Ce înseamnă congestie nazală?

Congestia nazală, cunoscută și sub denumirea de „nas înfundat”, apare atunci când țesuturile și vasele de sânge din interiorul nasului devin inflamate și dilatate, de obicei din cauza acumulării de lichid (mucus). Aceasta poate îngreuna respirația nazală și poate fi însoțită de rinoree, presiune sinusală sau pierderea temporară a mirosului.
Cuprins:
- Ce înseamnă congestie nazală?
- De ce se înfundă nasul?
- Cele mai frecvente cauze ale nasului înfundat
- Simptome pentru nas înfundat
- Cum se previne congestia nazală?
- Cât durează simptomele?
- Când este cazul sa mergi la medic?
- Nas înfundat la bebeluși
- Remedii pentru nasul înfundat
- Cum știi dacă ai o răceală / gripă sau o alergie?
- Întrebări frecvente despre nasul înfundat
De ce se înfundă nasul?
Motivul principal pentru care se înfundă nasul este inflamația mucoasei din interiorul foselor nazale. Acest lucru se datorează faptului că nasul este în prima linie atunci când vine vorba de protejarea organismului. Prin nas aspirăm aerul care poate transporta particule de virusuri, bacterii și alergeni. Firișoarele de păr și cili (structuri mici asemănătoare părului) din interiorul nasului au rolul de a opri aceste particule, care sunt apoi eliminate în timpul strănutului sau când suflăm nasul. Uneori, însă, particulele dăunătoare din aer reușesc să treacă de această barieră, iar țesutul care căptușește interiorul nasului se inflamează. Apoi, sistemul imunitar crește producția de mucus, menit să îndepărteze microorganismele.
Cele mai frecvente cauze ale nasului înfundat
Mai jos sunt descrise principalele cauze pentru care apare acest fenomen:
1. Infecții respiratorii (precum răceala sau gripa) determinate de anumite virusuri prin inflamația mucoasei nazale și creșterea producției de mucus.
2. Alergii (rinită alergică) declanșate de expunerea la alergeni precum polen, praf, acarieni, mucegai sau părul de animale, determinând un răspuns exagerat al sistemului imunitar. Acesta eliberează histamină, care provoacă inflamație și congestie.
3. Rinită non-alergică provocată de factori precum schimbările de temperatură, aerul uscat, iritanții (fumul de țigară, parfumuri puternice) sau stresul, care poate inflama mucoasa nazală.
4. Sinuzită: Infecția sau inflamația sinusurilor duce la acumularea de mucus și presiune în aceste cavități.
5. Polipii nazali reprezintă formațiuni benigne, de obicei bilaterale, care se dezvoltă în interiorul nasului sau sinusurilor și pot obstrucționa căile nazale.
6. Devierea de sept nazal: alinierea anormală a peretelui care separă cele două fose nazale poate bloca fluxul de aer.
7. Răspuns hormonal (rinita de sarcină)
Practic, schimbările hormonale în timpul sarcinii cresc fluxul de sânge în mucoasa nazală, ceea ce duce la dilatații în lumenul foselor nazale.
8. Factori de mediu: aerul uscat sau rece poate irita mucoasa nazală.
9. Medicamente (rinită medicamentoasă): utilizarea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante (cum ar fi cele pe bază de oximetazolină) poate duce la o congestie de „rebound”, adică agravarea simptomelor după întreruperea utilizării.
Simptome pentru nas înfundat
Congestia nazală poate fi însoțită de diverse simptome, în funcție de cauză. Cele mai frecvente includ:
- Dificultate în respirația pe nas: senzația că nările sunt blocate, iar aerul trece greu sau deloc. Apare prin inflamația și umflarea mucoasei nazale, precum și acumularea de mucus, reducând spațiul prin care trece aerul.
- Rinoree (scurgeri nazale): secreții clare, apoase (în alergii sau răceli) sau groase, galben-verzui (în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi sinuzita). Apare prin producția crescută de mucus ca un mecanism de apărare al organismului pentru a elimina iritanții sau agenții infecțioși.
- Strănuturi frecvente sunt produse de un reflex puternic pentru eliminarea particulelor iritante din căile nazale. Apar mai ales în caz de alergii sau expunere la iritanți precum praf, polen sau parfumuri.
- Senzație de presiune sau durere în zona feței tradus printr-un disconfort la nivelul frunții, obrajilor, în jurul ochilor sau între sprâncene. Apare prin blocarea sinusurilor cauzată de acumularea de mucus și creșterea presiunii la nivelul cavității sinusale. Este frecventă în sinuzită.
- Dureri de cap: durere surdă, accentuată de mișcări bruște ale capului, fiind declașată de inflamația sinusurilor sau tensiunea cauzată de congestia severă.
- Pierderea sau diminuarea mirosului și gustului se definește caincapacitatea de a detecta mirosuri sau gusturi. Blocarea pasajelor nazale împiedică moleculele olfactive să ajungă la receptorii din nas.
- Respirație pe gură devine mai frecventă din cauza obstrucției nazale. Este un răspuns natural la dificultatea de a respira pe nas.
- Senzație de uscăciune sau iritație în gât: gâtul devine uscat din cauza respirației pe gură, aerul care intră prin gură nefiind filtrat și umidificat ca cel inhalat prin nas.
Cum se previne congestia nazală?
Recomandările vizează următoarele aspecte:
- Evitarea iritanților și alergenilor.
- Menținerea unei umidități optime în aer (folosirea unui umidificator).
- Spălarea regulată a nasului cu soluție salină.
- O hidratare corespunzătoare.
Dacă nasul rămâne înfundat pentru o perioadă lungă (peste 2-3 săptămâni) sau dacă apar alte simptome grave, ar trebui să se consulte un medic specialist ORL.
Cât durează simptomele?
Durata simptomelor depinde de cauza congestiei:
În răceală sau gripă, simptomele durează de obicei 7-10 zile, congestia nazală fiind mai intensă în primele 3-5 zile.
În rinita alergică, congestia nazală poate persista pe durata expunerii la alergen, putând avea caracter sezonier (polen) sau peren (acarieni, mucegai).
În sinuzita acută, simptomele pot dura între 10 zile și 4 săptămâni.
La cazurile de sinuzită cronică, congestia nazală poate persista mai mult de 12 săptămâni, cu episoade de agravare.
Pentru deviația de sept sau polipii nazali, simptomele sunt persistente până când cauza este tratată (de obicei chirurgical).
Când este cazul sa mergi la medic?
Dacă simptomele asociate nasului înfundat persistă mai mult de 10 zile sau se agravează, este cazul să consulți un medic. Febra ridicată, durerile sinusale sau la nivelul feței pot reprezenta, de asemenea, semnale de alarmă.
Nas înfundat la bebeluși
În cazul bebelușilor, simptomele nasului înfundat pot cauza dificultăți în timpul hrănirii la sân sau la biberon și chiar probleme cu somnul.
Congestia ușoară este frecventă și nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru bebeluși. Folosirea dispozitivelor de tipul batistei bebelușului împreună cu soluțiile saline pot fi de folos pentru a-l ajuta pe cel mic să se simtă mai bine.
Dacă bebelușul are nasul înfundat, poate părea că respiră mai repede decât în mod normal. Dacă bebelușul are mai mult de 60 de respirații pe minut sau dacă pare că are dificultăți de respirație, este esențial controlul medical de urgență.
Remedii pentru nasul înfundat
Acasă, se pot aplica următoarele remedii:
Inhalarea de aburi: se inspiră aburul de la apă fierbinte sau se poate face un duș fierbinte pentru a ajuta la deschiderea căilor nazale.
Hidratarea: consumul suficient de lichide (apă, ceaiuri calde, supe) pentru a subția mucusul.
- Soluție salină: clătirile nazale cu soluție salină (spray sau irigator) ajută la curățarea pasajelor nazale.
- Umidificatorul: folosirea unui umidificator pentru a crește umiditatea din aer, mai ales în sezonul rece.
- Comprese calde: aplicarea unei comprese calde pe față pentru a reduce inflamația și disconfortul.
- Ridicarea capului: dormitul cu capul ușor ridicat pentru a facilita drenajul mucusului.
Complementar se pot recomanda și remedii rapide și temporare:
- Decongestionante nazale spray-uri sau picături cu oximetazolină, xilometazolină) reduc inflamația mucoasei prin vasoconstricție, dar utilizarea lor excesivă (mai mult de 3-5 zile) poate cauza rinită medicamentoasă (rebound).
- Decongestionante orale: pseudoefedrină, fenilefrină. Acestea sunt contraindicate la persoane cu hipertensiune arterială sau probleme cardiace.
- Adăugarea uleiurilor esențiale (eucalipt, mentol) poate fi benefică.
Există și opțiuni terapeutice pentru cauze specifice:
- În răceală sau gripă: antivirale (în cazul gripei) sau tratament simptomatic (paracetamol, ibuprofen).
- În rinită alergică: antihistaminice (loratadină, cetirizină), corticosteroizi nazali (fluticazonă, mometazonă).
- În sinuzita bacteriană: antibiotice, doar dacă este o infecție bacteriană confirmată.
- În deviația de sept nazal semnificativă sau în prezența polipilor nazali simptomatici, se poate recomanda tratament chirurgical.
Alte tratamente naturale și alternative:
- Ceaiuri calde și miere: ajută la calmarea inflamației.
- Ghimbir, turmeric: cu efecte antiinflamatoare.
Dacă congestia nazală persistă mai mult de 10 zile, este severă sau este însoțită de alte simptome (febră mare, dureri de cap intense, secreții galbene/verzi), se recomandă consultarea unui medic specialist pentru evaluare și tratament specific.
Cum știi dacă ai o răceală/ gripă sau o alergie?
Atât răceala și gripa, cât și alergia afectează sistemul respirator, ceea ce poate face dificilă diferențierea între acestea. Totuși, fiecare dintre ele are simptome-cheie care le diferențiază.
Simptomele asociate cu gripa sunt mai severe, debutează brusc și sunt asociate adesea cu febră mare care durează 3-4 zile. Pe lângă nasul înfundat, pacienții pot prezenta: tuse, durere în gât, dureri de cap, dureri musculare, oboseală și dureri generalizate. Acestea din urmă sunt mai puțin frecvente în cazul unei răceli.
Pe lângă senzația de nas înfundat, alergiile pot provoca mâncărimi și lăcrimare la nivelul ochilor, ceea ce nu se întâmplă în mod normal în cazul unei răceli sau gripe.
În ceea ce privește durata simptomelor: în cazul răcelii și al gripei acestea nu durează, în general, mai mult de 2 săptămâni. Simptomele alergiei durează, de obicei, atât timp cât este prezentă expunerea la alergen: aproximativ 6 săptămâni în timpul sezonului de polen din primăvară, vară sau toamnă.
Dar pentru un diagnostic corect, sunt indicate analizele de laborator.
Diagnosticul gripei
Dacă simptomele indică posibilitatea infectării cu un virus gripal, medicul ar putea recomanda efectuarea testului Detecție virus influenza A și B.
Diagnosticul răcelii
Diagnosticul molecular pentru infecții respiratorii virale poate fi o opțiune, atunci când este suspectată o infecție virală precum cea cu virusul sincițial respirator, metapneumovirusul sau rinovirusul, de exemplu.
Atunci când se suspicionează o infecție bacteriană a gâtului, medicul poate recomanda exsudatul faringian, exsudatul nazal sau diagnosticul molecular pentru infecții respiratorii bacteriene.
Diagnosticul alergiilor
Dacă medicul suspectează că o alergie este cauza nasului înfundat, îți va pune o serie de întrebări astfel încât să îți recomande ulterior analizele de alergologie potrivite.
Întrebări frecvente despre nasul înfundat
Iată mai jos o serie de întrebări frecvente despre senzația de nas înfundat și raspunsurile acestora.
Ce se pune în aerosoli pentru nas înfundat?
Terapia cu aerosoli este frecvent utilizată pentru reducerea simptomelor de nas înfundat. Soluțiile saline sunt adesea suficiente, iar adăugarea oricărui medicament pentru aerosoli trebuie făcută doar la recomandarea medicului.
Cum putem preveni nasul înfundat?
Măsurile obișnuite de igienă sunt adesea suficiente pentru răspândirea virusurilor care cauzează nasul înfundat. Vaccinarea antigripală sezonieră este o altă măsură de prevenție importantă, iar consultul regulat la medicul alergolog în cazul identificării unor alergii respiratorii va ajuta pentru menținerea sub control a simptomelor.
Este util umidificatorul în reducerea congestiei nazale?
Utilizarea unui umidificator poate ajuta la ameliorarea simptomelor de nas înfundat și la fluidificarea mucozităților. Umiditatea optimă ar trebui să fie undeva între 30% și 50% și la fel de importantă este respectarea măsurilor de curățare și igienizare a aparatelor de umidificare a aerului.
Poate nasul înfundat să provoace dureri de cap?
În funcție de cauza care stă la baza simptomelor de nas înfundat, acestea pot fi asociate uneori și cu dureri de cap.
Poate nasul înfundat să provoace durere in gât?
În anumite infecții respiratorii precum răceala sau gripa se poate asocia și durerea în gât.
De ce nasul se înfundă si mai rău noaptea?
Congestia nazală se poate agrava în poziție orizontală. Statul întins crește fluxul de sânge către cap, provocând inflamarea vaselor de sânge din pasajul nazal.