Tensiune arterială: Ce este și care sunt valorile normale

Cuprins:

• Ce înseamnă tensiune arterială?
• Cum se măsoară tensiunea arterială?
• Valorile normale ale tensiunii la adulți în funcție de vârstă
• Tensiunea arterială la copii
• Clasificarea hipertensiunii la copii și adolescenți
• Tensiunea arterială la persoanele în vârstă
• Ce este hipotensiunea (tensiune arterială mică)?
• Ce este hipertensiunea (tensiune arterială crescută)?
• Valori anormale ale tensiunii arteriale – Posibile complicații 
• Cum poate fi menținută tensiunea arterială în limita valorilor normale? 
• Când trebuie să consultați un medic?
• Întrebări frecvente privind tensiunea arterială

Ce înseamnă tensiune arterială?

Atunci când inima pompează sângele, circulația acestuia în corp exercită o presiune asupra pereților arterelor, numită în termeni medicali tensiune arterială. Este normal ca tensiunea arterială să sufere variații de-a lungul unei zile, pentru a satisface nevoile organismului, în functie de poziția corpului, de starea emoțională, de efortul fizic sau de somn.

Dacă tensiunea arterială rămâne ridicată pe o perioadă lungă de timp, aceasta poate duce la apariția bolilor cardiovasculare cum ar fi un atacul de cord, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă sau la apariția unor tulburări de funcționare a anumitor organe (boli renale).

Ce este tensiunea sistolică?

Tensiunea arterială sistolică, reprezentată de prima valoare (numărul mai mare) înregistrată de tensiometru, indică presiunea fluxului sanguin din artere atunci când inima pompează sânge în timpul fiecărei bătăi a inimii.

Ce este tensiunea diastolică?

Tensiunea arterială diastolică, reprezentată de a doua valoare (numărul mai mic) înregistrată de tensiometru, reflectă presiunea în perioada de relaxare a inimii, înainte de următoarea bătaie. Măsoară presiunea fluxului sanguin în artere între bătăile inimii atunci când aceasta se umple cu sânge.

Ambele sunt măsurate în unități numite milimetri coloană de mercur (mmHg).

Cum se măsoară tensiunea arterială?

În general, în stadiile incipiente, hipertensiunea arterială nu prezintă semne sau simptome evidente, iar mulți oameni nu sunt conștienți că suferă de aceasta. Astfel, singura modalitate de a afla dacă aveți tensiune arterială ridicată este să o măsurați.

Tensiunea arterială se măsoară cu tensiometrul, care poate fi manual (cu manșetă și stetoscop) sau automat (electronic). Această măsurătoare se poate efectua atât în cabinetul unui medic, cât și la domiciliu.

Măsurarea tensiunii arteriale în cabinetul medical ar trebui să fie efectuată în condiţii standardizate folosind dispozitive validate, auscultatorii sau (semi)automate.

Pentru a avea semnificație pentru starea de sănătate a inimii, măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu reprezintă media tuturor măsurătorilor tensiunii arteriale folosind un dispozitiv validat semiautomat pentru cel puţin 3 zile consecutive.

Procedura corectă de măsurare a tensiunii arteriale este esențială pentru a obține valori corecte. Iată pașii principali:

1. Pregătirea pentru măsurare:

Persoana trebuie să stea într-o poziție confortabilă, așezată pe un scaun, într-un mediu liniștit și confortabil, cu spatele sprijinit și picioarele lipite de podea, fără a le încrucișa.

Brațul utilizat pentru măsurare trebuie să fie sprijinit la nivelul inimii, iar musculatura să fie relaxată.

Este recomandat ca persoana să evite consumul de cafea, ceai, alcool sau fumatul cu cel puțin 30 de minute înainte de măsurare și să rămână așezată cel puțin 10-15 minute înainte de aceasta.

2. Montarea manșetei:

Manșeta tensiometrului se poziționează pe partea superioară a brațului, la aproximativ 2-3 cm deasupra pliului cotului.

Manșeta trebuie să fie strânsă ferm, dar fără a provoca disconfort.

Valorile normale ale tensiunii la adulți în funcție de vârstă

Valorile normale ale tensiunii arteriale la adulți sunt un indicator esențial al stării generale de sănătate. Aceste valori pot varia ușor în funcție de vârstă, sex, stil de viață, precum și de alți factori individuali, cum ar fi greutatea corporală sau istoricul medical. Monitorizarea tensiunii arteriale este extrem de importantă, deoarece ajută la depistarea precoce și urmărirea hipertensiunii arteriale, contribuind astfel la prevenirea complicațiilor cardiovasculare cum ar fi, infarctul de miocard sau accidentele vasculare cerebrale. Este bine de știut că valorile normale sunt stabilite în baza unor ghiduri medicale internaționale, care conțin date obținute prin cercetări ample care implică diverse categorii de populații.

Tensiunea arterială normală (Adulți)	Optimă	<120/80 mmHg
	Normală	120-129/80-84 mmHg
	Normal-înaltă	130-139/85-89 mmHg
Intervale normale în funcție de vârstă	Adulți tineri (20-40 ani)	Tensiunea sistolică: 110-135 mmHg Tensiunea diastolică: 70-85 mmHg
	Adulți de vârstă mijlocie (40-60 ani)	Tensiunea sistolică: 120-140 mmHg Tensiunea diastolică: 75-90 mmHg
	Vârstnici (>60 ani)	Tensiunea sistolică: 120-140 mmHg Tensiunea diastolică: 80-90 mmHg
Clasificare pentru hipertensiune (tensiune arterială crescută)	Hipertensiune grad 1	140-159/90-99 mmHg
	Hipertensiune grad 2	≥160/≥100 mmHg

Tensiunea arterială la copii

Tensiunea arterială la copii este un parametru important pentru evaluarea sănătății cardiovasculare și poate varia în funcție de vârstă, sex și înălțime. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt mai mici față de cele la adulți și cresc treptat pe măsură ce copilul se dezvoltă.

Hipertensiunea arterială la copii poate fi:

• primară (legată de factori genetici sau stil de viață, cum ar fi alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice) sau
• secundară (asociată unor afecțiuni medicale, precum bolile renale sau endocrinologice)

Valorile normale ale tensiunii arteriale la copii sunt definite ca tensiune arterială sistolică (TAs) și tensiunea arterială diastolică (TAd) mai mică decât percentila 90. Hipertensiunea arterială la copii este definită de valori ale TAs și TAd peste percentila 95, valori înregistrate în mod constant la 3 măsurători diferite.

Clasificarea hipertensiunii la copii și adolescenți

Categorie	0-15 ani 90 ≤ Percentila TAs și/sau TAd < 95	≥ 16 ani Valori TAs și TAd
Normală	< 90	<130/85
Normal înaltă (denumită anterior prehipertensiune arterială)	≤ 90 percentila <95	130–139/85–89
Hipertensiune	≥ 95	>140/90
HTA stadiul 1	TAs și/sau TAd  95 – 99+ 5 mmHg	140–159/90–99
HTA stadiul 2	TAs și/sau Tad > percentila 99 + 5 mmHg	160–179/100–109
Hipertensiune sistolică izolată	TAs ≥ 95 TAd  < 90	≥140/<90

Tensiunea arterială la persoanele în vârstă

Tensiunea arterială la persoanele în vârstă necesită o atenție deosebită, având în vedere modificările fiziologice asociate cu îmbătrânirea și prevalența crescută a hipertensiunii arteriale în această grupă de vârstă. Ghidurile actuale ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) recomandă ca pentru pacienții foarte vârstnici valorile țintă ale tensiunii arteriale sistolice să fie de 130-140 mmHg și 80-90 mmHg pentru tensiunea arterială diastolică și să se ia în considerare monoterapia ca strategie de primă intenție la acești pacienți[2].

Aceste recomandări subliniază importanța individualizării tratamentului, ținând cont de fragilitatea pacientului vârstnic și de comorbiditățile asociate.

Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, vasele de sânge tind să devină mai rigide, iar această rigiditate împreună cu plăcile de aterom (acumulare de grăsimi) acumulate în interiorul arterelor poate determina creșterea tensiunii arteriale. Dacă tensiunea arterială devine prea mare, în special valoarea sistolică, crește riscul de boli cardiovasculare și de afectare de organ (de exemplu, rinichi, ochi, etc).

Ce este hipotensiunea (tensiune arterială mică)?

Hipotensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială scăzută sau tensiune mică, reprezintă o scădere a presiunii sângelui în artere sub valorile considerate normale, adesea sub 90 mmHg pentru tensiunea arterială sistolică și sub 60 mmHg pentru cea diastolică.

Hipotensiunea arterială – Cauze

Hipotensiunea arterială poate avea cauze variate, care includ factori temporari sau afecțiuni medicale subiacente. Printre cauzele frecvente se numără:

• Tulburări hormonale (afectarea producției de hormoni sexuali, estrogeni și progesteron)
• Anumite medicamente: diuretice, beta-blocante, antidepresive
• Afecțiuni cardiace: insuficiența cardiacă sau aritmiile
• Boli hepatice
• Sarcină
• Deshidratare
• Pierdere semnificativă de sânge (hemoragii)
• Șoc anafilactic
• Anemie cauzată de un aport scăzut de vitamina B-12, folat și fier în organism.

În cazul vârstnicilor, hipotensiunea poate fi agravată de rigiditatea vaselor de sânge și de scăderea reflexelor autonome. Identificarea cauzei este esențială pentru stabilirea unui tratament adecvat și prevenirea complicațiilor.

Hipotensiunea arterială – Simptome

Hipotensiunea arterială sau tensiunea arterială scăzută, poate provoca o varietate de simptome, în funcție de severitate și de capacitatea organismului de a compensa scăderea presiunii sanguine. De obicei, pacienții cu hipotensiune acuză următoarele simptome:

• Amețeli
• Tulburări de vedere
• Oboseală accentuată
• Greață
• Lipsă de concentrare
• Leșin

Ce este hipertensiunea (tensiune arterială crescută)?

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută și ca tensiune arterială crescută sau tensiune mare, este o afecțiune cronică caracterizată prin presiunea excesivă a sângelui asupra pereților arteriali. Aceasta apare atunci când valorile tensiunii arteriale sunt în mod constant egale sau mai mari de 140/90 mmHg, conform ghidurilor actuale.

Hipertensiunea poate fi clasificată în două tipuri:

• primară (esențială), care nu are o cauză clară și este influențată de factori genetici și de stilul de viață;
• secundară, care este cauzată de o afecțiune subiacentă. Aceasta tinde să apară brusc și să cauzeze o tensiune arterială cu valori mai ridicate decât hipertensiunea primară.

Netratată, hipertensiunea poate duce la complicații grave, precum boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, insuficiență renală sau afectarea oculară (retinopatie). Deși adesea nu prezintă simptome evidente, hipertensiunea este detectabilă prin măsurători regulate și poate fi gestionată prin schimbări în stilul de viață și, dacă este necesar, tratament medicamentos.

Hipertensiunea arterială – Cauze

Cauzele care duc la apariția hipertensiunii arteriale diferă în funcție de tipul acesteia.

Hipertensiunea arterială primară se dezvoltă treptat pe parcursul mai multor ani și nu are o cauză specifică. Poate fi declanșată de mai mulți factori:

• Genetică: istoricul familial de hipertensiune;
• Vârsta: riscul crește odată cu înaintarea în vârstă;
• Dieta nesănătoasă: consumul excesiv de sare (sodiu), grăsimi saturate sau zahăr;
• Sedentarismul: lipsa activității fizice regulate;
• Stresul cronic: poate influența tensiunea arterială pe termen lung;
• Consumul de alcool: excesul de alcool poate contribui la creșterea tensiunii;
• Obezitatea: greutatea corporală în exces pune presiune suplimentară asupra inimii, care trebuie să pompeze mai mult sange pentru a furniza oxigen și nutrienți la nivelul întregului organism. În acest fel crește presiunea la care sunt expuși pereții arterelor ceea ce duce la tensiunea arterială mărită;
• Fumatul: poate deteriora vasele de sânge, contribuind la apariția hipertensiunii.

Hipertensiune arterială secundară este cauzată de alte afecțiuni sau factori. Printre cele mai frecvente cauze se numără:

• Afecțiuni cardiovasculare: cum ar fi rigidizarea arterelor (ateroscleroza);
• Afecțiuni renale, cum ar fi boala cronică de rinichi;
• Tulburări hormonale: tulburări ale glandelor suprarenale (de exemplu, sindromul Cushing, feocromocitom) sau hipotiroidism/hipertiroidism;
• Apneea în somn: o afecțiune în care respirația este întreruptă în timpul somnului;
• Medicamente: cum ar fi contraceptivele orale, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau decongestionantele nazale;
• Consumul excesiv de substanțe: cofeină sau droguri recreaționale.

Hipertensiunea arterială – Simptome

Majoritatea pacienților cu hipertensiune nu prezintă simptome, chiar dacă valorile tensiunii arteriale ating niveluri periculos de ridicate. Puteți avea tensiune arterială ridicată de ani de zile fără niciun simptom. Din acest motiv este adesea numită “ucigașul tăcut”.

Totuși, în unele cazuri, mai ales când valorile sunt foarte mari, pot apărea anumite simptome, cum ar fi:

• Durere de cap sau cefaleea de tensiune: adesea localizată în partea din spate a capului sau la tâmple, mai ales dimineața;
• Amețeli: senzație de instabilitate sau de pierdere a echilibrului;
• Tulburări de vedere: vedere încețoșată, puncte luminoase sau dublarea imaginilor;
• Zgomote în urechi: tinitus (țiuit în urechi);
• Dureri în piept (angina pectorală): poate apărea dacă hipertensiunea afectează inima sau vasele de sânge;
• Dificultăți de respirație: mai ales în cazul hipertensiunii severe sau a complicațiilor cardiace;
• Sângerări nazale: uneori asociate cu tensiune arterială foarte ridicată;
• Oboseală extremă: lipsă de energie sau stare generală de slăbiciune;
• Palpitații: senzația de bătăi rapide sau neregulate ale inimii;
• Confuzie sau probleme de concentrare: apar mai rar și sunt asociate cu hipertensiunea severă.

În cazurile de hipertensiune arterială severă (criză hipertensivă), pot apărea:

• Dureri puternice de cap;
• Greață sau vărsături;
• Confuzie severă sau pierderea stării de conștiență;
• Dureri în piept care pot radia în brațe, gât sau spate;
• Respirație foarte dificilă.

Valori anormale ale tensiunii arteriale – Posibile complicații 

Presiunea excesivă de la nivelul pereților arterelor cauzată de hipertensiunea arterială poate deteriora vasele de sânge și organele vitale. Cu cât tensiunea arterială este mai mare și rămâne necontrolată o perioadă îndelungată, cu atât gradul de afectare este mai ridicat.

Hipertensiunea arterială necontrolată poate duce la complicații, cum ar fi:

1. La nivelul inimii

• Boală cardiacă ischemică: HTA accelerează ateroscleroza, ducând la îngustarea arterelor coronare și creșterea riscului de infarct miocardic;
• Insuficiență cardiacă: suprasolicitarea inimii duce la slăbirea mușchiului cardiac, reducând capacitatea inimii de a pompa sânge;
• Hipertrofie ventriculară stângă: inima își mărește dimensiunile, ceea ce o face mai rigidă și mai puțin eficientă.

2. La nivelul creierului

• Accident vascular cerebral (AVC): tensiunea arterială crescută poate provoca hemoragii cerebrale sau blocaje ale vaselor de sânge din creier;
• Demență vasculară: circulația deficitară afectează funcția creierului pe termen lung;
• Atac ischemic tranzitoriu (AIT): cunoscut și sub numele de “mini-AVC”, semnalează un risc crescut de AVC major.

3. La nivelul rinichilor

• Boală cronică de rinichi: HTA afectează vasele de sânge de la nivelul rinichilor, reducând capacitatea acestora de a filtra sângele;
• Insuficiență renală: în cazurile severe, poate fi necesară dializa.

4. La nivelul ochilor

• Retinopatie hipertensivă: leziuni ale vaselor de sânge din retină, ceea ce poate duce la vedere încețoșată sau pierderea vederii;
• Edem papilar: inflamarea discurilor optice, o afecțiune gravă care poate provoca pierderea bruscă a vederii.

5. Vasele de sânge

• Anevrisme: dilatarea anormală a unui vas de sânge, care poate duce la rupturi fatale, mai ales la nivelul aortei;
• Ateroscleroza accelerată: îngroșarea și rigidizarea pereților arteriali, crescând riscul de boli cardiovasculare.

6. Alte complicații

• Pre-eclampsie: o afecțiune gravă asociată cu hipertensiunea în sarcină, care poate afecta atât mama, cât și fătul;
• Sindrom metabolic: hipertensiunea este de obicei asociată cu obezitatea, diabetul și dislipidemia, crescând riscul de boli cardiovasculare.

Cum poate fi menținută tensiunea arterială în limita valorilor normale? 

Menținerea tensiunii arteriale în limite normale prin implementarea unor măsuri simple și eficiente poate ajuta la prevenirea complicațiilor.

1. Adoptarea unui stil de viață sănătos

Dietă echilibrată (Dieta DASH – Dietary Approaches to Stop Hypertension)

• Reducerea consumului de sare la maximum 5-6 g pe zi (aproximativ o linguriță);
• Creșterea aportului de potasiu prin consumul de fructe și legume proaspete (banane, portocale, spanac, avocado);
• Consumul de alimente bogate în fibre: cereale integrale, leguminoase, semințe și nuci;
• Limitarea grăsimilor saturate prin evitarea alimentelor procesate, carnea grasă și produsele de patiserie;
• Dietă care să conțină grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado, pește gras (somon, macrou, sardine);
• Hidratare corectă prin consum optim de apă zilnic și evitarea băuturilor carbogazoase sau energizante.

Exerciții fizice regulate

• Efectuează cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână (mers pe jos, înot, ciclism).
• Include exercițiil de forță de 2 ori pe săptămână.

Activitatea fizică ajută la reducerea greutății și la întărirea inimii.

Menținerea unei greutăți sănătoase

• Obezitatea este un factor major de risc pentru hipertensiune. Scăderea în greutate, chiar și cu câteva kilograme, poate reduce semnificativ tensiunea arterială.

Renunțarea la fumat

• Fumatul deteriorează vasele de sânge și crește tensiunea arterială. Renunțarea are beneficii imediate asupra sănătății.

Limitarea consumului de alcool

• Consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială.

2. Gestionarea stresului

Stresul cronic poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.

• Practică tehnici de relaxare: yoga, meditație, respirație profundă.
• Fă pauze regulate: oprește-te și doar pentru câteva minute din activitățile stresante
• Prioritizează odihna.
• Dezvoltă un hobby: activitățile care îți plac pot contribui la reducerea nivelului de stres.

3. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale

• Măsoară-ți tensiunea arterială la domiciliu folosind un tensiometru.
• Ține un jurnal al valorilor pentru a identifica eventuale creșteri.
• Consultă medicul pentru controale periodice.

4. Urmarea tratamentului prescris de medic

• Dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune, respectă tratamentul prescris (medicamente antihipertensive).
• Medicamentele trebuie luate exact cum sunt recomandate, iar întreruperea lor fără aviz medical poate fi periculoasă.

5. Evitarea factorilor de risc

• Redu consumul de cafeină (limitează la maxim 1-2 cafele/zi).
• Dormi suficient (7-8 ore pe noapte).
• Evită supraîncărcarea cu activități sau responsabilități care pot induce stres.

Ce investigații de rutină pot fi recomandate de medic pentru evaluarea pacienților hipertensivi?

Analize pentru pacienții cu hipertensiune

Pentru evaluarea pacienților hipertensivi, medicul poate recomanda o serie de teste de laborator care ajută la identificarea cauzelor posibile sau la evaluarea complicațiilor. Aceste investigații sunt importante  pentru monitorizarea tratamentului și a stării generale de sănătate a pacientului:

• Hemogramă;
• Profil lipidic: colesterol total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride;
• Glicemie a jeun şi/sau HBA1c;
• Sodiul şi potasiul seric;
• Acid uric seric;
• Creatinina serică şi rata filtrării glomerulare (eGFR);
• Teste sangvine pentru funcţia hepatică: ALAT, ASAT;
• Analize de urină: sumar si biochimie; proteine urinare.

Pentru evaluarea hipertensiunii de cauză secundară, medicul poate recomanda anumite teste de laborator, astfel:

• Aldosteron și renină – pentru a ajuta la detectarea supraproducției de aldosteron de către glandele suprarenale (care pot fi cauza unei tumori) sau de o sinteză crescută de renină (cauzată de leziuni glomerulare renale sau a îngustării arterelor renale).
• Catecolamine și metanefrine – în primul rând pentru a ajuta la detectarea prezenței unei tumori numite feocromocitom care poate provoca episoade de hipertensiune arterială severă. Feocromocitomul reprezintă o cauză endocrină a HTA și se localizează în zona medulară a glandei suprarenale, fiind caracterizat prin crize paroxistice de hipertensiune, datorate descărcării în circulație a catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină).
• Test de suprimare a cortizolului și a dexametazonei – pentru a detecta o supraproducție de cortizol cauzată de sindromul Cushing. Determinarea 17-hidroxi-corticosteroizilor urinari este recomandată pentru diagnosticarea unor anomalii ale secreției hormonilor glucocorticoizi suprarenalieni. Sindromul Cushing este caracterizat de HTA, obezitate, hirsutism și creșterea 17-cetosteroizilor.

Când trebuie să consultați un medic?

Adresează-te medicului pentru controale periodice. Acesta va monitoriza tensiunea arterială și va recomanda tratament, dacă este necesar, pentru a te ajuta să rămâi sănătos. Iată când poți să te adresezi unui medic:

1. Consult preventiv

Ar trebui să consulți un medic pentru evaluarea tensiunii arteriale dacă:

• Ai peste 40 de ani și nu ți-ai măsurat tensiunea în ultimii 2-3 ani;
• Ai un istoric familial de hipertensiune, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau diabet;
• Ai factori de risc, precum obezitate, sedentarism, fumat sau consum excesiv de sare și alcool;
• Ești însărcinată, deoarece sarcina poate influența tensiunea arterială (risc de preeclampsie).

2. Când ai simptome asociate tensiunii arteriale

Este important să consulți un medic dacă ai următoarele simptome, care pot fi semne ale hipertensiunii:

• Dureri de cap frecvente, mai ales dimineața;
• Amețeli sau senzație de slăbiciune;
• Tulburări de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau puncte luminoase;
• Dureri în piept sau senzația de apăsare în zona toracică;
• Palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii);
• Dificultăți de respirație, mai ales la efort minim;
• Oboseală extremă sau lipsă de energie constantă;
• Zgomote în urechi (tinitus).

3. În caz de urgență medicală (criză hipertensivă)

Consultă imediat un medic sau apelează la serviciile de urgență dacă:

• Tensiunea arterială este foarte mare (≥180/120 mmHg) și ai simptome precum:
  • Dureri intense de cap;
  • Probleme severe de vedere;
  • Durere puternică în piept sau dificultăți  de respirație;
  • Greață, vărsături sau confuzie;
  • Amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului (posibil semn de accident vascular cerebral).

4. Dacă ai fost deja diagnosticat cu hipertensiune

Consultă medicul dacă:

• Tensiunea arterială rămâne crescută, în ciuda tratamentului recomandat;
• Ai efecte secundare de la medicamentele antihipertensive;
• Observi fluctuații mari ale tensiunii arteriale;
• Apar simptome noi sau agravarea celor existente.

5. În timpul sarcinii

Este important să consulți un medic dacă:

• Ai tensiune arterială mare confirmată (risc de preeclampsie);
• Prezinți edeme la nivelul picioarelor, mâinilor sau feței;
• Ai dureri de cap severe sau tulburări de vedere.

Întrebări frecvente privind tensiunea arterială

De ce creste tensiunea arterială seara?

Tensiunea arterială poate crește seara din cauza acumulării stresului și oboselii de peste zi, a consumului de alimente sărate sau alcool la cină și a lipsei de activitate fizică. De asemenea, factori precum anxietatea și anumite medicamente pot contribui la aceste variații.

Cat de periculoasă este hipertensiunea?

Hipertensiunea este periculoasă deoarece crește riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Netratată, poate afecta organe vitale precum inima, rinichii și ochii. Cu un tratament adecvat și schimbări ale stilului de viață, riscurile pot fi semnificativ reduse.

De ce este importantă monitorizarea tensiunii arteriale? 

Monitorizarea tensiunii arteriale este importantă pentru a detecta devreme hipertensiunea și a preveni complicațiile grave, precum bolile cardiovasculare sau insuficiența renală. Valorile regulate ajută medicul să adapteze tratamentul și să evalueze eficiența acestuia. Este o măsură esențială pentru menținerea sănătății pe termen lung.

Cum se folosește tensiometrul de braț? 

Pentru a folosi un tensiometru de braț, așază-te într-o poziție confortabilă, cu spatele sprijinit și brațul relaxat pe o masă la nivelul inimii. Pune manșeta pe brațul dezgolit, deasupra cotului, asigurându-te că este fixată corect, dar nu prea strâns. Pornește tensiometrul și stai nemișcat până când afișează valorile tensiunii arteriale.

Cum se foloseste tensiometrul de încheietură? 

Pentru a folosi un tensiometru de încheietură, așază-te confortabil, cu spatele sprijinit, și ține încheietura la nivelul inimii. Fixează manșeta pe încheietură, cu ecranul orientat în sus, și pornește tensiometrul. Stai nemișcat în timpul măsurătorii, iar la final citește valorile afișate pe ecran.

---

Referințe:

1. https://www.nhlbi.nih.gov/health/high-blood-pressure
2. https://www.cardioportal.ro/wp-content/uploads/2022/05/ghid-ESC-Preventie.pdf
3. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0953620524002383
4. https://www.cardioportal.ro/wp-content/uploads/2020/05/comp-ESC-2019
5. https://www.escardio.org/Councils/Council-for-Cardiology-Practice-(CCP)/Cardiopractice/hypertension-in-older-adults#THM2
6. https://www.verywellhealth.com/average-blood-pressure-by-age-5085328
7. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/low-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20355465
8. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4314-hypertension-high-blood-pressure
9. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410