Informaţii generale şi recomandări
Testul VERAgene este un test prenatal non-invaziv (NIPT) de nouă generație, dezvoltat în laborator care oferă screening pentru trisomiile 13, 18, 21, aneuploidiile cromozomilor X, Y, microdeletii (DiGeorge, 1p36, Smith-Magenis, Wolf Hirschhorn) și identificarea riscului fetal pentru 50 de boli monogenice. VERAgene vizează 500 de mutaţii pentru depistarea a 50 de boli monogenice. Combinând depistarea aneuploidiilor și a microdeleţiilor cu screeningul bolilor monogenice, acest test oferă o imagine complexă a sarcinii folosind un singur test.
Afecţiunile genetice depistate de VERAgene sunt de multe ori grave și au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii. Aceste afecţiuni genetice se manifestă prin: malformaţii congenitale, întârzieri de dezvoltare, pierderea auzului, orbire, tulburări de metabolism etc.
Riscul cumulativ pentru ca fătul să fie afectat de una dintre bolile genetice depistate de VERAgene este mai mare de 1 din 350 și ar putea crește la unele populaţii etnice unde anumite boli au o prevalenţă mai mare. Testul VERAgene poate depista cu precizie aceste boli pentru a ajuta părinţii să ia decizii în cunoștinţă de cauză în legătură cu posibilele tratamente și managementul clinic.
ADN-ul fetal liber circulant ce reprezintă aproximativ 3-13% din ADN-ul matern liber total, derivă probabil în mare parte din placentă şi dispare în decurs de câteva ore după naşterea fătului1. Testul VERAgene utilizează ADN-ul fetal liber izolat din sângele mamei împreună cu proba de ADN a tatălui pentru a depista anumite potenţiale mutaţii genetice cu ajutorul tehnologiei și bioinformaticii brevetate, de ultimă generaţie.
Testul este disponibil pentru sarcinile monofetale și gemelare, inclusiv cele obținute prin fertilizare în vitro (FIV) la cel puțin 10 săptămâni de gestație. Sarcinile gemelare cu sindromul geamănului dispărut sunt eligibile pentru testarea după săptămâna a 10-a de gestație și la 4 săptămâni după dispariția unuia dintre embrioni. Sarcina gemelară și cea cu pierderea unui făt (sindromul geamănului dispărut) nu este eligibilă pentru detectarea aneuploidiilor cromozomilor X și Y6.
CARE SUNT AFECȚIUNILE PENTRU CARE SE REALIZEAZĂ SCREENINGUL CU VERAgene?
Aneuploidiile | |
| Boala | Cauza |
| Sindromul Down (trisomia 21) | Trei copii ale cromozomului 21 |
| Sindromul Edwards (trisomia 18) | Trei copii ale cromozomului 18 |
| Sindromul Patau (trisomia 13) | Trei copii ale cromozomului 13 |
| Sindromul Turner (monosomia X) | Un cromozom X |
| Sindromul triplu X (trisomia X) | Trei copii ale cromozomului X |
| Sindromul Klinefelter (XXY) | Copie suplimentară a cromozomului X |
| Sindromul Jacobs (Y) | Copie suplimentară a cromozomului Y |
| Sindromul XXYY | Copii suplimentare ale cromozomilor X și Y |
Microdelețiile | |
| Boala | Cauza |
| Sindromul DiGeorge (22q11.2) | Deleția unei părți din cromozomul 22 |
| Sindromul deleției 1p36 | Deleția unei părți din cromozomul 1 |
| Sindromul Smith-Magenis (17p11.2) | Deleția unei părți din cromozomul 17 |
| Sindromul Wolf-Hirschhorm (4p16.3) | Deleția unei părți din cromozomul 4 |
| Boala | Gena (mutațiile) |
| Deficit de 3-metil-crotonil CoA carboxilază 1 | MCCC1 (2) |
| Deficit de 3-metil-crotonil CoA carboxilază 2 | MCCC2 (8) |
| Abetalipoproteinemie | MTTP (1) |
| Crize de retardare mentală artrogripoză | SLC35A3 (1) |
| Polichistoză renală autozomal recesivă | PKHD1 (30) |
| Sindrom Bardet Biedl 12 | BBS12 (4) |
| Beta-talasemie | HBB (88) |
| Boală Canavan | ASPA (4) |
| Coreo-acantocitoză | VPS13A (1) |
| Sindrom Crigler Najjar, tip I | UGT1A1 (10) |
| Fibroză chistică | CFTR (122) |
| Trombofilie a factorului V Leiden | F5 (1) |
| Deficit de factor XI | F11 (4) |
| Disautonomie familială | IKBKAP (3) |
| Febră mediteraneană fa | MEFV (8) |
| Anemie Fanconi (asociată cu FANCG) | FANCG (3) |
| Encefalopatie glicinică (asociată cu GLDC) | GLDC (2) |
| Boala depozitelor de glicogen, tip 3 | AGL (14) |
| Boala depozitelor de glicogen, tip 7 | PFKM (3) |
| Sindrom GRACIL | BCS1L (12) |
| Miopatie cu corpusculi de incluziune, tip 2 | GNE (2) |
| Acidemie izovalerică | IVD (1) |
| Sindrom Joubert, tip 2 | TMEM216 (2) |
| Epidermoliză buloasă joncțională, tip Herlitz | LAMC2 (1) |
| Amauroză congenitală Leber (asociată cu LCA5) | LCA5 (3) |
| Hipoplazie a celulelor Leydig [rezistență a hormonului de luteinizare] | LHCGR (10) |
| Distrofie musculară a centurilor, tip 2E | SGCB (6) |
| Deficit de lipoamid-dehidrogenază [boala urinei cu miros de sirop de arțar, tipul 3] | DLD (7) |
| Deficit de lipoproteinlipază | LPL (1) |
| Deficit 3-hidroxiacil-CoA dehidrogenază de lanț lung | HADHA (2) |
| Boala urinei cu miros de sirop de arțar, tip 1B | BCKDHB (5) |
| Acidemie metilmalonică (asociată cu MMAA) | MMAA (14) |
| Deficit multiplu de sulfatază | SUMF1 (1) |
| Neuro-hepatopatie Navajo [sindrom de epuizare a ADN-ului mitocondrial hepatocerebral asociat cu MPV17] | MPV17 (1) |
| Lipofuscinoza ceroidă neuronală (asociată cu MFSD8) | MFSD8 (2) |
| Sindrom de rupere Nijmegen | NBN (1) |
| Deficit de ornitin-translocază [sindrom hiperornitinemie – hiperamoniemie – homocitrulinemie (HHH)] | SLC25A15 (3) |
| Tulburări de biogeneză a peroxizomilor spectrul sindromului Zellweger (asociat cu PEX1) | PEX1 (3) |
| Tulburări de biogeneză a peroxizomilor spectrul sindromului Zellweger (asociat cu PEX2 | PEX2 (1) |
| Fenilcetonurie | PAH (67) |
| Hipoplazie ponto-cerebeloasă, tip | VPS53 (2) |
| Picnodisostoză | CTSK (2) |
| Deficit de piruvat dehidrogenază (asociat cu PDHB) | PDHB (2) |
| Distrofie retiniană (asociată cu RLBP1) [Distrofie retiniană Bothnia] | RLBP1 (1) |
| Retinopatie pigmentară (asociată cu DHDDS) | DHDDS (1) |
| Sindrom Sanfilippo, tip D [mucopolizaharidoză IIID] | GNS (5) |
| Anemia falciformă | HBB (15) |
| Sindrom Sjögren-Larsson | ALDH3A2 (2) |
| Boală Tay-Sachs | HEXA (14) |
| Sindrom Usher, tip 1F | PCDH15 (2) |
Investigaţia fiind neivazivă este evitat riscul de avort şi infecţie intrauterină asociat cu testarea prenatală invazivă (prin amniocenteză sau prelevarea de vilozităţi coriale) iar detectarea aneuploidiilor fetale permite intervenţia precoce6.
Recomandări de testare
- Vârsta maternă mai mare de 35 de ani
- Evidențierea unui risc crescut de anomalii cromozomiale în urma screening-ului efectuat prin dublu sau triplu test
- Ecografia fetala anormală
- Nașterea anterioară a unui copil cu anomalii cromozomiale
- Fertilizare in vitro
- Paciente cu contraindicație pentru metodele invazive de diagnostic prenatal
- Istoric familial pozitiv pentru anomalii cromozomiale sau boli monogenice (dintre cele testate)1;6
Pregătire pacientă:
Se recomandă ca medicul trimiţător să efectueze o consiliere corespunzătoare pretestare.
Pacienta trebuie să prezinte o ecografie care să facă dovada vârstei gestaționale.
Testul poate fi efectuat între săptămâna a 10-a** și săptămâna a 24-a de sarcină. Se recomandă ca medicul trimiţător să furnizeze informaţii ecografice detaliate care estimează săptămânile de sarcină, în special pentru sarcina incipientă. 6;8
Înaintea recoltării probei pacientele vor completa obligatoriu 1 formular ce conține: formular informații probă, acordul pacientului informat, nota de informare privind prelucrarea de date cu caracter personal (ce includ informaţii despre utilitatea testării neinvazive prenatale, precum şi limitele acesteia).
În vederea recoltării probei nu este necesară o pregătire specială. Datorită particularităţilor sistemului de recoltare aceasta se va efectua însă numai la sediile Synevo.
Laboratorul Synevo oferă consiliere genetică în Centrul de recoltare Grozovici (Dr. Grozovici, nr. 6, sector 2, Bucureşti), cu programare la 021 9666.
Zilele de recoltare sunt: luni – miercuri: 7.00-14.00 pentru centrele din Bucureşti şi luni – marți pentru centrele din ţară, pe baza de programare la sediul fiecarui laborator.
Specimen recoltat – sânge venos de la mama si tampon bucal de la tatăl biologic7.
Recipient de recoltare – vacutainer Streck-Cell-Free BCT și tampon bucal prezente în kitul de recoltare7.
Prelucrare necesară după recoltare – pentru a asigura optima omogenizare a sângelui efectuaţi 10 mişcări uşoare de inversiune a tubului7.
Stabilitate probă – în vederea asigurării stabilităţii probei până la sosirea în laboratorul unde se efectuează testarea, proba va fi menţinută la temperaturi de 6 – 24°C, în cutia originală7. Stabilitatea probei este de max. 4 zile.
Dacă proba se recoltează la centrele din ţară aceasta trebuie să ajungă în 24h la Laboratorul Central.
Interpretarea rezultatelor
Prin acest test se evaluează trisomiile 13, 18, 21, dar este, de asemenea, posibil să se raporteze şi alte aneuploidii cromozomiale sau sindroame de microdeleţie (22q11.2, 1p36, 17p11.2, 4p16.3). În plus, testul VERAgene este singur test NIPT care evaluează și boli monogenice ale fătului cu efecte severe. Rata de detecţie a acestor anomalii este apropiată, dar nu egală cu 100%.
Un rezultat „risc înalt” (pozitiv) pentru o anumită condiție genetică dintre cele analizate indică faptul că există o mare probabilitate (>99.9%) ca fătul să fie afectat de boala genetică respectivă. Deoarece VERAgene nu este un test diagnostic, un rezultat pozitiv trebuie confirmat printr-un test de diagnostic prenatal din lichid amniotic sau vilozităţi coriale.
Deşi rata de detecţie este foarte mare un rezultat „risc scăzut” (negativ) nu poate exclude în totalitate posibilitatea unei afecțiuni genetice fetale.
În ceea ce priveşte detecţia aneuploidiilor cromozomilor sexuali acuratețea testului este de >99%6;7.
Limite şi interferențe
Pentru sarcinile gemelare acuratețea rezultatelor pentru trisomiile 13,18 și 21 este de >99%. Dacă rezultatul este „risc înalt”, se sugerează că cel puţin unul dintre fetuşii gemeni are un risc crescut şi este nevoie de investigare suplimentară a ambilor fetuşi.
În cazul în care gravidei i s-au efectuat transfuzii cu sânge, transplant sau terapie cu celule stem, există posibilitatea obţinerii unui rezultat fals din cauza ADN-ului exogen.
Testele VERAgene nu pot evidentia:
- translocaţii cromozomiale echilibrate şi alte anomalii cromozomiale structural decât cele menționate mai sus
- poliploidii
- mozaicisme cromozomiale fetale şi/sau placentare în procent mic (adică prezenţa a două linii celulare cu un set diferit de cromozomi, cu o linie celulară slab reprezentată)
- defecte de metilare a ADN-ului6;7.
Bibliografie
- The American College of Obstetricians and Gynecologists. The Society for Maternal-Fetal Medicin. Commitee Opinion: Noninvasive Prenatal Screening for Fetal Aneuploidy. Number 545, December 2012. www.acog.org.
- Lo YMD, Corbetta N, Chamberlain PF, Rai V, Sargent IL, Redman CWG, Wainscoat JS. Presence of fetal DNA in maternal plasma and serum. Lancet 1997; 350:485-487
- SmidM, Lagona F, de Benassuti L, Ferrari A, Ferrari M, Cremonesi L. Evaluation of different approaches for fetal DNA analysis from maternal plasma and nucleated blood cells. Clin Chem1999;45:1570-1572.
- Houfflin-DebargeV, O’Donnell H, Overton T, Bennett PR, Fisk NM. High sensitivity of fetal DNA in plasma compared to serum and nucleated cells using unnested PCR in maternal blood. Fetal Diagn Ther 2000;15:102-107.
- Lo YMD. Fetal DNA in Maternal Plasma: Biology and Diagnostic Applications. Clin Chem. 2000 Dec;46(12):1903-6.
- https://www.nipd.com/veragene/
- Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.