Ce este sindromul de intestin iritabil?
Sindromul de intestin iritabil (SII), cunoscut și sub numele de sindrom de colon iritabil, este o tulburare gastrointestinală funcțională cronică caracterizată prin dureri abdominale recurente și modificări ale tranzitului intestinal (constipație, diaree sau alternanța acestora) fără o cauză organică identificabilă.
Cuprins:
- Ce este sindromul de intestin iritabil?
- Care este incidența?
- Care sunt cauzele sindromului de colon iritabil?
- Cum se manifestă sindromul de intestin iritabil?
- Ce investigații paraclinice sunt utile?
- Cum se clasifică și se stadializează afecțiunea?
- Ce presupune diagnosticul diferențial în sindromul de colon iritabil?
- Care e abordarea pentru un diagnostic pozitiv?
- Ce opțiuni de tratament sunt recomandate?
- Care e evoluția și prognosticul?
Care este incidența?
Sindromul de intestin iritabil afectează aproximativ 10-15% din populația globală, fiind mai frecvent diagnosticat la femei decât la bărbați. Este una dintre cele mai comune tulburări gastrointestinale, având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.
Care sunt cauzele sindromului de colon iritabil?
Etiologia exactă a sindromului de colon iritabil nu este pe deplin înțeleasă, dar se consideră că este multifactorială, implicând:
- Factori genetici: predispoziția familială;
- Factori psihosociali: stres, anxietate, depresie;
- Alterări ale motilității intestinale;
- Hipersensibilitate viscerală;
- Disbioza microbiotei intestinale;
- Inflamație de grad scăzut;
- Factori alimentari: intoleranțe sau sensibilități alimentare.
Cum se manifestă sindromul de intestin iritabil?
Cele mai frecvente simptome întâlnite la pacienții cu sindrom de intestin iritabil sunt:
- Durere abdominală sau disconfort, de obicei ameliorate după eliminarea conținutului intestinal prin scaun (eliminarea materiilor fecale).
- Balonare și distensie abdominală.
- Modificări ale tranzitului intestinal: constipație, diaree, alternanță între constipație și diaree.
- Senzație de evacuare incompletă intestinală.
- Urgența de a defeca sau tenesme rectale.
Ce investigații paraclinice sunt utile?
In procesul de diagnosticare, medicul poate recomanda anumite investigații, în funcție de simptomatologia declarată si de concluziile anamnezei și a examenului fizic:
- Analize de sânge: pentru a exclude alte afecțiuni (anemie, infecții, boli inflamatorii)
- Teste din materii fecale: pentru a exclude infecții intestinale sau afecțiuni inflamatorii
- Endoscopie, colonoscopie sau sigmoidoscopie pentru a exclude boli organice (boala inflamatorie intestinală, cancer colorectal).
- Teste de intoleranță/alergie alimentară (ex. intoleranță la lactoză).
Cum se clasifică și se stadializează afecțiunea?
Sindromul de intestin iritabil se clasifică în funcție de predominanța simptomatologiei:
Sindrom de colon iritabil:
- cu predominanța constipației;
- cu predominanța diareei;
- mixt, cu alternanța între constipație și diaree;
- neclasificat, care nu se încadrează clar în celelalte subtipuri.
Ce presupune diagnosticul diferențial în sindromul de colon iritabil?
Diagnosticul sindromului de intestin iritabil se bazează pe excluderea altor afecțiuni care pot prezenta simptome similare. Iată principalele afecțiuni care trebuie luate în considerare în diagnosticul diferențial al SII:
1. Boala inflamatorie intestinală (BII)
- Colita ulcerativă și boala Crohn pot prezenta simptome similare cu SII, cum ar fi durerea abdominală și diareea.
- Simptome suplimentare: sângerare rectală, scădere în greutate, febră, anemie, oboseală.
- Investigații: colonoscopie cu biopsie, markeri inflamatori (CRP, VSH), calprotectină fecală.
- Boala autoimună la gluten care poate provoca simptome gastrointestinale similare cu SII.
- Simptome suplimentare: diaree cronică, scădere în greutate, anemie feriprivă, erupții cutanate (dermatită herpetiformă).
- Investigații: teste serologice (anticorpi anti-transglutaminază tisulară, anti-endomisium), biopsie intestinală.
3. Intoleranțe alimentare și alergii
- Intoleranța la lactoză și alergiile alimentare pot provoca dureri abdominale, balonare și diaree.
- Investigații: teste de intoleranță la lactoză, testarea pentru alergii alimentare (testele cutanate, IgE specifice).
4. Infecții intestinale
- Infecțiile bacteriene, virale sau parazitare pot provoca simptome acute sau cronice asemănătoare cu SII.
- Simptome suplimentare: febră, scaune sangvinolente sau mucoase, simptome sistemice.
- Investigații: coprocultură, testele pentru paraziți, PCR pentru agenți patogeni specifici.
5. Neoplasme gastrointestinale
- Cancerul colorectal și alte tumori gastrointestinale pot provoca simptome similare, dar sunt de obicei asociate cu semne alarmante.
- Simptome suplimentare: sângerare rectală, scădere în greutate inexplicabilă, anemie feriprivă.
- Investigații: colonoscopie, imagistică (CT, RMN).
6. Boala diverticulară
- Diverticuloza și diverticulita pot cauza dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal.
- Simptome suplimentare: febră, sensibilitate la palparea abdomenului inferior stâng.
- Investigații: colonoscopie, CT abdominal.
7. Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire
- Proliferarea bacteriană excesivă în intestinul subțire poate provoca simptome, cum ar fi: balonare, durere abdominală și diaree.
- Investigații: test respirator pentru identificarea hidrogenului in aerul respirat.
8. Tulburări funcționale ale tranzitului intestinal
- Constipația cronică funcțională și diareea funcțională pot mima simptomele SII.
- Investigații: testul de tranzit colonic, manometria anorectală.
9. Endometrioza (la femei)
- Prezența țesutului endometrial în afara uterului poate cauza dureri abdominale și simptome gastrointestinale.
- Simptome suplimentare: dureri pelvine, dismenoree, infertilitate.
- Investigații: ecografie pelvină, laparoscopie.
10. Tulburări endocrine și metabolice
- Hipotiroidismul și hipertiroidismul pot influența motilitatea intestinală.
- Simptome suplimentare: modificări ale greutății, simptome specifice ale disfuncției tiroidiene.
- Investigații: teste de funcție tiroidiană (TSH, T4, T3).
11. Afecțiuni psihice
- Afecțiuni cum ar fi anxietatea și depresia, pot agrava simptomele gastrointestinale.
- Evaluare: anamneză psihiatrică, chestionare de evaluare a simptomelor psihologice.
Identificarea corectă a sindromului de intestin iritabil necesită o evaluare atentă a simptomelor și excluderea altor afecțiuni prin investigații adecvate. Un diagnostic precis permite aplicarea tratamentului optim și managementul eficient al simptomelor.
Care e abordarea pentru un diagnostic pozitiv?
Diagnosticul se bazează pe criteriile Roma IV:
- Durere abdominală recurentă, prezentă cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni, asociată cu două sau mai multe dintre următoarele:
- Relație cu defecația.
- Schimbare în frecvența scaunelor.
- Schimbare în forma (aspectul) scaunelor. Simptomele trebuie să fie prezente în ultimele șase luni.
Ce opțiuni de tratament sunt recomandate?
Tratamentul sindromului de colon iritabil este multimodal, incluzând:
- Modificări dietetice: diete low-FODMAP, evitarea alimentelor declanșatoare.
- Probiotice.
- Medicamente antispastice.
- Laxative sau medicamente antidiareice, în funcție de tipul SII.
- Antidepresive triciclice sau inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) pentru simptomele psihosociale și co-analgezie în cadrul tratamentului durerii abdominale.
- Terapie comportamentală cognitivă, hipnoterapie.
- Suport psihologic și gestionarea stresului.
Care e evoluția și prognosticul?
SII este o afecțiune cronică, cu perioade de remisie și exacerbări. Deși nu este o boală progresivă și nu scurtează durata vieții, impactul asupra calității vieții poate fi semnificativ. Prognosticul variază, fiind influențat de severitatea simptomelor, comorbiditățile psihosociale și răspunsul la tratament. Managementul adecvat poate ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții pacienților.
Referințe:
- International Foundation for Gastrointestinal Disorders (www.iffgd.org)
- Rome Foundation (www.theromefoundation.org)
- ”Management of irritable bowel syndrome” by Robin Spiller et al., published in The Lancet Gastroenterology & Hepatology