Suntem în plin proces de vaccinare împotriva COVID-19 și până în prezent, în România, 11.84% din populație a fost imunizată cu o doză de vaccin și un procent de 7.31% din populație a fost imunizat complet, primind ambele doze de vaccin.
Procentul românilor vaccinați în funcție de vaccinul primit este:
- 73.41% din populație a fost imunizată cu vaccin Pfizer BioNTech.
- 9.00% din populație a fost imunizată cu vaccin Moderna.
- 17.60% din populație a fost imunizată cu vaccin AstraZeneca.
*(cifre actualizate la 11.04.2021, sursa: https://www.graphs.ro/vaccinare.php)
Până astăzi, 11 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.006.167 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19) dintre care 906.659 sunt pacienți declarați vindecați, adică aproximativ 4.73% din populația României a fost imunizată activ, prin contactul direct cu agentul patogen SARS-CoV-2.
*(cifre actualizate la 11.04.2021, sursa: https://stirioficiale.ro/informatii)
Cum ne putem imuniza?
Sistemul imun este o reţea complexă de celule şi molecule care ne protejează de microorganisme şi substanţe “străine corpului” şi ne împiedică să dezvoltăm boli şi infecţii. Pentru anumite afecțiuni, imunitatea se confirmă prin prezența în organism a anticorpilor specifici, produși împotriva unui microorganism (bacterie, virus, parazit, etc). Sistemul imun detectează agenții patogeni, îi distruge și, foarte important, memorează antigenul pentru a putea reacționa prompt data viitoare când îl va întâlni.
Există două tipuri de imunitate: activă și pasivă.
Imunitatea activă se observă la persoanele care au intrat în contact cu agentul patogen, au dezvoltat o formă simptomatică sau asimptomatică de boală și sistemul imunitar a produs anticorpi specifici (de exemplu, în cazul COVID-19 sunt produși anticorpi anti-SARS). Virusurile și bacteriile determină un răspuns unic al sistemului imunitar, care implică și activarea unor celule specializate: macrofage, limfocite T, B și NK.
Un alt tip de imunitate este cea indusă de vaccin. Acesta stimulează sistemul imun să sintetizeze anticorpi și apoi ajută organismul “să-și amintească” întâlnirea anterioară cu microorganismul, însă fără a declanșa o infecție.
Majoritatea vaccinurilor conțin fie o formă inactivată (omorâtă) a virusului, fie un mic fragment de virus sau de bacterie, numit antigen.
Imunitatea activă este variabilă – unele infecții asigură o protecție specifică pentru tot restul vieții – oreion, rujeolă – în timp ce alte infecții conferă o protecție mai puțin solidă, același organism putând face o formă mai ușoară de boală, după o perioadă de timp – scarlatină, difterie.
Imunitatea pasivă este dezvoltată de persoane cărora li se administrează direct anticorpi specializați împotriva unei boli, mai degrabă decât să îi producă prin propriul său sistem imunitar.
Astfel, un nou-născut poate căpăta imunitate pasivă datorită transferului de anticorpi proveniți de la mama sa, prin placentă. O persoană poate obține, de asemenea, imunitate pasivă prin administrarea de produse care conțin anticorpi, cum ar fi imunoglobulina, care poate fi administrată atunci când este necesară protecția imediată împotriva unei boli specifice. Acesta este avantajul major pentru imunitatea pasivă; protecția este imediată, în timp ce imunitatea activă necesită timp (de obicei câteva săptămâni) pentru a se dezvolta.
În cazul persoanelor infectate cu SARS-COV-2, tratamentul cu plasmă convalescentă oferă organismului o imunitate imediată. Sângele persoanelor care s-au vindecat de COVID-19 conține anticorpi – molecule care au învățat să recunoască și să combată agentul patogen SARS-COV-2. Plasma, odată separată de restul componentelor din sânge, poate fi administrată persoanelor infectate cu coronavirus, pentru a ajuta sistemele lor imunitare să neutralizeze agentul patogen.
Cu toate acestea, imunitatea pasivă durează doar câteva săptămâni sau luni. Numai imunitatea activă este de lungă durată.
Vaccinarea COVID-19
Populația din România are la dispozitie 4 tipuri de vaccinuri aprobate de EMA, Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency), după ce siguranța și eficacitatea lor au fost evaluate pozitiv.
Acestea sunt: BioNTech și Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Janssen Pharmaceutica NV).
| Denumirea vaccinului | Tipul de vaccin | Număr de doze | Distanța dintre dozele administrate | Eficacitatea vaccinului |
|---|---|---|---|---|
| Pfizer-BioNTech | ARN mesager | 2 | 21 zile | 95% |
| Moderna | ARN mesager | 2 | 28 zile | 95% |
| AstraZeneca | adenovirus | 2 | 21 zile | 70% |
| Johnson&Johnson | adenovirus | 1 | Studiile clinice realizate de J & J, au demonstrat o eficiență de 66% în prevenirea infecțiilor simptomatice cu COVID-19. În SUA a fost declarată o eficacitate ușor crescută, de 72%( la 28 de zile post vaccinare) |
Sursa: https://www.biospace.com/article/comparing-covid-19-vaccines-pfizer-biontech-moderna-astrazeneca-oxford-j-and-j-russia-s-sputnik-v/
Evaluarea statusului imun și creșterea imunității
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră șase vitamine (D, A, C, folat, B6, B12) și patru minerale (zinc, fier, cupru și seleniu) vitale pentru un sistem imunitar care funcționează normal. Câteva dintre acestea pot fi găsite în structura unui profil de analize conceput de medicii Synevo pentru evaluarea statusului imun. Analizele pentru măsurarea nivelului micronutrienților necesari unui organism sănătos, alături de o hemogramă completă, pot furniza informații medicale importante pentru a contura o imagine asupra stării dumneavoastră de sănătate.
Profilul pentru evaluarea statusului imun conține analizele: Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici, 25-OH-vitamina D, Vitamina C, Zinc în plasmă, Feritina, Folați serici.
Pentru buna funcționare a sistemului imun specialiștii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos. În cazul deprimării sistemului imunitar, o alimentație bogată în acizi grași esențiali, vitamine – A, B2, B6, C, D, E și antioxidanți, poate fi utilă. Suplimentele alimentare sunt indicate doar cu recomandarea și supravegherea medicului, excesul de vitamine putând avea și efecte adverse – dozele mari de vitamina B6 (>100 mg/zi) pot determina manifestări neurologice iar excesul de zinc (>150 mg/zi) poate inhiba sistemul imunitar. Totodată, odihna, evitarea stresului, alcoolului și chiar a fumatului pot fi câteva măsuri esențiale care ajută la reglarea, în mod sănătos, a activității sistemului imunitar.
Simptomele specifice pentru un sistem imunitar slăbit sunt oboseala, slăbiciunea și predispoziția la infecții frecvente. Dacă sunteți o persoană vulnerabilă, vă aflați într-o categorie de risc cu o afecțiune preexistentă (diabet, cancer, boli endocrine, boli autoimune), suspectați o anemie sau un deficit de vitamine, monitorizarea periodică devine o prioritate.
Dacă sunteți imunizat cu unul dintre vaccinurile împotriva COVID-19, profilul extins pentru evaluarea statusului imun post vaccinare vă ajută să vă monitorizați starea generală de sănătate. Deficitul de vitamine și anemiile pot semnala existența unei afecțiuni. Eliminarea factorilor de risc și prezența anticorpilor post vaccinare oferă protecție împotriva infecției COVID-19. Profilul conține analizele SARS-COV-2 – anticorpi neutralizanti anti-proteina spike (S), Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici, 25-OH-vitamina D, Vitamina C , Zinc în plasmă și Feritina.
Este important ca rezultatele analizelor de sânge să fie interpretate în context clinic. Dacă observați că rezultatele dumneavoastră se află în afara intervalelor de referință, este indicat să luați legătura cu medicul specialist sau să apelați la o consultanță virtuală, prin platforma Decoder, pentru a discuta cu unul dintre medicii Synevo.
Referințe:
https://www.srati.ro/public/data_files/content-static/ghid-covid-19-editia-2.pdf