Cancer tiroidian – incidență și etiopatogenie
Cancerul tiroidian este o tumora maligna care se dezvoltă din țesuturile glandei tiroide, fiind o boală în care celulele cresc anormal și au potențialul de a se răspândi în alte zone ale corpului (metastaze).
Deşi reprezintă doar aproximativ 1% din totalul tumorilor maligne, cancerul tiroidian se situează pe primul loc în rândul tumorilor endocrine, reprezentând până la 90% dintre acestea. Incidenţa anuală a cazurilor de cancer tiroidian variază considerabil în funcţie de regiune geografică, vârstă şi sex.
Cuprins:
Din punct de vedere histologic, există o distribuţie variabilă a tumorilor maligne tiroidiene, 90% dintre acestea fiind carcinoame bine diferențiate (carcinoame papilare şi foliculare), 5-9% carcinoame medulare, 1-2% carcinoame anaplazice, 1-3% limfoame şi sub 1% sarcoame.
Chiar dacă, în mod specific, etiologia cancerului tiroidian nu este pe deplin înţeleasă, expunerea la radiaţii ionizante, în special în copilărie, este o cauză recunoscută a cancerului tiroidian. Astfel, radioterapia administrată la nivelul capului şi gâtului (tratament pentru afecțiuni ale timusului, amigdalită, adenoidită sau acnee) în această perioadă a vieții, creşte riscul de cancer tiroidian, diagnosticul debutând după aproximativ 5 ani de la expunere.
Factorii implicați în apariția tumorilor maligne tiroidiene sunt reprezentați de:
- distrofia endemică tireopată: deficitul de iod poate juca un rol în apariția cancerului tiroidian, stimularea prelungită a TSH-ului, consecutivă deficitului, putând produce tumori tiroidiene şi favorizând creşterea tumorală;
- radiaţia ionizantă: singurul factor unanim recunoscut în etiologia cancerului tiroidian este expunerea la radiaţiile ionizante, iar riscul, în special cel de carcinom papilar, este mai mare la subiecţii care au fost expuşi la vârste mai tinere. S-a observat creşterea incidenţei cancerului tiroidian la copii şi adolescenţi în Ucraina, Belarus şi anumite regiuni din Rusia după 4 ani de la accidentul de la Cernobîl, incidenţa cancerului tiroidian la copiii ucrainieni fiind foarte redusă înainte de catastrofa nucleară;
- TSH-ul: este un agent stimulator care acţionează asupra „celulei transformate” din boala malignă. În general, carcinoamele tiroidiene diferenţiate au dezvoltarea stimulată de TSH;
- factori de mediu;
- factorul genetic: dovedit în special în carcinomul medular;
- factorul imunologic: este cunoscut faptul că bolile tiroidiene cu determinism autoimun prezintă un risc crescut de dezvoltare a cancerului tiroidian.
Cancer tiroidian – diagnostic
Clinic, suspiciunea de malignitate se ridică în faţa unui nodul apărut la vârste foarte tinere sau foarte înaintate, în special la persoane de sex masculin, care a crescut rapid în dimensiuni şi care prezintă semne de invazie locală (paralizie unilaterală de corzi vocale, etc.). La examenul local, nodulul suspect de malignizare este dur la palpare şi, de multe ori, fixat la planurile superficiale şi profunde.
Teste serologice
Calcitonina – este un hormon peptidic secretat de celulele parafoliculare C din glanda tiroidă, care inhibă resorbţia osoasă prin reglarea numărului şi activităţii osteoclastelor. Hormonul împiedică apariţia schimbărilor bruşte în concentraţiile serice de calciu şi pierderile excesive ale acestuia. Constituie un marker tumoral specific şi sensibil pentru diagnosticul şi monitorizarea carcinomului tiroidian medular.
Tiroglubulina – Tg – este o glicoproteină dimerică, servind ca matrice pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Prezintă valori crescute în trei tipuri de afecţiuni tiroidiene: guşă cu hiperfuncţie tiroidiană, inflamaţia sau leziunea traumatică a tiroidei şi cancerul tiroidian diferenţiat. La pacienţii cu cancer tiroidian, fără ţesut tiroidan restant postoperator sau postiradiere, nivelurile de tiroglobulină trebuie să fie nedetectabile. Tiroglobulina nu este recomandată în screening-ul cancerului tiroidian. De asemenea nu este utilă în diagnosticul cancerului tiroidian diferenţiat, ci doar în monitorizarea acestuia.
Ultrasonografia tiroidiană este o metodă utilizată pe scară largă (în linia întâi a investigaţiilor de diagnostic paraclinic), pentru identificarea şi caracterizarea acestor noduli tiroidieni.
La pacienţii cu cancer tiroidian, CT-ul este folosit în special în detectarea metastazelor la nivel mediastinal şi pulmonar.
Examenul citolopatologic prin puncţie aspirativă este considerat cea mai fiabilă metodă de diagnostic preoperator a unei leziuni tiroidiene.
Cancer tiroidian – profilaxia și rolul tabletelor de iodură de potasiu
Tiroida folosește iodul pentru a produce hormonii tiroidieni. Deoarece radiaţiile ionizante predispun la cancer tiroidian, expunerea la aceste radiaţii, în special la copii, trebuie evitată ori de câte ori este posibil,însă după vârsta de 20-30 ani riscul scade semnificativ. În cazul unei populaţii sau indivizi expuşi la niveluri crescute de iod radioactiv, tiroida poate fi protejată prin administrarea de iodură de potasiu, sarea de potasiu a acidului iodhidric – pulbere albă ce se obține din iod și hidroxid de potasiu.
Este recomandată pentru tratarea, atât a carenței de iod, cât și ca prim ajutor în caz de contaminare radioactivă. Aceste tablete de iodura de potasiu conțin o doză foarte mare de iod care va inunda tiroida, asigurând necesarul său de iod, în orele dinaintea expunerii, blocând astfel accesul iodului radioactiv sau protejând împotriva oricărui fenomen de supraexpunere la radioactivitatea accidentală.
În general, tabletele de iodura de potasiu se distribuie celor care locuiesc pe o rază de 10-15 km în jurul centralelor nucleare, ca o precauție în cazul unui accident nuclear, însă este de menționat că tabletele de iod protejează doar tiroida și doar în cazul accidentelor unde poate să existe o emisie de iod radioactiv.
Administrarea se face la copii și adolescenți, la femeile care alăptează și la gravide, conform unei scheme recomandate de tratament. Pentru persoanele trecute de 40 de ani, beneficiile probabil sunt mai mici decât riscurile, cu excepția situațiilor de apariție în mediul înconjurător a unor cantități foarte mari de radiații.
Cancer tiroidian – tratament
Tratamentul iniţial al carcinomului tiroidian constă în tiroidectomie totală sau subtotală, dacă diagnosticul a fost stabilit înainte de intervenţia chirurgicală. Terapia hormonală tiroidiană supresivă reprezintă o parte importantă a tratamentului, iar pentru o ablaţie tiroidiană eficientă este necesară o stimulare externă adecvată cu hormon TSH. Metoda de elecţie pentru pregătirea în vederea unei ablaţii cu iod radioactiv se bazează pe administrarea de TSH uman recombinant.
Referințe:
- Curs de Endocrinologie Clinica, Editura Victor Babes, Timisoara 2018
- https://en.wikipedia.org/wiki/Thyroid_cancer
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Iodur%C4%83_de_potasiu