Diabetul zaharat tip 2

Cuprins:

• Ce este diabetul tip 2?
• Care sunt valorile normale ale glicemiei?
• Care este incidența diabetului zaharat tip 2?
• Care sunt cauzele și factorii de risc implicați?
• Ce simptome apar în diabetul zaharat tip 2?
• Cum se stabilește diagnosticul de diabet zaharat tip 2?
• Ce complicații apar în diabetul non-insulino-dependent?
• Ce presupune regimul alimentar în diabetul zaharat de tip 2?

Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Valorile normale ale glicemiei variază în funcție de momentul zilei și de starea de sănătate a persoanei. Iată câteva informații relevante ale acestui parametru biologic la adulți:

• Pe nemâncate (8 ore): Sub 100 mg/dl (60–99 mg/dl)
• Înainte de masă: Sub 100 mg/dl (60–99 mg/dl)
• 1–2 ore după servirea mesei: Sub 140 mg/dl (între 70-130 mg/dl)
• La culcare: 100-140 mg/dl

La femeile însărcinate, valorile glicemiei au câteva particularități:

• Înainte de masă: 69-75 mg/dl
• 1–2 ore după servirea mesei: 60-99 mg/dl

Totodată, valorile normale ale glicemiei în cazul diabetului de sarcină sau gestațional se apropie de 95 mg/dl.

Care este incidența diabetului zaharat tip 2?

În România, incidența diabetului de tip 2 reprezintă aproximativ 90% dintre cazurile de diabet, în timp ce restul de 10% sunt reprezentate în principal de diabetul zaharat tip 1 și de diabetul gestațional. Incidența diabetului a crescut considerabil în decursul ultimilor 50 de ani, în paralel cu cea a obezității. În 2010, la nivel global, existau aproximativ 285 de milioane de oameni care sufereau de această boală, în comparație cu aproximativ 30 de milioane în 1985.

Care sunt cauzele și factorii de risc implicați?

Se consideră că obezitatea constituie cauza principală a diabetului de tip 2 la persoanele predispuse genetic. Alți factori de risc includ vârsta înaintată, sedentarismul, istoricul familial de diabet și anumite afecțiuni medicale precum hipertensiunea arterială și dislipidemia.

Ce simptome apar în diabetul zaharat tip 2?

Simptomele clasice ale diabetului de tip 2 sunt:

• poliuria (urinare frecventă);
• polidipsia (sete exagerată);
• polifagia (senzație crescută de foame);
• scăderea în greutate.

Alte simptome includ vedere încețoșată, mâncărime, neuropatie periferică, infecții vaginale recurente și oboseală.

Cum se stabilește diagnosticul de diabet zaharat tip 2?

Diagnosticul se bazează pe măsurarea glicemiei în sânge. Analizele recomandate pentru diagnosticare și monitorizare includ testul de glicemie în post, testul de hemoglobină glicată (HbA1c) și testul de toleranță la glucoză (TTGO).

Criteriile ADA (American Diabetes Association) pentru diagnosticul diabetului zaharat includ:

• Simptome sugestive (poliurie, polidipsie, scădere ponderală inexplicabilă), la care se adaugă o valoare a glucozei serice mai mare de 200 mg/dL (>=11.1 mmol/L), descoperită întâmplător

sau

• Valoarea glicemiei bazale de la 126 mg/dL (>=6.99 mmol/L)

sau

• Valoarea glicemiei peste 200 mg/dL la 2 ore după administrarea a 75g glucoză (în cadrul testului de toleranță la glucoză).

Ce complicații apar în diabetul non-insulino-dependent?

Complicațiile pe termen lung provocate de glicemia ridicată pot include afecțiuni ale inimii, accidente vasculare, retinopatie diabetică (afectarea vederii), insuficiență renală și circulație deficitară la nivelul membrelor, care poate duce la amputare.

Evoluția diabetului zaharat tip 2 este o preocupare importantă pentru pacienți și profesioniștii din domeniul sănătății. Iată cum poate evolua acest tip de diabet:

• Faze inițiale (pre-diabet și diagnosticare):

În faza pre-diabetică, nivelul glicemiei este mai mare decât normalul, dar nu atât de ridicat încât să fie clasificat ca diabet.

Diagnosticul de diabet zaharat tip 2 se stabilește atunci când nivelul glicemiei este în mod constant crescut în timp și teste repetate confirmă afecțiunea.

• Stabilizare și gestionare inițială:

După diagnostic, obiectivul principal este stabilizarea nivelului glicemiei. Se poate face prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi alimentația sănătoasă, exercițiile fizice regulate și, în unele cazuri, pierderea în greutate.

• Terapie medicamentoasă: Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul glicemiei. Aceste medicamente pot include agenți hipoglicemici orali sau, în unele cazuri, injecții cu insulină.
• Progresia bolii: Diabetul zaharat tip 2 este o afecțiune progresivă, iar ,în timp, celulele beta din pancreas care produc insulină se deteriorează continuu. Unele persoane pot necesita ajustări ale tratamentului pe măsură ce boala progresează.
• Monitorizare continuă și ajustări ale tratamentului: Pacienții cu diabet zaharat tip 2 necesită monitorizare continuă a nivelului glicemiei și ajustări ale tratamentului pe măsură ce este necesar. Este esențială colaborarea cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru a menține glicemia în limite normale și pentru a preveni complicațiile.

Este important de subliniat că fiecare persoană poate avea o evoluție diferită a diabetului zaharat tip 2, iar managementul adecvat poate încetini progresia bolii și reduce riscul de complicații.

Ce presupune regimul alimentar în diabetul zaharat de tip 2?

Un regim alimentar sănătos și bine echilibrat joacă un rol crucial în gestionarea diabetului non-insulino-dependent. Principiile de bază ale regimului alimentar presupun:

• Controlul porțiilor: a se consuma porții moderate pentru a controla aportul de calorii și a menține greutatea corporală în limite sănătoase.
• Distribuția macronutrienților: Asigurarea cantității echilibrate de carbohidrați, proteine ​​și grăsimi la fiecare masă. Monitorizarea și gestionarea consumului de carbohidrați, deoarece aceștia au un impact semnificativ asupra nivelului glicemiei.
• Carbohidrați sănătoși: Prioritizarea carbohidraților complecși, cum ar fi cei găsiți în cereale integrale, legume și fructe. Evitarea carbohidraților rafinați și zaharuri adăugate, deoarece aceștia pot determina creșteri rapide ale glicemiei.
• Fibre alimentare: Consumarea alimentelor bogate în fibre, precum legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele ajută la menținerea nivelului glicemiei, la controlul poftei de mâncare și la menținerea sănătății sistemului digestiv.
• Proteine: Includerea surselor sănătoase de proteine, cum ar fi carne slabă, pește, ouă, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, tofu și leguminoase.
• Grăsimi sănătoase: Optarea pentru grăsimi sănătoase, cum ar fi cele găsite în uleiurile de măsline, avocado, nuci și semințe. Limitarea consumului de grăsimi saturate și evitarea grăsimilor trans, care pot contribui la riscul cardiovascular crescut.
• Limitarea zaharurilor și alimentelor procesate: Redurea consumului de alimente procesate și bogate în zaharuri adăugate, cum ar fi băuturile răcoritoare, dulciurile și produsele de patiserie.
• Monitorizarea glicemiei: Conștientizarea modului în care anumite alimente afectează nivelul glicemiei și ajustarea dietei în consecință. Monitorizarea regulată a nivelului glicemiei pentru menținerea în limite normale.
• Hidratare adecvată: Consumarea unei cantități adecvate de apă pentru a se menține hidratarea corectă.
• Consultarea unui medic specializat în diabet sau nutriționist pentru a crea un plan alimentar personalizat și pentru a primi sfaturi adaptate nevoilor individuale.

Este important să se adaptaze aceste principii la nevoile și preferințele personale, iar schimbările în regimul alimentar ar trebui discutate întotdeauna cu un profesionist în domeniul sănătății.

Referințe:

1. American Diabetes Association. (2021). Standards of Medical Care in Diabetes—2021
2. Diabetes Care Journal
3. https://idf.org/about-diabetes/type-2-diabetes/