Infecția cu Human Papilloma Virus (HPV) este principala cauză de apariție a cancerului de col uterin. 80% dintre femei și barbați se infectează în decursul vieții cu acest virus. Datorită răspândirii mari a HPV-ului se consideră că și un singur contact sexual în viață poate fi suficient pentru a contracta un virus oncogen și din acest motiv orice femeie care a avut vreodată un contact sexual trebuie testată. Virusul poate persista în organism mulți ani, fără să existe semne. Conduita preventivă este foarte importantă și cunoașterea testelor, a etapelor de screening și vizitele periodice la medicul ginecolog, pot salva vieți.
Într-un studiu efectuat în rândul femeilor din mediul urban, din România, pe o bază de 440 de respondente, 40% au declarat că prima vizită la medicul ginecolog este făcută după începerea vieții sexuale, iar peste 28% au declarat că au auzit de infecția cu HPV, dar nu cunosc foarte multe.
Human Papilloma Virus (HPV): peste 150 de genotipuri descoperite
Papillomavirusul face parte din familia Papillomaviridae și este un virus care infectează atât omul, cât şi animalele.
Human Papilloma Virus (HPV) este cel mai cunoscut virus Papilloma uman, un virus ADN cu diametrul de 52-55 nm, uşor transmisibil prin contact direct (piele pe piele), prin contact sexual și, uneori, de la mamă la făt.
Virusul are foarte multe tulpini, până în prezent fiind descrise peste 150 de genotipuri, din care aproximativ 30 de tipuri au fost detectate la nivelul aparatului genital.
În funcţie de epiteliul infectat, se descriu două categorii de HPV:
HPV cutanate, cu tropism pentru epiteliul keratinizat: 2, 3, 7, 10, 28, 57, 63, ce determină infecții la nivelul pielii:
- negi cutanaţi comuni (Verrucae vulgaris) localizaţi la nivelul mâinilor, degetelor şi genunchilor;
- negi la nivel plantar (Myrmecias);
- negi plaţi (Verrucae plana), la nivelul mâinilor şi a feţei.
HPV mucoase, cu tropism pentru epiteliul nekeratinizat (cavitate bucală, vagin, regiune anală).
induc neoplazia cervical intraepitelială (CIN), carcinom cervical, vulvar, vaginal, anal, penian, dar şi forme de cancer la nivelul cavităţii bucale, gâtului, esofagului și laringelui;
dintre cele 15 tipuri HPV cu risc înalt cunoscute, genotipurile 16 şi 18 sunt cauza a 70% din cazurile de cancer al colului uterin.
condiloamelor (Condyloma acuminatum) – în zona anogenitală, la nivelul laringelui şi a conjunctivei;
verucilor genitali plate.
Este important de menţionat faptul că tropismul tisular al HPV nu este complet specific unei anumite zone anatomice, astfel că tipurile 6 şi 11 pot afecta şi alte mucoase, în afară de cea genitală, spre exemplu: cavitatea bucală, mucoasa conjunctivală şi tractul respirator.
Infecția cu HPV: simptome
Majoritatea infecțiilor HPV sunt asimptomatice și nu prezintă manifestări clinice. Studiile epidemiologice indică faptul că peste 80% dintre femeile active sexual sunt infectate cu un tip de HPV, marea majoritate a infecţiilor, 90%, vindecându-se spontan în decurs de 6-18 luni.
În cadrul tipurilor oncogene de HPV tipul 16 determină peste 50% dintre cazurile de cancer cervical, iar tipul 18 este implicat în 10-20% dintre cazuri. Asocierea tipurilor HPV cu risc crescut cu neoplaziile de col uterin este în momentul de faţă bine stabilită, prezenţa acestora fiind demonstrată în peste 95% dintre cancerele colului uterin.
Când virusul persistă în organism, apar simptomele și acestea sunt diferite, în funcție de localizarea infecției: negi cutanați, veruci plantare, veruci filiforme (în jurul nasului sau gurii), condiloame genitale, etc.
Cancerul de col uterin (CCU): al doilea în lume ca frecvenţă în patologia tumorală la femei
Deși cancerul cervical poate fi depistat precoce și prevenit, în România, decesele cauzate de această afecțiune înregistrează cel mai înalt nivel din Europa. Situația se datorează diagnosticării tardive a bolii, deoarece româncele nu își fac în mod regulat testele de screening (examenul citologic Babeș-Papanicolaou/ PAP standard sau în mediu lichid), HPV-ADN detecție tipuri cu risc crescut + genotipare 16,18; HPV detecție tipuri cu risc crescut + genotipare extinsă) și nu merg la controlul ginecologic de rutină.
Conform studiului realizat de Synevo împreună cu Kantar, peste 70% dintre cele 440 de respondente au declarat că au cunoștințe despre testul PAP și l-au și efectuat, însă doar 17% au declarat că au auzit de Testul ADN HPV.
Cancerul cervical are o incidență crescută în rândul femeilor din România, cu vârsta cuprinsâ între 25 – 30 de ani. Este al doilea în lume ca frecvenţă în patologia tumorală la femei, primul loc fiind ocupat de cancerul de sân. În ceea ce priveşte Europa, aproximativ 60.000 de femei dezvoltă anual forme de cancer cervical (de col uterin), în timp ce aproximativ 25.000 mor în fiecare an ca urmare a acestei maladii.
Cancerul cervical este o afecțiune malignă caracterizată prin proliferare (multiplicare) necontrolată a celulelor de la nivelul peretelui cervical și care poate fi ușor depistat prin efectuarea testului PAP. În 70% dintre cazuri este tratabil dacă a fost diagnosticat la timp.
fumatul;
debutul precoce al vieții sexuale;
parteneri multipli;
istoric familial de cancer de col uterin (CCU);
imunosupresia;
infecțiile cu transmitere sexuală asociate pot fi factori care favorizează infecția cu HPV.
Vaccinarea adolescentelor înainte de debutul vieții sexuale oferă protecție pentru 90% dintre cancerele de col uterin;
Testarea periodică a femeilor adulte permite depistarea leziunilor precanceroase și scade riscul de cancer de col uterin;
Screening-ul femeilor vaccinate – adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.
Simptomatologia cancerului de col uterin (CCU)
Cancerul de col uterin este asimptomatic în fazele incipiente. În fazele avansate pot apărea: sângerări vaginale între ciclurile menstruale sau după actul sexual, dureri în timpul actului sexual sau chiar dureri lombare, dureri ale membrelor inferioare și oboseală excesivă. Acestea ar trebui să fie semne alarmante pentru orice femeie, iar prezența la medic este obligatorie.
Screening cancer de col uterin: 2 teste într-o singură recoltare
Medicii Synevo recomandă vizita periodică la medicul ginecolog, efectuarea investigațiilor de rutină, screening-ul combinat prin efectuarea testelor PAP și HPV ADN într-o singură recoltare.
Scopul fundamental al screening-ului cancerului cervical este de a preveni morbiditatea și mortalitatea pentru acest tip de cancer. O strategie optimă de screening este aceea de a identifica leziunile precursoare capabile să progreseze către cancer invaziv și în același timp de a evita detectarea infecțiilor HPV tranzitorii. De aceea, screening-ul combinat (PAP+HPV) oferă mai multe informații medicale, putând fi detectate atât infecții genitale, cât și prezența unor celule modificate la nivel cervical, dintr-o singură recoltare. Astfel este evitat disconfortul legat de repetarea recoltării unei noi probe de celule cervicale pentru testări ulterioare. Obținerea unui rezultat negativ la ambele teste conferă garanția că riscul unui cancer cervical neidentificat este foarte redus.
Bibliografie
https://www.cervicalcancer-risk.com/en-global/know-your-risk
http://www.cim.umfcluj.ro/uploads/Papilomavirusurile%20umane%20si%20cancerul%20de%20col%20uterin.pdf
https://doc.ro/sanatate/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-hpvhttp://www.dspvs.ro/dsp2/images/saptamana%20europeana%20de%20prevenire%20a%20cancerului%20de%20col%20uterin%2021%20-%2027.01.2019.pdf