Aneuploidiile cromozomilor sexuali sunt tulburări genetice care afectează numărul normal de cromozomi sexuali. Aceștia determină sexul unei persoane și sunt esențiali pentru dezvoltarea și funcționarea normală a organismului. Bărbații au un cromozom X și un cromozom Y, iar femeile au doi cromozomi X. Ocazional, din cauza unor anomalii apărute în dezvoltarea spermatozoidului sau ovulului, un copil se poate naște cu cromozomi sexuali în plus sau în minus.
Din motive încă necunoscute, copiii cu variații ale cromozomilor X și Y pot avea întârzieri în dezvoltare, dificultăți de învățare și socio-emoționale. Feții diagnosticați în perioada prenatală sau, ulterior, în timpul copilăriei cu o variație a numărului de cromozomi sexuali trebuie monitorizați atent în primii ani de dezvoltare (de la naștere până la 5 ani) prin evaluări standardizate cu scopul de a determina dacă sunt necesare intervenții timpurii.
Cuprins:
Aneuploidiile cromozomilor sexuali sunt de mai multe tipuri si se clasifică în funcție de sex:
Masculin:
- Sindromul 47,XXY (Sindromul Klinefelter)
- Sindromul 47,XYY (Sindromul Jacobs)
- Sindromul 48,XXYY
- Sindromul 48,XXXY
- Sindromul 49,XXXXY
Feminin:
- Sindromul 45,X (Sindromul Turner)
- Sindromul 47,XXX (Sindromul Triplu X sau Trisomia X)
- Sindromul 48,XXXX (Tetrasomia X)
- Sindromul 49,XXXXX (Pentasomia X)
Cauza exactă a aneuploidiilor cromozomilor sexuali este necunoscută, iar aceste afecțiuni nu sunt, de obicei, moștenite.
Simptome
Semnele și simptomele specifice variațiilor numărului de cromozomi X și Y diferă de la un pacient la altul și sunt mai evidente la cei cu un număr mai mare de cromozomi X sau Y.
Cele mai frecvente semne ale acestor afecțiuni includ întârzieri în dezvoltarea vorbirii sau a abilităților motorii. Unii indivizi pot fi diagnosticați cu tulburări de vorbire și limbaj, ADHD, dificultăți de învățare, tulburări emoționale, deficite motorii sau tulburări din spectrul autist. Există, de asemenea, pentru o parte dintre cei afectați, un risc crescut de anxietate, probleme de atenție, hiperactivitate, disfuncție executivă, probleme de comportament și dificultăți în integrarea socială.
Fenotipul (caracteristicile fizice) variază de la o persoană la alta și depind de tipul specific de aneuploidie a cromzomilor sexuali.
În majoritatea cazurilor, sugarii și copiii arată normal (ca niște copii tipici) și nu pot fi identificați pe baza diferențelor faciale. Copiii cu cromozomi X și Y în plus pot avea:
- epicantus / pliuri epicantice (un pliu de piele care acoperă colțul interior al ochiului)
- al cincilea deget curbat (clinodactilie)
- articulații hiperextensibile (se deplasează dincolo de intervalul normal de mișcare a articulației)
- membre lungi
- picioare plate
Ca semne distinctive, persoanele cu cromozomi X și/sau Y în plus sunt adesea înalte, în timp ce fetele cu sindrom Turner, cărora le lipsește un cromozom X, sunt scunde.
Bărbații cu un cromozom X suplimentar au, de obicei, testicule mici și prezintă o dezvoltare pubertară întârziată sau incompletă din cauza nivelului scăzut de testosteron.
Fetele cu sindromul Turner, pe lângă statura mică, pot avea gât palmat, torace lat și al patrulea deget mai scurt. De asemenea, ele pot avea o pubertate întârziată (ceea ce necesită o monitorizare continuă endocrinologică), defecte cardiace, situație în care urmărirea la un medic cardiolog este importanta. Totodată se pot întâlni probleme dentare, convulsii, constipație, astm și alergii, tremor.
Diagnostic și tratament
Pentru a identifica anomalii cromozomiale de tip X și Y se recomandă testele genetice. Acestea sunt:
- cariotip constituțional – este un test de examinare a cromozomilor dintr-o probă de sânge și poate ajuta la identificarea anomaliilor cromozomiale ca fiind cauza unei malformații sau a unei boli.
- cariotip molecular – este o analiză citogenetică moleculară care permite identificarea precisă și rapidă a unor anomalii cromozomiale neechilibrate asociate cu modificări ale numărului de copii ADN (microdeleții și microduplicații), care nu pot fi detectate prin analiza cariotipului constituțional.
Aceste teste oferă medicilor informații despre toți cromozomii unui individ și se efectuează dintr-o probă de sânge. Variațiile cromozomilor X și Y pot fi identificate, de asemenea, în perioada prenatală, cu ajutorul testelor prenatale non invazive sau din cariotipul din lichid amniotic, obținut prin amniocenteză.
Opțiunile de tratament sunt personalizate pentru fiecare caz, iar simptomele sunt indicatorii de bază în alegerea unei terapii. Acestea includ: intervenții pentru dezvoltare, psihologice sau educaționale, cum ar fi terapii prin educație specială, consiliere sau medicamente destinate persoanelor cu probleme comportamentale, emoționale sau sociale.
Copiii diagnosticați cu variații ale cromozomului X / Y trebuie să beneficieze de intervenții cât mai timpurii pentru întârzieri de vorbire, ale motricității grosiere și fine, probleme de învățare, de comportament și deficite în sfera socială. Astfel, la scurt timp după primirea diagnosticului, aceștia trebuie să fie evaluați din punct de vedere psihologic, medical, dar și al dezvoltării lor, iar în timpul primilor ani de școală, au nevoie de o monitorizare a abilităților de învățare, a capacității de atenție și a preocupărilor sociale/emoționale. Băieții cu cromozomi X în plus trebuie să fie urmăriți de un medic endocrinolog în timpul pubertății pentru a ajuta la monitorizarea nivelului de testosteron.
În cazul fetelor cărora le lipsește un cromozom X (sindromul Turner), acestea au nevoie atât de tratament continuu, cât și de monitorizare genetica, cardiologică, endocrinologică, dar și a altor specialități medicale, în funcție de nevoile individuale ale pacientei.
Pentru copiii diagnosticați înainte de naștere se recomandă consultul genetic prenatal și evaluări de neurodezvoltare după naștere.
Terapii recomandate
Terapie hormonală: În cazul sindromului Klinefelter, administrarea de hormoni poate ajuta la gestionarea simptomelor legate de hipogonadism.
Terapie de susținere: Pacienții pot beneficia de servicii de consiliere și suport psihologic pentru a face față aspectelor emoționale și sociale asociate afecțiunii lor.
Monitorizare și îngrijire medicală: O monitorizare atentă și gestionarea problemelor de sănătate potențiale pot îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
În concluzie, aneuploidiile cromozomilor sexuali sunt tulburări genetice importante, iar diagnosticul lor poate avea impact semnificativ asupra vieții pacientului. Înțelegerea acestor condiții și colaborarea strânsă cu echipa medicală pot contribui la optimizarea managementului și îmbunătățirea calității vieții.
Referințe: