Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este consecința unui dezechilibru hormonal care afectează 5-10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă. Reprezintă una din cauzele principale ale infertilității feminine și este responsabilă pentru o serie de simptome care pot afecta femeia din punct de vedere fizic și emoțional.
Sindromul ovarelor polichistice se caracterizează prin niveluri ridicate de hormoni androgeni, menstruații neregulate și/ sau chisturi mici pe unul sau ambele ovare (ovare micropolichistice).
Deși cauzele exacte ale apariției SOP sunt necunoscute, se presupune că terenul genetic, alimentația și rezistența la insulină sunt principalii factori implicați în dezvoltarea acestei patologii. Studiile au arătat că femeile cu mame sau surori care suferă de sindromul ovarelor polichistice sunt de 2 ori mai predispuse de a avea această boală.
Cuprins:
Sindromul ovarelor polichistice și complexitatea semnelor în diagnosticarea sa
Semnele și simptomele sindromului ovarelor polichistice se dezvoltă adesea la pubertate în perioada primei menstruații. Uneori, această patologie apare mai târziu, de exemplu, ca răspuns la o creștere importantă în greutate.
Tabloul clinic specific pentru sindromul ovarelor polichistice este reprezentat de:
- Creșterea în greutate – aproximativ jumătate dintre persoanele cu SOP vor avea creștere în greutate și obezitate, greu de gestionat;
- Oboseală – multe femei cu SOP raportează oboseală crescută și energie scăzută;
- Creșterea părului nedorită în anumite zone ale corpului (hirsutism) – zonele afectate de creșterea excesivă a părului pot include fața, brațele, spatele, toracele, degetele mari, degetele de la picioare și abdomenul. Hirsutismul legat de SOP este cauzat de modificările hormonilor androgeni;
- Alopecie de tip masculin – căderea părului legată de această patologie poate apărea la vârsta mijlocie;
- Infertilitatea – SOP este o cauză principală a infertilității feminine. Cu toate acestea, unele persoane pot avea nevoie de asistență pentru tratamente de fertilitate, altele sunt capabile să conceapă copii în mod natural;
- Acnee – modificările hormonale legate de hormonii androgeni pot duce la apariția acneei. Hormonii masculini pot face pielea mai grasă decât de obicei și pot provoca erupții în zone precum fața, torace și partea superioară a spatelui;
- Pete de culoare închisă pe piele (Darkening of skin) – în cazul SOP este posibilă apariția unor pete groase, întunecate, catifelate la nivelul axilei, sub sâni ori la nivelul cefei;
- Modificări ale dispoziției – SOP poate produce schimbări ale dispoziției, depresie și anxietate;
- Durere pelvină – durerea pelvină (dureri de ovare) poate apărea odată cu menstruația, împreună cu sângerări abundente dar și atunci când femeia nu sângerează;
- Dureri de cap – modificările hormonale determină dureri de cap;
- Tulburări de somn – persoanele cu SOP menționeaza deseori probleme precum insomnia sau somnul superficial iar apneea în somn (pauze respiratorii în timpul somnului) este o afecțiune întâlnită la acest tip de paciente.
Factorii implicați în apariția ovarelor polichistice
Cauza exactă a sindromului ovarelor polichistice nu este cunoscută. Factorii care ar putea juca un rol important în apariția SOP includ:
• Excesul de insulină – poate crește producția de hormoni androgeni, provocând dificultăți în producerea ovulației.
• Inflamația de grad scăzut – cercetările au arătat că femeile cu sindromul ovarelor polichistice prezinta un tip de inflamație de grad scăzut care stimulează ovarele polichistice să producă hormoni androgeni in exces, ceea ce poate duce la apariția bolilor cardiovasculare.
• Anomalii genetice – studii recente au arătat că anumite anomalii genetice ar putea fi cauza apariției sindromul ovarelor polichistice.
• Exces de hormoni androgeni – ovarele produc niveluri crescute de hormoni androgeni care inhiba ovulația, rezultând hirsutism și acnee.
Complicațiile sindromului ovarelor polichistice
O serie de afecțiuni pot fi asociate cu sindromul ovarelor polichistice, infertilitatea fiind una dintre ele. Diabetul gestațional sau hipertensiunea arterială indusă de sarcină, avortul spontan sau nașterea prematură sunt alte câteva complicații care pot apărea în sarcină, dacă femeia este diagnosticată și cu SOP.
De asemenea, nediagnosticat la timp SOP favorizează numeroase disfuncții în organism și poate duce la complicații grave: steatohepatită nonalcoolică (o inflamație severă a ficatului cauzată de acumularea de grăsimi în ficat), sindrom metabolic (grup de afecțiuni, inclusiv hipertensiune arterială, glicemie crescută în sânge și niveluri anormale de colesterol sau trigliceride care cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare), diabet zaharat de tip 2, apnee în somn, depresie, anxietate și tulburări alimentare, sângerări uterine anormale, cancer al mucoasei uterine (cancer endometrial) sau chiar obezitate.
Criteriile de diagnosticare în sindromul ovarelor polichistice
Există două criterii principale utilizate pentru diagnosticarea SOP: Criteriile Rotterdam 2003 și Criteriile NIH / NICHD.
Criteriile Rotterdam 2003 definesc sindromul ovarelor polichistice ca fiind prezent atunci când pacienta are cel puțin două dintre aceste semne:
- tulburări ale ciclului menstrual- menstruații rare, neregulate ( oligo/ anovulație)
- exces de hormoni „masculini” (hiperandrogenism)
- și/ sau aspect polichistic al ovarelor – vizualizate ecografic.
Criteriile NIH / NICHD definesc SOP atunci când o pacientă prezintă hiperandrogenism și ovulație neregulată (oligo-anovulație cronică).
Ambele definiții sunt valabile după excluderea altor tulburări care ar putea fi responsabile pentru tabloul simptomatic.
Diagnosticul de laborator
În prezent, nu există un test unic, dedicat, care să poată diagnostica SOP. Medicul va corobora aspectele clinice, istoricul medical și familial și examenul fizic, precum și rezultatele testelor de laborator pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic.
Determinări hormonale utilizate în diagnosticul sindromului ovarelor polichistice:
Testosteron – acesta este testul inițial pentru a determina dacă pacienta produce androgeni în exces. O valoare crescută a acestui hormon poate indica o suspiciune de SOP.
SHBG (Sex Hormone Binding Globulin) – globulina de legare a hormonilor sexuali – poate fi redusă în SOP
Hormonul anti-Müllerian (AMH) – un nivel crescut este adesea observat în sindromul ovarelor polichistice
Secundar, se pot determina următorii hormoni:
FSH (Hormonul de stimulare foliculară) – în cazul SOP, valorile pot fi normale sau scăzute
LH (Hormonul luteinizant) – are valori crescute
Estradiolul – poate avea valori crescute crescute
DHEAS (Dehidroepiandrosteron-sulfat) – poate avea valori crescute
Androstendion – poate avea valori crescute
Insulina – valori crescute sau rezistența la acțiunea insulinei. Există dovezi că hiperinsulinemia poate fi implicată în mecanismul anovulației în SOP.
Teste pentru excluderea altor afecțiuni cu semne și simptome similare:
TSH (Hormonul de stimulare tiroidiană) – pentru a exclude o tulburare tiroidiană
Cortizol – pentru a exclude sindromul Cushing
Prolactină – pentru a exclude hiperprolactinemia
17-hidroxiprogesteron – pentru a exclude cea mai comună formă de hiperplazie suprarenală congenitală
hCG (Gonadotropina corionică umană) – pentru a exclude sarcina
IGF-1 – pentru a exclude excesul de hormon de creștere (care poate provoca acromegalie)
Teste de evaluare periodică a riscului de boli cardiovasculare sau diabet zaharat:
Profilul lipidic (colesterol total, HDL colesterol, LDL colesterol, trigliceride)
Glicemie
Hemoglobina glicozilată
Referițe:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pcos/symptoms-causes/syc-20353439
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3737989/
https://www.pcosaa.org/overview
https://pcos.com/pcos-and-hormonal-imbalance/?ap_id=healthstatus
https://labtestsonline.org/conditions/polycystic-ovary-syndrome-pcos