În contextul răspândirii virusului SARS-COV-2 în întreaga lume, testarea pentru a depista cazurile de infecție a devenit o preocupare pentru toate țările. La nivel mondial, pot fi identificate politici diferite adoptate pentru testarea populației.
Testarea în laboratoarele de stat vs. în laboratoarele private
Conform protocolului OMS, laboratoarele agreate pentru efectuarea testărilor cu scopul identificării virusului SARS-COV-2 trebuie să asigure procedurile de biosiguranță, practicile și fluxul operațional adecvate pentru manipularea acestor microorganisme.
La nivel european, cea mai mare parte a testelor pentru depistarea infecției cu SARS-COV-2 se efectuează în laboratoarele de stat. Țări precum Italia, Suedia sau Spania acceptă testarea doar în aceste laboratoare. În țări ca Franța și Germania, testarea se poate efectua și în laboratoarele private, întrucât acestea pot gestiona volume mari de teste, însă este nevoie ca pacienții să primească o recomandare de la medic. În România, prelevarea probelor biologice pentru diagnosticul infecției cu COVID-19 se efectuează conform Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) stabilită de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. În acest moment, recomandările de testare au la bază recomandările Centrului European de Control al Bolilor și se referă la persoanele simptomatice. Prelucrarea probelor poate fi făcută și în laboratoare private desemnate de către aceeași autoritate.
Fig. 1: Testele pentru depistarea infecției SARS-COV-2 efectuate în laboratoarele de stat vs. cele efectuate în laboratoarele private, în Europa (Sursa: https://www.healthcarebusinessinternational.com/private-sector-covid-19-testing-is-limited/)
Testarea pe scară largă vs. testarea pacienților simptomatici
Politicile privind testarea diferă și în privința persoanelor care sunt considerate eligibile pentru testare. Unele state, precum Marea Britanie, aleg să testeze doar pacienții care au simptome semnificative și care sunt spitalizați. Prin contrast, țări precum Germania practică testarea inclusiv pentru pacienții cu simptome ușoare. Astfel de abordări diferite fac ca o eventuală comparație a respectivelor rate de mortalitate înregistrate în diverse țări să nu fie întodeauna relevantă.
Fig. 2: Numărul de teste efectuate, raportat la un million de locuitori, în diverse țări din lume (Sursa: https://www.statista.com/chart/21108/covid-19-tests-performed-per-million-of-the-population/)
Pe lângă abordarea privind testarea populației, sunt și alte aspecte care pot influența înregistrarea unei rate de mortalitate mai mari sau mai mici:
- Factori demografici, precum rata de îmbătrânire a populației;
- Modul în care sunt raportate decesele – de exemplu, în țările unde doar o mică parte din populație este testată, este posibil ca unele decese să nu fie identificate ca provocate de SARS-CoV2.
În absența testării masive a populației, testarea aleatorie poate fi și ea utilă pentru a obține o imagine corectă în privința numărului real de îmbolnăviri, luând în considerare cazurile asimptomatice. Astfel, ar putea fi înțeles cât de răspândită este infecția cu SARS-CoV2 în rândul populației și care este rata de mortalitate reală.
În acest moment nu există protocoale la nivelul țărilor pentru testarea aleatorie. Au existat încercări în Spania, dar au eșuat din cauza testelor rapide, care au un grad de acuratețe redus, generând multe rezultate fals pozitive. În Norvegia a fost ridicată problema testării aleatorii, însă nu a fost lămurit dacă oamenii pot să fie obligați să accepte testarea.
Tendințe în testare
Pe măsură ce crește numărul cazurilor de infectare cu SARS-CoV2, există țări care măresc gradual numărul testelor efectuate. Alte state, precum Franța și Marea Britanie, înregistrează o creștere moderată a numărului de teste, deși cazurile de îmbolnăvire sunt într-o continuă evoluție.
Fig. 3: Creșterea numărului de teste efectuate, raportat la un million de locuitori, în perioada 24.02-27.03.2020, pentru o serie de țări din Europa (Sursa: https://www.healthpolicy-watch.org/covid-19-testing-trends-globally-regionally/)
Un alt aspect important este capacitatea efectivă de testare, luând în calcul atât laboratoarele private, cât și cele publice. În Germania, de exemplu, în perioada 02.03-29.03.2020, numărul laboratoarelor care efectuau teste pentru SARS-CoV2 a crescut de la 48 la 97, iar numărul de teste efectuate, de la 36,000 la 314,000. Pentru divizia de Servicii de Diagnostic Medicover din Germania, capacitatea de testare din săptămâna 23-29.03 a fost de 21,000 de teste, iar procentul testelor pozitive s-a ridicat la 4.95%.
Politicile abordate de diverse țări privind testarea pentru SARS-CoV2 pot îngreuna realizarea unor comparații în ceea ce privește evoluția numărului de îmbolnăviri. De asemenea, rata de mortalitate a virusului SARS-CoV2 rămâne un subiect complex. Este posibil ca diverse țări să înregistreze rate de mortalitate diferite nu pentru că ar fi luat măsuri mai mult sau mai puțin eficiente în lupta cu virusul, ci pentru că au adoptat politici diferite privind testarea și raportarea deceselor.
Surse:
- https://theconversation.com/coronavirus-country-comparisons-are-pointless-unless-we-account-for-these-biases-in-testing-135464
- https://www.healthcarebusinessinternational.com/private-sector-covid-19-testing-is-limited/
- https://www.statista.com/chart/21108/covid-19-tests-performed-per-million-of-the-population/
- https://www.healthpolicy-watch.org/covid-19-testing-trends-globally-regionally/