INTRODUCERE
Tehnica aCGH (Array Comparative Genomic Hybridization, cariotipul molecular) a devenit una dintre cele mai importante metode diagnostice pentru identificarea anomaliilor genomice neechilibrate asociate cu retardul mental, intarzierea globala de dezvoltare, epilepsie, autism, sindroame neurologice, malformatii congenitale.
Utilitatea cariotipului molecular poate fi observata in special in cazul pacientilor nediagnosticati clinic sau in urma cariotipului constitutional clasic si care au manifestari fenotipice dintre cele mai sus mentionate.
MATERIAL. METODĂ
Lotul de studiu a cuprins 8 copii cu varste de peste 1 an. Modificarile fenotipice observate si indicatiile clinice de testare (diagnosticul clinic prezumtiv) pentru acesti pacienti au fost: encefalopatie, hipotonie, intarziere de dezvoltare psihomotorie, diferite forme de epilepsie, microcefalie, retard mental.
Cariotipul constitutional a fost efectuat la toti cei 8 pacienti, anterior efectuarii analizei aCGH, cu rezultat normal (cariotip normal). Cariotipul molecular (aCGH) a reprezentat urmatoarea etapa diagnostica in evaluarea pacientilor.
REZULTATE
Rezultatele analizei au evidentiat variante patogene in 4 dintre cele 8 cazuri, restul de 4 prezentand modificari cu semnificiatie patologica benigna sau necunoscuta:
– 2 cazuri de microduplicatii cu semnificiatie patogena (care se coreleaza cu diagnosticul clinic / prezumtiv) – 1p36.32, 8p23.1
– 2 cazuri de microdeletii cu semnificatie patogena (care explica fenotipul pacintului): 14q31.1-q32.11, 1p36.33-p36.23.
Pacient 15q11.1-11.2
Pacient del 1p36
DISCUŢII
Literatura de specialitate descrie sindroame cunoscute de microdeletii si microduplicatii in regiunile observate in urma analizei aCHH la cei 4 pacienti identificati cu modificari patologice. Tablourile clinice ale acestor sindroame se suprapun peste simptomatologia evidentiata la acesti pacienti.
Sindromul de microdeletie 1p36.33-36.23, rezultat la unul dintre pacienti, cuprinde printre manifestarile clinice hipotonia musculara, retardul psihomotor sever si epilepsia, elemente fenotipice care au reprezentat indicatiile de testare ale pacientului.
Retardul mental sever si episoadele epileptice sunt atat manifestari fenotipice descrise in sindromul de microdeletie 14q31 cat si elemente clinice observate la un alt pacient.
Utilizarea pe scara larga a noilor tehnici de analiza genetica a condus la cresterea continua a numarului de sindroame de microdeletie/microduplicatie. Identificarea acestora se bazeaza pe trasaturi fenotipice recognoscibile clinic ce sunt associate cu modificari la nivelul unor regiuni cromozomiale comune.
CONCLUZII
In cazul pacientilor cu manifestari clinice (intarziere de dezvoltare, epilepsie, anomalii congenitale multiple, afectiuni neurologice, afectiuni din spectrul autist), dar cu rezultat normal in urma cariotipului constitutional, este indicata efectuarea analizei aCGH pentru identificarea cu acuratete a unor modificari genomice neechilibrate de mici dimensiuni, greu sau ne-detectabile prin intermediul tehnicilor clasice de citogenetica.
Cariotipul molecular tinde sa devina analiza genetica de electie in cazul patologiilor mai sus mentionate, numeroase sindroame de microdeletie sau microduplicatie identificabile prin aceasta tehnica putand fi corelate cu aceste modificari fenotipice.
Utilitatea clinica pentru pacientii care prezinta astfel de modificari genomice este extrem de importanta, atat in diagnostic, cat si in managementul de lunga durata si stabilirea riscului de recurenta. Utilitatea stiintifica este de asemenea semnificativa, noi sindroame de microdeletie sau microduplicatie fiind recunoscute si delimitate clinic.