Ziua Mondială a Diabetului a fost creată în anul 1991, de către Federația Internațională a Diabetului și Organizația Mondială a Sănătății. Această zi a apărut ca răspuns la preocupările majore privind diabetul zaharat, perceput ca o amenințare pentru sănătatea populației la nivel global.
Ce este diabetul zaharat?
Diabetul zaharat (DZ) este o afecțiune metabolică cronică, caracterizată prin hiperglicemie persistentă. Cauzele apariției diabetului pot fi deteriorarea secreției de insulină și rezistența la acțiunile periferice ale insulinei. Hiperglicemia cronică, corelată cu celelalte probleme metabolice ale pacienților diabetici, poate afecta diverse sisteme și organe, ceea ce duce la dezvoltarea unor complicații invalidante sau care pot pune viața în pericol. Cele mai importante complicații sunt cele microvasculare (retinopatie, nefropatie și neuropatie) și cele macrovasculare.
Diabetul zaharat de tip 1 reprezintă între 5 și 10% din formele de diabet. Acesta se caracterizează prin distrugerea autoimună a celulelor beta producătoare de insulină din insulele pancreatice. Ca urmare, există o deficiență absolută de insulină. Diabetul zaharat de tip 1 este cel mai frecvent diagnosticat la copii și adolescenți.
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă aproximativ 90% din cazurile de diabet. Răspunsul la insulină este diminuat, fenomen cunoscut sub denumirea de rezistență la insulină. În această stare, insulina este ineficientă și este contracarată inițial de o creștere a producției de insulină, pentru a menține homeostazia glucozei. În timp, însă, producția de insulină scade, rezultând diabetul zaharat de tip 2. Această formă de diabet este cel mai frecvent diagnosticată la persoanele cu vârsta de peste 45 de ani.
Diabetul monogenic este provocat de o mutație genetică a unei gene autosomale dominante. Exemple de diabet monogenic includ diabetul zaharat neonatal și diabetul tinerilor (MODY). MODY este o tulburare familială, prezentă, de obicei, sub vârsta de 25 de ani. Între 1% și 5% dintre toate cazurile de diabet se datorează diabetului monogenic.
Diabetul secundar este cauzat de complicația altor boli care afectează pancreasul (de exemplu, pancreatita), de tulburări hormonale (de exemplu, boala Cushing) sau de medicamente (de pildă, corticosteroizi).
Complicațiile diabetului
Hiperglicemia persistentă în diabetul necontrolat poate provoca mai multe complicații, atât acute, cât și cronice.
- Diabetul este una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare (BCV), ale orbirii, insuficienței renale și pierderii membrelor inferioare. Se estimează că, în fiecare an, între 1,4% și 4,7% dintre persoanele de vârstă mijlocie cu diabet au un eveniment cu BCV.
- Complicațiile acute includ hipoglicemia, cetoacidoza diabetică, starea hiperosmolară hiperglicemică și coma diabetică hiperglicemică;
- Complicațiile microvasculare cronice sunt nefropatia, neuropatia și retinopatia;
- Complicațiile macrovasculare cronice sunt boala coronariană, boala arterială periferică și boala cerebrovasculară.
Diagnostic
Diagnosticul și managementul diabetului zaharat se realizează cu o echipă multidisciplinară. Pacienții cu diabet zaharat au nevoie de monitorizare din partea unui oftalmolog, nefrolog, cardiolog și chirurg vascular. Este necesară monitorizarea regulată a glicemiei, a hemoglobinei glicozilate și a nivelului de lipide circulante.
De asemenea, pacienții trebuie educați în legătură cu modificările stilului de viață, care pot ajuta la scăderea glicemiei. Toți diabeticii obezi ar trebui încurajați să slăbească, să facă exerciții fizice și să aibă o dietă sănătoasă. Este vital ca diabeticii să renunțe la fumat și la consumul de alcool. Complicațiile diabetului pot pune viața în pericol și pot diminua grav calitatea vieții.
Referințe:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov
https://www.idf.org
