Predispoziție genetică, diagnostic și tratament în Neuroblastom 

Cuprins:

• Un procent de 6% dintre tumorile maligne pediatrice sunt reprezentate de Neuroblastom
• Tipuri histologice de tumori neuroblastice
• Simptome neuroblastom
• Neuroblastom – diagnostic și tratament

Un procent de 6% dintre tumorile maligne pediatrice sunt reprezentate de Neuroblastom

Este cel mai frecvent tip de cancer la sugari. Marea majoritate a cazurilor sunt diagnosticate înainte de vârsta de 5 ani, reprezentând 6% dintre tumorile maligne pediatrice și generând peste 10% dintre cazurile de mortalitate prin cancer la copii².

Unele studii sugerează diverse cauze ale apariției NB, atribuind un rol important unor factori externi favorizanți, cum ar fi expunerea prenatală la hidantoină, fenobarbital, alcool, consum excesiv al diureticelor de către mamă, expunerea taților la cămpuri electromagnetice, însă factorii genetici au un rol major în declanșarea acestei boli.

Aproximativ 1-2% dintre pacienții cu NB au un istoric familial al bolii. Mutațiile din gena ALK (mutația ALK) apărute în linia de celule germinale sunt asociate cu o predispoziție genetică de a dezvolta neuroblastom. Aceste mutații punctiforme se găsesc în aproximativ 75% dintre cazurile de neuroblastom familial. Totodată, tot în gena ALK sunt observate mutații punctiforme somatice activatoare, în aproximativ 9% dintre cazurile de NB sporadic³.

Mutațiile din gena PHOX2B au fost identificate mai rar la pacienții cu neuroblastom sporadic, în maladia Ondine (hipoventilație centrală congenitală) și/ sau în boala Hirschsprung, procentul fiind de aproximativ 2% dintre pacienții cu neuroblastom sporadic⁴.

Repartiția prevalenței pe sexe arată o frecvență ușor crescută la sexul masculin.

Tipuri histologice de tumori neuroblastice

În mod clasic, se identifică 3 tipuri histologice, în funcție de gradul de maturare și nivelul de diferențiere: neuroblastomul, ganglioneuroblastomul și ganglioneuromul, cel din urmă fiind bine diferențiat și benign⁵.

Simptome neuroblastom

Semnele și simptomele bolii sunt produse de tumora primară, de extinderea regională și de posibilele metastaze la distanță. Tumora primară poate fi localizată oriunde în sistemul nervos simpatic, un procent de 65% interesând zona abdominală (25% la nivel de glande suprarenale).

 Manifestările neuroblastomului la nou-născut sunt variate, cu metastaze extensive hepatice, noduli subcutanați, invadarea măduvei osoase, hemoragie masivă intratumorală, hidrops fetal, eritroblastoza fetală.

Copiii cu vârsta peste 1 an, prezintă frecvent localizări abdominale și foarte rar toracice și cervicale, majoritatea cazurilor diagnosticate fiind în stadii metastatice, debutând cu febră, paloare, anorexie, vărsături, modificarea stării generale, la care se adaugă manifestări de compresie a structurilor din vecinătate.

Neuroblastom – diagnostic și tratament

Istoricul, examenul clinic și neurologic sunt foarte importante, asigurând acuratețea diagnosticului. Hemograma poate sugera metastazare în măduva osoasă (anemie, trombocitopenie), iar lactat dehidrogenaza, feritina serică, enolaza neuron-specifică sunt biomarkeri nespecifici de evaluare a pacienților cu NB.

Dozarea serică sau urinară a catecolaminelor sau a metaboliților acestora (acidul homovanilic și acidul vanilmandelic) sunt teste de laborator utilizate frecvent pentru screeningul tumorilor secretante, la copil și monitorizarea eficienței tratamentului. Este obligatoriu ca diagnosticul să fie confirmat prin biopsie tumorală și/ sau aspirat medular, obținut din ambele creste osoase iliace posterioare, asociat cu evaluarea valorii (crescute) catecolaminelor urinare.

The Children’s Oncology Group (COG) utilizează factorii importanți de prognostic pentru clasificarea pacienților pediatrici în trei grupe de risc (scăzut, intermediar și crescut), aceste grupe de risc fiind folosite pentru a selecta cele mai eficiente metode de tratament. Ratele de supraviețuire la 5 ani, în funcție de nivelul de risc, sunt clasificate în: grupe cu risc scăzut – peste 95%; cu risc intermediar- aproximativ 90-95%, pacienții cu risc crescut având o rată de supraviețuire cuprinsă între 40-50%⁵.

Pediatric Oncology Group (POG) a publicat un studiu prospectiv care a arătat ca pacienții cu NB localizat, care au beneficiat de tratament chirurgical, au avut o rată de supraviețuire fără boală, la 2 ani de 89%. În plus, administrarea de chimioterapie n-a prezentat niciun avantaj, atunci când boala reziduală a fost confirmată, la acești pacienți. Astfel, la pacienții cu patologie în stadiul incipient, chirurgia a fost optiunea terapeutică de elecție⁵.

Pentru că intervenția chirurgicală este utilizată pentru a gestiona exclusiv neuroblastoamele în stadiile inițiale (stadiile I și II), chimioterapia cu agenți multipli este terapia convențională pentru pacienții cu stadii mai avansate de NB. Este de remarcat faptul că sugarii cu NB diseminat au demonstrat rezultate favorabile, în cazul asocierii chimioterapiei cu extirparea chirurgicală a tumorii. În schimb, copiii cu vârsta peste 1 an, cu neuroblastom în stadiu avansat, au demonstrat rate de supraviețuire foarte scăzute, în ciuda terapiei multimodale intensive.

Regimurile chimioterapeutice utilizate pentru tratarea neuroblastoamelor pot avea ca rezultat inducerea de toxicitate pe termen lung, cum ar fi cele cea cardiopulmonară (determinată de antracicline), ototoxicitatea (utilizarea cisplatin), insuficiența renală (administrarea de ifosfamidă și cisplatin), infertilitatea și impotența sexuală (la administrarea de agenți alchilanți și radioterapie), cancere secundare și efecte negative asupra strării psihice.

Referinte:

1. Tratat de Pediatrie, Prof. Univ. Dr. Eugen Pascal Ciofu
2. https://emedicine.medscape.com/article/439263-overview
3. Neuroblastoma | NB | MedlinePlus  
4. https://www.cancer.org/cancer/neuroblastoma/detection-diagnosis-staging/risk-groups.html
5. https://read.qxmd.com/read/3411339/localized-neuroblastoma-treated-by-surgery-a-pediatric-oncology-group-study