Ce este bruceloza?
Bruceloza este o boală infecțioasă produsă de diverse specii de Brucella, care infectează, în principal bovinele, porcinele, caprinele, ovinele și câinii. Provoacă peste 500.000 de infecții pe an, în întreaga lume1.
Cele mai frecvente cazuri se întâlnesc în: Europa de Sud, inclusiv Portugalia, Spania, Turcia, Italia, Grecia, sudul Franței, Europa de Est, Mexic, America de Sud și Centrală, Asia, Africa, Caraibe, Orientul Mijlociu, iar mai rare se găsesc în Statele Unite.
Cuprins:
Este cunoscută sub multe denumiri, inclusiv febră remitentă, febră ondulantă, febră mediteraneană, febră malteză, febră de Gibraltar, febră din Crimeea, febră caprină sau boala Bang.
Deși au fost identificate multe specii de Brucella, doar patru dintre acestea dezvoltă o patogenitate umană moderată sau semnificativă: Brucella melitensis (de la ovine), Brucella suis (gazda este porcul), Brucella abortus (de la bovine), Brucella canis (gazda este câinele).
Simptome bruceloza
După o perioadă de incubație, care la om poate varia de la câteva zile până la câteva luni de la momentul infecției, simptomele sunt similare cu cele ale gripei: febră, frisoane, pierderea poftei de mâncare, transpirație, slăbiciune, oboseală, dureri articulare, musculare și de spate, dureri de cap.
Simptomele au caracter intermitent, putând reapărea după o perioadă îndelungată de acalmie (ex. luni). Pacienții cu bruceloză cronică prezintă manifestări clinice timp de ani de zile, chiar și după tratament, care includ: oboseală, febră recurentă, endocardită (inflamație a foiței care căptușește cavitatea inimii), artrită (inflamație articulară), spondilită (inflamație a coloanei vertebrale), sacroileită (inflamația unuia sau ambelor articulații sacroiliace).
Cauze și factori de risc
Boala se transmite de la animale la om prin consumul de lapte și produse lactate nepasteurizate, prin consumul de carne insuficient preparată termic, sau prin contactul direct cu animalele infectate. Cele mai multe dintre aceste cazuri provin de la produsele obținute din oaie și capră. De asemenea, se poate transmite prin inhalarea de aerosoli contaminați, inoculare conjunctivală, transfuzii de sânge, transplacentar de la mamă la făt și, mai rareori, de la o persoană la alta.
Persoanele care lucrează în zootehnie sau care intră în contact cu sânge infectat, prezintă un risc mai mare de a dezvolta bruceloză. Printre exemple se numără: medicii veterinari, crescătorii de vaci de lapte, fermierii, lucrătorii din abatoare, vânători, microbiologi.
Complicațiile infecției cu brucella sunt de obicei rare dacă pacientul este tratat la timp și în mod corespunzător, dar, în anumite situații pot apărea recidive. Riscul de apariție a acestora este crescut, dacă durata simptomelor este mai mare de o lună, înainte de diagnostic.
Astfel pot apărea complicații cardiovasculare (endocardită, miocardită, pericardită, anevrisme micotice ale aortei și ale vaselor cerebrale), genito-urinare (orhită, epididimo-orchită, glomerulonefrită, pielonefrită, avort), ale SNC (meningită, meningoencefalită, edem papilar, radiculopatie, accident vascular cerebral, neuropatie optică), hematologice (coagulare intravasculară diseminată, sindromul hemofagocitar), musculo-scheletice (spondilită, sacroiliită, artrita, osteomielită, bursită, tenosinovită), gastrointestinale sau hepatobiliare (hepatită, abcese hepatice, colecistită acută, ileită, colită, peritonită spontană), abces epidural (abcese la nivelul măduvei spinării), splenic sau tiroidian.
Diagnostic și tratament
Deoarece simptomele și semnele în infecția cu brucela sunt nespecifice, medicul va confirma diagnosticul prin recomandarea de teste serologice si de microbiologie, astfel: hemograma completă, care poate indica neutropenie și anemie, biomarkeri inflamatori (proteina C reactivă, viteza de sedimentare a eritrocitelor – VSH, lactat dehidrogenază serică și fosfatază alcalină), enzimele hepatice (ALAT, ASAT) care pot reflecta severitatea afectării hepatice și se corelează clinic cu hepatomegalia, efectuarea de cultură din lichid cefalorahidian pentru a confirma infecții precum meningita și encefalita.
Biopsia hepatică percutanată poate fi necesară la pacientul ce evidențiază granuloame hepatice, pentru a confirma diagnosticul. Analiza specimenelor de biopsie hepatică poate evidenția o hepatită granulomatoasă și microabcese hepatice.
Tratamentul pentru bruceloză are ca scop ameliorarea simptomelor, prevenirea recidivei bolii și evitarea complicațiilor. Deși se recomandă administrarea de antibiotice cel puțin șase săptămâni, simptomele pot persista câteva luni, iar boala poate să revină și să se cronicizeze.
Radiologia și imagistica medicală sunt importante, deoarece pot indica modificări la nivelul oaselor și articulațiilor, precum și inflamația sau abcese cerebrale, sau în alte țesuturi. În plus, ecocardiografia poate confirma existența unor leziuni structurale, determinate de infecție, la nivelul inimii.
Referințe: