
Olanda (RIVM 2017) | HPV hi-risk | Citologie |
Medicii Synevo susțin și recomandă consultațiile ginecologice, precum și efectuarea screening-ului periodic pentru prevenția cancerului de col uterin. Doar 2 pași pentru screening-ul completîn profilaxia cancerului cervical prin efectuarea:
Synevo derulează permeanent acțiuni de prevenție, iar în perioada 15.10.2020 – 31.01.2021 este activă o campanie de prevenție a cancerului de col uterin în care femeile pot efectua toate aceste teste dintr-o singură recoltare.
Cancerul de col uterin poate fi prevenit în proporție de 80% prin realizarea controlului de rutină anual. Depistat la timp poate fi tratat. Screening-ul, alături de vaccin și tratament, reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a cancerului de col uterin.
Bubliografie:
- https://www.gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/programele-nationale-de-sanatate-pentru-anii-2017-2018-aprobate
- https://umfcd.ro/wp-content/uploads/C-8-Screening-strategii-preventive.pdf
- https://www.medicover.ro/despre-sanatate/screeningul–de-cancer-de-col-uterin,238,n,285
- http://www.iocn.ro/Centrul-de-prevenire-si-control-al-cancerului/Programul-de-screening-pentru-cancerul-de-col-uterin/Informatii-de-interes-general.html
- https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/01/2-Analiza-de-situatie-SEPCCU-2019-final-ian.pdf
6. https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/27.-Cancerul-de-col-uterin.pdf