Ce sunt bolile autoimune?
În anumite cazuri, sistemul imun confundă structurile propriului corp („self”) cu invadatorii străini („non-self”) și reacționează cu scopul de a-l proteja. Această reacție anormală a sistemului imun poate genera o boală autoimună care poate afecta tot corpul (boală sistemică) sau doar un organ/ țesut (boală localizată).
Care sunt cauzele dezvoltării unei boli autoimune?
Momentan, nu se cunoaște de ce sistemul imun reacționează astfel, tratând anumite părți ale corpului ca fiind „intruși”. Factorul genetic și factorul de mediu reprezintă cauze implicate în procesul dobândirii unei astfel de boli autoimune.
Ce este sistemul imun?
Sistemul imun este format dintr-un grup de celule și organe (ganglionii limfatici, amigdalele, măduva osoasă și celulele albe din sânge) cu rolul de a ne proteja corpul de invadatorii străini, precum bacteriile și virusurile. Acest rol de apărare este important pentru menținerea sănătății organismului, în cadrul raporturilor sale multiple cu mediul înconjurător, unde este supus continuu influenței factorilor externi.
Cum funcționează sistemul imun?
Sistemul imun își exercită rolul său de protector prin mai multe mecanisme:
- formarea unor bariere mecanice care limitează pătrunderea și răspândirerea agenților patogeni în corp;
- intervenția unor celule specializate care, fie captează particulele străine pentru a le distruge, fie produc anumite molecule, cum ar fi anticorpii, care inactivează și distrug în final agenții străini.
În cazul anumitor persoane, apare un răspuns exagerat față de compușii străini, moment în care se poate declanșa o reacție alergică (de exemplu, la polen, praf sau anumite alimente).
Care sunt simptomele unei boli autoimune?
Simptomele sunt variabile și depind de tipul de afecțiune. Însă, există un grup de simptome care se regăsesc, de obicei, în majoritatea afecțiunilor, ceea ce le face greu de diferențiat de alte boli, cel puțin în stadiile inițiale.
Boli autoimune ale organelor corpului uman
- Boala autoimună a urechii interne;
- Boala Meniere;
- Boala Cogan;
- Sindromul Sjogren;
- Uveita.
- Miocardita;
- Cardita reumatismală;
- Cardiomiopatia autoimună.
- Rectocolita ulcerohemoragică;
- Boala Crohn;
- Boala celiacă;
- Colangita sclerozantă primitivă;
- Polineuropatia demielinizantă imflamatorie cronică;
- Miastenia gravis:
- Scleroza multiplă;
- Lupusul eritematos sistemic;
- Vasculita sistemului nervos central.
- Sclerodermia;
- Sarcoidoza;
- Fibroza pulmonară;
- Lupusul eritematos sistemic.
- Alopecia areata;
- Lupusul discoid;
- Pemfigusul;
- Psoriazisul;
- Lupusul eritematos sistemic;
- Vitiligo;
- Sclerodermia (forma localizată sau sistemică).
- Granulomatoza Wegener;
- Glomerulonefritele;
- Lupusul eritematos sistemic.
- Boala mixtă de țesut conjunctiv;
- Poliartita reumatoidă;
- Polimialgia reumatică;
- Spondilita anchilozantă;
- Artrita juvenilă;
- Lupusul eritematos sistemic.
- Polimialgia reumatică;
- Polimiozita;
- Dermatomiozita;
- Miastenia gravis.
- Tiroidita Hashimoto;
- Boala Addison;
- Boala Graves;
- Boala poliglandulară;
- Diabet de tip 1 (insulino-dependent).
- Anemiile hemolitice autoimune;
- Artrita temporală;
- Vasculitele;
- Lupusul eritematos sistemic;
- Poliartrita nodoasă;
- Trombocitopeniile autoimune;
- Sindromul anticorpilor antifosfolipidici;
- Granulomatoza Wegner.
Boli autoimune: analizele medicale recomandate pentru diagnostic
Nu există o singură analiză care să pună diagnosticul de boală autoimună, de obicei, fiind necesare mai multe teste specifice fiecărei boli sau efectuarea unei biopsii de țesuturi sau organe.
Testele specifice fiecărei boli autoimune sunt numeroase și, de obicei, caută să descopere autoanticorpii împotriva celuleor sau structurilor interesate în boala respectivă. Biopsia țesuturilor afectate sau puncțiile cavităților cu lichid pot fi utile diagnosticului. Totuși, în majoritatea bolilor autoimune sunt efectuate următoarele analize care pun în evidență existența unei imflamații cronice: